Istoriile lui Roderick

August 19, 2017

Drăgănele

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 2:13 pm

”DRĂGĂNÉLE s. f. pl. I. (Pop.) Grații, nuri, farmec. II. Varietate de cireșe pietroase. – Din scr. draganela, draganlija.” (DEX 98, dexonline.ro)

”DRĂGĂNÉLE s. f. pl. 1. (Popular) Farmec, grații, nuri. Numai cît tu, fa Călino, fiindcă, drăgăliță-doamne, ești nevasta lui Drăgan, apoi ai prea multe drăgănele, încît ai de unde irosi și pe dealuri. HOGAȘ, M. N. 213. Rămîne încremenit de mîndrețele și drăgănelele ei. SEVASTOS, la TDRG. 2. Varietate de cireșe pietroase, cu gust dulce, plăcut. Clasicele noastre drăgănele pietroase de Pitești, rumene pe o parte, aurii pe alta. CARAGIALE, S. U. 93. ◊ (Metaforic) [Fata] are sîn rotunjit de drăgănele. DELAVRANCEA, S. 15. Dac-ai ști, dac-ai cunoaște Dragostea de und’ se naște ! De la gîtul cu mărgele, De la sîn cu drăgănele. TEODORESCU, P. P. 301. ◊ (Adjectival) Cireșe drăgănele. ♦ Fig. Culoarea trandafirie din obraji. Ș-apoi, frate, mai avea Pe guriță-o floricea, Și-n guriță mărgărele, Și pe față-i drăgănele. ALECSANDRI, P. I 92.” (DLRLC, dexonline.ro)

Drăgănele ”rumene pe o parte, aurii pe alta”; o descriere oarecum similară o are și soiul (sârbesc?) Draganlija: ”Draganlija, pola bela pola crvena trešnja” (Bogoslav Šulek, citat pe un forum -http://poljoinfo.com/printthread.php?t=1372&pp=20&page=13).

După Scriban, la originea cuvântului este slavul drag. După Petar Skok, însă, draganlija este un cuvânt cu origine romanică (dalmată), din lat. duracmus (= durus + acinus, înrudit deci cu fr. duracine ”pêche dont la chair a une certaine dureté”). Mai jos, explicația detaliată, pe care am putut să o preiau doar ca imagine din dicționarul său etimologic (https://archive.org/details/EtimologijskiRjecnikHrvatskogaIliSrpskogaJezika):

Așadar numele soiului de cireșe (probabil și soiul) și-ar avea originea în Dalmația, de unde a ajuns -prin Serbia- și la noi; un fapt care trebuie totuși verificat istoric.

Interesant e că în limba română numele drăgănelelor este legat clar nu de consistența tare a fructului, ci de culoarea lui; drăgănele sunt roșeața din obraji și cireșele roșii pe o parte, ca și când ar fi ”îmbujorate”. Cu acest semantism e posibil, cred, să fie un termen arhaic, preromanic, poate din PIE *derw- ”rush, eczema” (starling.rinet.ru; lit. dedervinē̃  ”erupție cutanată”)/ der- ”to cut, split, skin” (Pokorny; ags. tiergan ”tease, irritate”).

Sensul de ”fruct tare, pietros” s-ar fi putut dezvolta de la PIE dherebh- ”to harden” (Pokorny), ori dher-2 ”to hold, support” (Pokorny; ON  drengr `thick stick, pillar’).

Originea cea mai probabilă ar fi însă -cred- PIE *dherg(h)en- ” a k. of tree (cornel, sloe)” (starling.rinet.ru; OIr draigen ”’sloe thorn; wild pear tree”)/ dheregh- ”thorn?” (Pokorny; v.ind. drākṣā  ”struguri”, let. driǵenes ”măselariță”).

Anunțuri

5 comentarii »

  1. lat. dūracinus s-a păstrat prin determinantul (piersici) duranți în primul dicționar român-latin, Anonymus Caransebesiensis.

    Comentariu de Sorin5780 — August 20, 2017 @ 7:56 am | Răspunde

    • Mi-aduc aminte un soi de prune numite ”doloanțe” (din *doroanțe?) prin Vâlcea. Mici, tari, nu se mănâncă, dar sunt bune pt țuică. Același soi de prun în Argeș se cheamă ”cloț”.

      Duranți e sigur de origine latină, dar mai probabil nu l-am moștenit direct din lat.

      Comentariu de Roderick — August 20, 2017 @ 1:09 pm | Răspunde

  2. Dodoloațe le spune la soiul de prune in Valcea,adica prune mari

    Comentariu de surena — Septembrie 5, 2017 @ 11:11 am | Răspunde

    • unde în Vâlcea? nu vb. despre același lucru, nu sunt nicidecum mari.

      Comentariu de Roderick — Septembrie 5, 2017 @ 12:28 pm | Răspunde

  3. Apropo de cuvinte românești care sunt considerate de origine slavă:
    – blajin vine de la Blasie/Vlasie, nu de la blajinski

    Vlasie a fost un nume comun la grecii din Capadocia.

    Interesantă este legătura între codrii Vlăsiei și Valahia.

    Comentariu de Mihai-Radu — Septembrie 5, 2017 @ 1:59 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: