Istoriile lui Roderick

Iunie 29, 2017

Baz

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 4:34 pm

”baz 1 sn [At: CHEST. II, 280/130 / Pl: ? / E: nct] (Reg) Pivniță.” (dexonline.ro, cf. Micul dicționar academic (2010))

Probabil un reflex al PIE bhedh-1 ”to pierce, dig” (Pokorny), cf. gr. bóthǖnos ”hole, pit, digging”, galic bedo- ”șanț” etc. Îmi atrage atenția și asemănarea cu gr. bathos „depth”, benthos „depth of the sea”, neexplicate. Un posibil cuv. autohton? v. și comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2013/04/16/buzguroi .

Tot cu etimologie necunoscută, din aceeași sursă,

baz2 sn [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ? / E: nct] (Bot; reg) Floarea-raiului (Chrysanthemum cinerariaefoliuni).”

O plantă care este un insecticid natural (v. https://en.wikipedia.org/wiki/Pyrethrum).
Numele ar putea proveni (??) din PIE badi̯os ”gold, brown” (lat. badius ”roib”, cu ref. doar la culoarea cailor), probabil transferat de la altă plantă cu această culoare, poate  Chrysanthemum vulgare, care are flori galbene-aurii.

Corelarea cu numele sârbesc al plantei, buhač, din buha ”purice” (cf. proprietăților insecticide) ar putea indica posibilitatea originii cuvântului în numele unei insecte ”înțepătoare” (din PIE bheid- ”to prick, pierce”, cf. engl. beetle? ori poate aceeași rădăcină de mai sus, bhedh-1 ).

Altă opțiune (semantică) pentru acest cuvânt posibil autohton ar fi PIE bhā̆d- ”good”, cf. denumirii floarea-raiului (OHG buoz(a)  ”improvement, repentance”; engl. better, best).

Anunțuri

16 comentarii »

  1. badër, badhër, bathër = narcissus, daffodil
    https://en.wiktionary.org/wiki/bad%C3%ABr
    https://www.dcnews.ro/floarea-raiului–combate-cancerul-si-bolile-de-inima_459657.html

    Probabil nu are legătură cu floarea-Raiului (baz), dar cred că au în comun mirosul și nu m-aș fi legat de boz, boază, dar cine știe.

    Sinonimul mai vechi al narcisei era coprină, etimologic legat (probabil) de lit. cvapas (miros) sau kvapù- ”parfumat, aromat”, conform articolului acesta:
    https://hroderic.wordpress.com/2015/06/13/caprisor-si-cuprine/

    Logica ar spune că avem și sub albanismul de mai sus un rad. pentru miros îmbătător, narcoleptic.. sau fin.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 29, 2017 @ 5:27 pm | Răspunde

  2. E posibil oare să avem un latinism în acel baz (pivniță)? Mă gândesc la lat.basis și eng. basement din gr. básis, “foundation, base”, dar semantic mă gândesc la reg.zemnic.
    Ar trebui să știm de unde anume vine acest entopic baz, ca să ne dăm seama ce fel de arhitectură este tradițională. În Oltenia și Muntenia sunt acele case care aveau pivnița/hruba/zemnicul la bază, la temelia casei, ridicându-se cu un metru sau mai mult deasupra liniei solului și având acces înăuntru și dinspre exterior.

    Dacă ar fi fost și o var. badză (*bʰodja sau *bʰodsa și *bʰossa), altfel ar fi stat treaba. Ne-am gândi că este o pivniță săpată lângă o casă, poate chiar un spațiu de depozitare a grânelor sau a legumelor.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 29, 2017 @ 8:26 pm | Răspunde

    • Am exclus lat. basis și d.p.d.v. fonetic, dar și semantic. În latină are sensurile: ”a pedestal, foot, base”, ”the lowest part of the shaft of a column”, ”the primitive word, the root”, ”a track, footprint”.

      Engl. basement este o dezvoltare aparte plecând de la un împrumut din franceza veche. La bază :) ”Greek basis „a stepping, a step, that on which one steps or stands, pedestal,” from bainein „to go, walk, step,” from PIE root *gwa- „to go, come.” ” (etymonline.com)

      Comentariu de Roderick — Iunie 30, 2017 @ 5:08 am | Răspunde

      • https://en.wiktionary.org/wiki/basis#Etymology_3
        Basis are și sensul general de fundație, bază, ceea ce tehnic vorbind se aseamănă cu ceea ce dezvoltă Eng. basement; s-ar asemăna cu acest baz prin semantism, cum îi mur din nordul țării față de lat.murus.
        De asta e bine să știm funcționalitatea și regiunea de unde provine acest baz.

        Sunt mai multe tipuri de beciuri în Româna veche: zimnic (beci de păstrat produse peste iarnă, cf. sl. zima, iarnă), gherghir (din tc.kargir; funcționa ca un fel de ”casa forte”), bașcă/boșcă și iestic în vestul Munteniei, celarul moștenit din latină, pohreb (îngropat) și altele probabil. (cotrună, cotună, etc.)
        Șură, dacă presupunerile de aici sunt bune: https://hroderic.wordpress.com/2010/12/03/sura/

        //PIE *bhAndh- ”shed” – poate are cumva vreo legătură cu alb. bun//
        bunar (Ban.Olt.)/punar (Dobrogea) = puț.
        „șură = gura unei peșteri” (la moți) și avenuri.

        Avem mult prea multe cuvinte care descriu acest tip de construcție absolut necesară în vechime. De asta ar fi ideal să avem cât mai multe date despre baz înainte de a putea să-l explicăm.

        Apropo, alb.bun (colibă) se aseamănă întrucâtva cu ir. bun din rad. pentru fund/ *bʰudʰ-mn̥: https://en.wiktionary.org/wiki/bun#Old_Irish

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2017 @ 6:11 am | Răspunde

  3. Încă o ipoteză de lucru. Lat.puteus (rom.puț) provine din radicalul *paw- (“to strike”). Căutând o posibilă legătură în slavă pentru baz am dat și peste bg.izba (pivnița). Amintește cu siguranță de verbul nostru a izbi, dacă n-ar fi explicația urm. pe pagina scr. izba (cameră): From Proto-Slavic *jьstъba, from Old High German stuba.
    https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%B8%D0%B7%D0%B1%D0%B0#Noun

    Deci ar fi probabil coradical cu lat.stabulum și alb. shtëpi (casă; rom.stăpân) la prima vedere. Dar probabil e coradical mai degrabă cu lat.aestās, aestivalis sau gr.Hestia, alb.vjeshtë (toamnă) și rom.a se viști (usca), arom.viștină (tot ce este uscat), deoarece în link spune .. OHG stuba = a heated room, bathroom.
    https://en.wiktionary.org/wiki/stuba#Old_High_German

    Nu ajută cu nimic comentariul ăsta, dar ideea în sine este bună. Dacă ținem cont de metodele de derivare ale dacicei și albanezei, am putea avea prin baz sufixul albanez -z, -ëz.
    Doar că tema *ba e mult prea scurtă.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2017 @ 6:26 am | Răspunde

    • Prin faptul că e atât de scurt, baz ar putea aminti de reg.baeră… dacă era ceva în genul acestui OHG stuba și sl.izba, am fi avut un nume pentru saună sau baie primitivă, deși, la o adică, și pivnița păstrează o temperatură constantă față de cea a mediului de afară. Una mai caldă față de gerul iernii sau mai răcoroasă vara. De asta zic că baz ar putea fi un zemnicul dacic, iar sursa ar fi tot tema dacică *ba-, la fel ca pentru alt reg.misterios, baeră.
      Probabil că discuția asta ar fi deschis noi căi de tălmăcire a anticului argella (saună sau baie în Macedonia antică și încăpere subterană în nordul Mării Negre). Ce am avea aici, o colibă săpată sau o colibă încălzită.

      Baeră – căldură mare făcută (iarna) în casă.
      Revenind la acest misterios baeră, care nu mai e așa misterios: între lat.balineum, balneum (rom.banie și baie) și eng.bath avem radicalul *bʰeh₁- (“to warm”). Probabil și rom.vechi banie s-ar putea explica pe cont propriu, local, dacă luăm în seamă sufixul -anje slavic (ex: kopanje-copaie). Am avea ceva scufundat, o încăpere săpată ca o baie primitivă, ca o saună nord-europeană. Poate la fel ca eng.bath în vechime.

      http://www.etymonline.com/index.php?term=bath&allowed_in_frame=0
      Pentru Eng.bath pare să fie vorba de o imersiune, pur și simplu, oarecum asemănător cu verbul a boteza (gr.bagptizo). Dacă eram protocronist, aș fi spus că e verb dacic fără discuție. :)

      Punând cap la cap și afixele albaneze, avem un sufix -eră sau -eri, (alb. -ëri), dar nu cred că e cazul. Probabil că acest -eră este un sufix augmentativ, același probabil cu -ure, de care nu știm prea multe : por-urea (de-a purea), bala-ur, bou-ur https://en.wiktionary.org/wiki/-%C3%ABri#Albanian

      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/b%CA%B0eh%E2%82%81-
      https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%83%90%E1%83%91%E1%83%90%E1%83%9C%E1%83%9D#Old_Georgian

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2017 @ 7:10 am | Răspunde

  4. Dacă am cunoaște mai bine cum formează cuvintele dacica, ne-am putea gândi pur și simplu la rad. *bʰow- , de unde avem polisemanticul băucă/beucă (poate și beci).
    În mod normal am fi putut avea pur și simplu *bʰow-dʰ-, cu un sufix verbal, dar la fel de bine putem avea un diminutiv prin acest baz, dacă considerăm albaneza.
    https://en.wiktionary.org/wiki/fovea#Etymology_2

    foabă (groapă) http://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/1/A9/ro/pdf

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2017 @ 7:22 am | Răspunde

  5. PIE badi̯os ”gold, brown” (lat. badius ”roib”, cu ref. doar la culoarea cailor),

    Să nu uităm tosk. bëdë (mule – măgar) și arom.bădran (stuborn, mullish) cu rom.bădăran pe care l-am dat mai demult în comentariile de aici: https://hroderic.wordpress.com/2012/05/06/badea/
    Era vorba de un limbaj secret albanez al toscilor, cu multe împrumuturi aromânești, dar ceea ce este important aici, și cred că am mai spus-o în trecut, e că ar trebui să avem prin această denumire un nume coradical al greco-latinului burro (gr.purrhós, “flame colored”). https://en.wiktionary.org/wiki/burrus#Latin

    Așa cum într-un alt articol s-a propus ca lat.lupus (Canis lupus italicus) și un adjectiv de la noi, lupan, să acopere existența unei variații de culoare (parcă cărămiziu) la o subspecie de lup din peninsula italică, la fel se poate sugera o denumire preromanică și pentru acel măgar asiatic care circula prin Balcani și peninsula italică spre cea Iberică.

    https://hroderic.wordpress.com/2015/09/23/lupi/

    Probabil și alb.bëdë are un predecesor similar acelui gr. purrhos.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2017 @ 9:44 am | Răspunde

    • M-am exprimat greșit mai sus. Alb.bëdë nu e coradical cu sp.burro, ci ambele desemnau o culoare specifică a animalului.

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2017 @ 9:46 am | Răspunde

    • Pentru acest alb.bëdë (catâr, arh.mul..nu măgar) , ca și pentru bădăran și bădărău (turtă de porumb cu brînză), mi-am imaginat un radical cu sensul amestecat (corcit), mai apropiat cumva de etimologia lui mâșcoi (alb.mushkë) *meyg’, *meyk’ (to mix).

      De altfel asta-i și ideea de bază în Der (1958-1966) privitor la bădăran. Nimic original până acum.
      În mod normal ar trebui să avem un radical de forma *bʰadʰ- cu derivările *bʰădʰru, *bʰădʰran, indiferent ce origine au.

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2017 @ 10:17 am | Răspunde

  6. Alb. bëz = dunes, valleys (along rivers?), gems, shores of the coast. (din ”Goagăl”)

    bëz https://sq.wiktionary.org/wiki/b%C3%ABz

    1. tiny hill of sand, usually on the shores of the sea. (pl. bëzit).
    2. small piece of land, covered with dense vegetation; it looks like an island in a marsh
    3. big clod of earth.

    E coradical cu reg.băuță, dar nu și cu baz de mai sus.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2017 @ 12:07 pm | Răspunde

  7. Bazoș, toponim bănățean atestat din 1723. Nu am găsit o explicație a numelui.

    Comentariu de Roderick — Iulie 1, 2017 @ 7:46 am | Răspunde

      • Nu știu dacă denumirile au aceeași origine, iar istoricul este destul de diferit.

        Bazoș a fost, se zice, un prediu (”teritoriul care a aparținut unui sat părăsit” -wikipedia, probabil sensul specific în Banat). Într-o atestare din 1783 apare ca ”Bassosch”.
        Basoș ar putea fi chiar un antroponim, cf Bas (întâlnit în Crișana), Basu (Moldova), Basa (Ardeal, Moldova sudică). Ultimele 3 nume sunt puse de Dicționarul Onomastic din 1963 în legătură cu ”Vasile” (parcă și eu am povestit asta la dezbaterea cu ”Basarab”). Terminația -oș apare în nume ca Marcoș (din Marcu), Băloș (din Băl), nefiind exclus deci să avem și un antroponim *Basoș.

        O rădăcină bas- pare să existe în numele unui vechi oraș ilir, Bassānia (”a town in Illyria, now Elbassan”, după latinlexicon.org; după wikipedia, însă, numele orașului antic de pe teritoriul Elbasanului era Scampis or Hiscampis, iar ”Elbasan” are origine turcă).

        Comentariu de Roderick — Iulie 1, 2017 @ 9:50 pm | Răspunde

        • În link-ul ăsta se vorbește de Bazoș, Bazoșina, dar nu văd o etimologie:
          http://www.banaterra.eu/romana/biblioteca_banat/monografii/Nume%20de%20ape%20din%20bazinele%20raurilor%20Timis%20si%20Bega.pdf

          Poate unele din acele nume (Basu, Basea, Basoc, Basoba, Bascu), chiar provin din forma latina Basilis, dar la fel de bine poate fi o poreclă veche stră-română din adj. și numele antic Bassus, conform cu acele prenume date de tine (vezi în dicționarul de mai jos): https://en.wiktionary.org/wiki/bassus

          Bassa, nume de f. Romană; Bassian, Vasian (Bassiana, oraș în Panonia) contaminat cu Vasilis, Basilis: http://en.calameo.com/read/0008274335b621fdb22bb

          Am spus și mai demult că adj.băsos (răzbunotor) e destul de ciudat fără o explicație cât de mică. Tema este basă (răzbunare)?
          băsău (invidie) – băsăos (invidios)
          Plus ipotezele tale privitor la Basarab și ce am mai pus peste timp sunt destule direcții, dar probabil că nimic nu ține la o scutare mai atentă. Cred că mare parte din înțelesurile acestor nume s-au pierdut în timp, dar Bazoș sau Baziaș ar putea avea o temă comună cu alb.bëz . În trecut am arătat că graiul bănățean și crișenean împart cu albaneza câteva cuvinte. Deci putem avea un fond comun sau chiar împrumuturi lexicale antice sau din evul mediu timpuriu.

          PS: prediul ăsta e moștenit sau introdus de școala ardeleană?

          Comentariu de Sorin5780 — Iulie 2, 2017 @ 9:29 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: