Istoriile lui Roderick

octombrie 13, 2017

Hâț

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 7:35 pm

Un cuvânt aflat de pe un forum de vânătoare; ar însemna ciurdă de mistreți, userul care l-a comunicat nefiind chiar sigur.
I-am găsit o oarecare confirmare în dicționarul lui Șăineanu, ”haț” fiind un strigăt cu care se alungă porcii.

”haț ! int. 1. arată sgomotul apucării sau prinderii brusce: haț ! pe ied de gât CR.; 2. strigăt de alungat porcii. [Onomatopee].” (Șăineanu, dexonline.ro)

Termenul vânătoresc ar putea fi legat de germ. hetzen ”a mâna, a vâna”, care după Scriban corespunde cu rom. hățaș ”cărare de fiare”.

Există, însă, o posibilitate mai interesantă. Forma originală a lui hâț ar putea să fie *vâț (cf. hârtop din vârtop ș.a.) , corespunzând fonetic și semantic cu proto-celticul *wet-si- ”porc?” (Ir feis , Corn guis , MBret gues`sow, pig’); din PIE  u̯et- ”year” (Pokorny), sensul originar fiind ”animal de un an” (=rom. noaten, engl. yearling). Alb. vitš ”vițel”, dar și rom. vițel (lat. vitellus), vătui se încadrează aici.
O mutație similară de sens ar apărea la engl. hog (””swine reared for slaughter” (usually about a year old), also used by stockmen for „young sheep before the first shearing” (early 14c.) and for „horse older than one year,” suggesting the original sense had to do with age, not type of animal” -etymonline.com).

*

Mai puțin probabilă ar fi legătura cu gâț:

gâț, gâți, s.m. (reg.) Miel; ied.” (dexonline.ro, DAR(2002))

gâț, gâțuri, (gâță), s.n. – (reg.) 1. Grup de 2-3 oi. Mai multe gâțuri formează un botei; 5-7 boteie formează o stână: „La noi nu-s multe oi, e așa, câte vo trei gâțuri” (Papahagi, 1925; Vad). 2. Copil: „Oare de ce o adus pă gâța asta la nuntă, că doară nu-i de ea” (Faiciuc, 2008). 3. Miel, ied (DAR). ♦ (onom.) Gâț, Găț,nume de familie (44 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Et. nec. (MDA).” (dexonline.ro, DRAM 2015)

H inițial în loc de g  (”hâț” în loc de ”gâț”) e mai dificil de explicat; ar putea să apară de exemplu printr-o influență a unei limbi slave din N Carpaților (ruteană sau ucraineană). Însă ”gâț” apare ca atare tocmai în Maramureșul expus acestor influențe.

În urmă cu mulți ani un cititor îmi atrăgea atenția asupra corespondenței între ”Ghiță”, numele dat porcului la noi, și alb. gic ”purcel” (v. https://hroderic.wordpress.com/about-2/).
Despre gâț ”grup de 2-3 ori” -cuvânt probabil diferit de primul- a mai vorbit pe aici în comentarii @Sorin5780 (la https://hroderic.wordpress.com/2014/07/24/gata-si-naragat/, https://hroderic.wordpress.com/2012/05/30/multam/). Un cuvânt probabil autohton (PIE *gʷō- „to graze”  ?).

4 comentarii »

  1. Hăț! – comandă dată unui cal, deci ”hățurile” hamului. Se poate face o comparație între Hăis! (stânga) și Cea! (dreapta), care sunt similare cu cele din ”mushing” (condusul săniilor cu câini): Hike! (înainte), Haw! (stânga) și Gee! (dreapta).

    Comentariu de RazvanMihaeanu — octombrie 19, 2017 @ 6:46 pm | Răspunde

  2. alb.kac ‘goat’ (cf. kedh)

    Nu știu dacă nu cumva gâț (miel, ied) a influențat alb. kac, probabil că nu, ținând cont de acea serie de cuvinte remarcată de V.Orel. În schimb amintesc ceva, care cred eu că-i important: pentru păstori înmulțirea animalelor era vitală. Animalele care nu se înmulțeau sau nu erau capabile a se înmulții erau numite în consecință.

    Vezi alb.ka (”bou; vițel castrat pentru carne”), vezi shqerra, shtjerra (miei) coradical cu rom.știreagă (oaie stearpă), vezi botoașe (oaie bătrână), botuș și altele.

    Pe de altă parte, gâț ar putea fi descriptiv, așa cum ne-am gândit pentru cârlan, coradical cu adj.cârlebă, scârl și altele. Vezi gâță (păr împletit -cosiță, coadă, panglică pentru împletit).

    Apropo de scârlă, este cumva un diminutiv, comparat fiind cu reg. scâr? Vezi și izlă (scânteie), pe care-l comparam (cred!) cu Iza și alb. izë/isë, doar pe baza spuselor lui Marienescu despre acel dacic Azizis. Cred că mă refeream la rad. *edh- to burn (vezi gheg. ydh în link), deși albanezii au altă explicație etimologică.

    https://en.wiktionary.org/wiki/izë
    (9): https://hroderic.wordpress.com/2014/04/05/berzobis-si-aizis/

    Comentariu de Sorin5780 — decembrie 4, 2017 @ 12:52 pm | Răspunde

    • E posibil să fi avut un omonim cață cu sens neprecizat pe Someș, dar intuiești un sens prin exemplul dat: https://dexonline.ro/definitie-dram15/ca%C8%9B%C4%83

      Dacă cață semnifica și băț sau botă normală cf. ucr. kaca „bîtă”, oare top.Cața nu însemna stejar („ax, arbore”) sau pădure de stejar? De ce Fata Cații = Fata Pădurii?
      Vezi etim.stejarului: https://dexonline.ro/definitie-der/stejar

      ”Pentru numele de lemn extins la arbore, cf. sp. palo.”

      M-am gândit la IE *kait-, *ḱait- (“forest, wasteland, pasture” – cătun ”pădurice, hățiș”), dar nu cred că-i cazul.

      Comentariu de Sorin5780 — decembrie 5, 2017 @ 3:11 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: