Istoriile lui Roderick

Iulie 2, 2017

Dealul Cririnii

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 4:15 pm

Toponim în munții Poiana Ruscă, dealul și vârful Cririnii (1292 m). Apare în ghidul turistic din colecția ”Munții noștri”, autor H.G. Kräutner, 1984, în descrierea unui traseu, nr. 11 în carte, spre vârful Rusca (1355 m). Pe hartă nu am găsit denumirea.
Numele se repetă de 3 ori, deci nu cred că e o greșeală de tipar/ confuzie cu ”Crivinii” (deși în vecinătate este poiana Crivina). P.d.a.p., prezența în aceeași zonă a toponimelor dovedește că primul nu e doar o variantă regională a celui de-al doilea.

crívină (crívini), s. f. – Grind cu arbuști sau tufișuri ce se formează de obicei la cotiturile rîurilor, pădurice aproape în mlaștină. – Var. crină, crivă, crivaie.Sl. (bg.krivina „curbă”, din sl. krivŭ „strîmb” (DAR). Cf. crivac, crivală, crivăț.”  (DER, dexonline.ro)

crină f. pădurice de anini. [Origină necunoscută].” (Șăineanu, dexonline.ro) este după Ciorănescu o variantă a lui crivină. Corespunde și semantic, aninișurile apar într-adevăr de-a lungul râurilor.

Crină nu trebuie legat, cred, de crin ”larice, zadă” (după Ciorănescu identic cu numele florii crin; eu l-am legat de PIE *kreis- „tulpină”, ori  *kʷres- „stejar, copac”, ori *krem- „cremene, lemn de foc” ).

Un *crirină ar putea descinde direct din lat. crinina ”made of lilies, lily-”, ori der. din crin cu sufixul -ină și apoi rotacizarea lui n, fiind poate vorba de o zonă în care înfloresc crinii de pădure, ori în care cresc zade (??). Denumirea de crin pentru zadă apare însă în Moldova (”Polița cu crini”, în Ceahlău); din câte știu (dar poate nu știu bine), numele local al arborelui este tot zadă.

Lat. crīnis ”păr capilar” ar putea sta -mai puțin probabil- la originea acestui misterios toponim. Semantic, poate cf. chică, care apare în denumirile unor vârfuri din Carpați (Chica Pietrelor, Chica Fedeleșului ș.a.); p.d.a.p., acest chică ar putea să fie cf. cu chiceră și doar omonim cu chică ”plete, păr, creastă de cocoș”.

Am putea avea în *Crirină un cuvânt arhaic. Posibilitățile etimologice sunt foarte numeroase, câtă vreme avem doar un nume. De exemplu, ar putea reprezenta un termen autohton pentru corn (arbust) sau cireș (cf. gr. κράνος ”corn”, v.lit. Kirnis `deus cerasorum’, din PIE  ker-4 ”cherry” -Pokorny).

*

Denumirile regionale ale zadei sunt numeroase:  brad-de-vară, brad-roșu, cadrin, cătrin, crin, crin-de-munte, dăcrin, larice, lariș, lariță, rariț, viadă, zăduț (dexonline.ro, cf. Micul Dicționar Academic (2010)), corespunzând cu distribuția insulară și raritatea arborelui în România.

Cadrin este probabil coradical gr. kedros (dacă nu derivă din el), PIE ked- ”to smoke, fume”; cătrin poate fi o deformare a lui cădrin,  dăcrin fiind probabil rezultatul unei metateze.

Însă dăcrin ar putea să fie și un cuv. arhaic (?) din PIE dak̂ru– ”lacrimi”; s-ar putea referi la rășina arborelui, cf. lat. lacrima, care are și sensul ” a tear or gum-drop which exudes from plants” (latinlexicon.org). Rășina laricei ar fi mai lichidă și se obține prin practicarea unor găuri în trunchi.

”Venice turpentine: a yellowish or yellowish green viscous oleoresin from the European larch (Larix decidua) used chiefly for lithographic work, in sealing wax, and in varnishes —called also larch turpentine, Venetian turpentine” (https://www.merriam-webster.com)

Micul Dicționar Academic face o conexiune între dăcrin și crin:

dăcrín sm [At: BORZA, D. 96 / Pl: ~i / E: nscf crin] (Bot; reg) Larice (Larix decidva).” (dexonline.ro)

Interesantă mi se pare varianta viadă (=zeadă?); zi- în loc de vi- ar putea să apară de ex. în graiul maramureșean (zipt = vipt, zânitură=vinitură), dar invers?

Anunțuri

11 comentarii »

  1. ”Denumirea unei asemenea polițe se asociază cu numele speciei protejate, deoarece zada mai poartă denumirile alternative de lariță, larice, și crin.” https://ro.wikipedia.org/wiki/Poli%C8%9Ba_cu_Crini

    IE *al- to burn putea da alb.halë (pinul negru) la fel cum probabil a dat numele IE-an al usturoiului (arh.ai sau al; din lat.allium, usturoi, ceapă). În același sens s-a format și rad. *krem- usturoi, praz (eng.leek).
    https://hroderic.wordpress.com/2014/03/31/cram/

    Același radical se putea resemantiza ca să dea sensul de material lemnos bun pentru foc (vezi etim.fagului, bucului), culoarea focului, adică roșu, sau culoarea cenușie a materialelor carbonizate. De asemenea cred că dă numele zorilor conform lat.albele.

    Am spus despre alb.hală că e mult mai interesant decât lasă unii să se înțeleagă. Poate fi coradial cu alacul nostru (dacă sensul original nu era pur și simplu hrană, la fel cum și lat.allium..), cu gr. alphi (mâncare din orz), alb.elb (orz) și paștun ōrbaše, indiferent ce o însemna.
    https://en.wiktionary.org/wiki/elb
    https://en.wiktionary.org/wiki/hal%C3%AB#Albanian

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 3, 2017 @ 6:08 am | Răspunde

  2. Eu n-aș putea spune ce înseamnă acel dăcrin, dar poate fi *decrin sau *decrim la origine. La fel avem a decula, a devoca (dehuca), a deturpa (latinism. a desfigura, a urâți pe cineva) și altele.

    Am avut cu siguranță o moștenire din lat.cremāre pe undeva și avem deja confirmarea că același radical dă scrum(b), zgură. Probabil și reg. crămălui, cu o terminație așa zis expresivă, deși eu cred că -el sau -ul erau și sufixe derivaționale. Din aceste derivate se formează verbele și nu invers (certeza-certeza, *sărmadz-sărmădza, retez-reteza). Dar las asta pentru altă discuție.
    https://dexonline.ro/definitie/cr%C4%83m%C4%83lui

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 3, 2017 @ 6:22 am | Răspunde

  3. Nu uita de expr. ”creierii (sau creierul) munților = locurile cele mai înalte și mai greu accesibile ale munților.” Etimologia sa nu poate fi separată de alb.krye (head, lead, heading). https://en.wiktionary.org/wiki/krye
    Forma cea mai veche cred că este crier, nu creier, iar ca sens cred că a avut și pe cel de vârf sau parte superioară a muntelui. ….hence this crirină.
    S-o fi pierdut în alte părți, dar probabil că la pădureni s-a păstrat neschimbat până azi.

    N-aș putea spune ce-i cu acel sufix -ină. feminizant cu cred că este, iar o formă *crierină (loc cu multe vârfuri) nu pare să existe, nici nu văd sensul său. Poate chiar este un fitonim la origine: *crinină (loc cu mulți crini, pădure de crini.. crin-de-pădure sau zadă) cu rotacizarea lui n intervocalic.

    lat. crinina ”made of lilies, lily-”?? Dar ce-i asta, vreo coroniță?

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 5, 2017 @ 1:18 pm | Răspunde

    • Peste Vf. Cririnii trece drumul, nu e o culme greu accesibilă (de fapt e greu de găsit așa ceva în Poiana Ruscă). Urcușul spre un vârf nu e atât de evident ca în alți munți, de multe ori identifici greu vârful pe un platou.

      Mi-am adus aminte părerea mea mai veche, cu *crai însemnând capră – https://hroderic.wordpress.com/2009/12/02/crai/

      În Poiana Ruscă există de ex. toponimul Viezurin (forma de masculin este rară, în dicționar apare doar viezurină).

      Comentariu de Roderick — Iulie 5, 2017 @ 4:58 pm | Răspunde

  4. Mulțumesc pentru informația minunată. Mult spor!

    Comentariu de tighinaromaneasca — Iulie 6, 2017 @ 4:27 pm | Răspunde

  5. S-ar putea să fi găsit ceva cu ideea asta: dăcrin din *dak̂ru– ”lacrimi”. Sunt sigur că radicalul ăsta nu acoperă un singur concept, dar nu înțeleg rolul acestui prefix (d-, l-) care apare în câțiva radicali IE reconstruiți (nu foarte mulți). O fi având un rol intensificator ca sl. do- sau alb. d- și dë-?

    La fel de bine am putea avea crin și dăcrin, indiferent ce înseamnă tema asta crin la originea sa.

    Lingviștii s-au hotărât să reconstituie un radical cu sensul ”bitter drops”.
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%82e%E1%B8%B1ru

    Apare și la etimonului pentru limbă, alternând cu l- în alte limbi sau lipsind orice prefix cu desăvârșire: https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/dn%CC%A5%C7%B5%CA%B0w%C3%A9h%E2%82%82s

    Dacă stau să mă gândesc la etimologia acestui lariș/lariță (”larix decidua”), mă întreb dacă larix nu vine cumva din același radical cu albanismele lot, losh, loke, loçkë, loc, larë ”fleck” ( *lēi- ”to pour”) sau *lewH-, *lū- (“to untie, set free, separate” – eng.loose, Ancient Greek λύω, lúō) de unde avem entopicul fleură (*awa-laura sau *awa-leura) și Alb. lerë, -a (”stones, fallen stones , slip (of rocks), boulders” < *laurā).
    Coradicale probabil cu verbul nostru a lera (a elibera, a izbăvi) sau alb. lirë.

    „fleura este un chiuhan ascuțit, o coastă mare cu stâncărie”
    „fleura se formează din cauza PRĂBUȘIRILOR care au loc în jurul țuhailor”

    Cât de sigur suntem că var.lariș și lariță nu-s moștenite? În albaneză se numește larsh.

    PS: probabil că ''larix decidua'' este un pleonasm.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 6, 2017 @ 5:10 pm | Răspunde

  6. Apropo de acel viadă (=zeadă). Știu că unele graiuri transformă v în ghi, z sau j, dar niciodată invers, deci viadă trebuie să fie ceva deosebit.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 6, 2017 @ 5:19 pm | Răspunde

    • Ziceam că e un caz curios. Poate că e posibil, dacă a avut loc o falsă ”remodelare” a cuvântului după alt grai. De ex. în Maramureș circulă în paralel ”zipt” și ”vipt”, a doua variantă părând probabil mai ”corectă”. Unele cuvinte s-au derotacizat și unde nu era cazul.

      Avem la îndemână u̯idhu- ”tree” (engl. wood etc.). Posibil, de ce nu?
      Lat. larix e coradical m.irl. dair ”stejar” (starling.rinet.ru). Aceeași rădăcină poate da numele unor arbori destul de diferiți.

      P.S. Te pricepi la mașini?

      Comentariu de Roderick — Iulie 6, 2017 @ 9:34 pm | Răspunde

      • Nu mă pricep la mașini, nici nu dețin una.

        *widʰu- (“tree, beam”), from Proto-Indo-European *weydʰ-, *widʰ- (“to separate, split, cleave, divide”).

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 7, 2017 @ 5:22 am | Răspunde

        • Cred că radicalul ăsta se referă la materialul lemnos ca element general (cum este copac, copaciu din *kep- to cut; diferit probabil ca origine de copaciu, tufan, tufă), nu în particular la crin/zadă.

          Eu aș analiza acest curios viadă pe două direcții, la fel ca celelalte denumiri ale zadei. Una ar fi un radical pentru foc https://hroderic.wordpress.com/2011/07/04/zada/
          alta ar fi pe direcția ..picătură, rășină, rășinos.

          Comentariu de Sorin5780 — Iulie 7, 2017 @ 5:37 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: