Istoriile lui Roderick

Noiembrie 9, 2017

Avatare ale cerbului

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 11:04 am

Despre numele localității Cerbureni, jud. Argeș:

”Un toponim străvechi este și Cerbăreani, probabil satul Cerbureni din comuna Valea Iașului, atestat […] la 4 sept. 1474. În documentele următoare apare scris Cerboreni (1579) și Cerbureni (1616), formă menținută până în prezent. Autorii studiului ”Argeșul în lumina toponimiei” arată că ”Forma Cerbureni nu se poate explica decât prin faza unui augmentativ Cerboniu de la care s-a ajuns la derivatul Cerbuneanu, iar prin disimilare Cerbuneanu a ajuns la Cerbureanu”, aducând în sprijinul explicației toponimul feminine Cerboanele, înregistrat de Iorgu Iordan în Top. Rom., p. 400.” (Carmen I. Nicolescu, Marius I. Valeriu Grecu, Ion Gh. Grecu, ”Satele argeșene atestate între anii 1300 și 1625. Istorie și etimologie”)

În română ar fi putut exista un *cerbură, din lat cervula ”a little hind” (latinlexicon.org), care ar putea explica toponimul Cerbureni, nu însă și forma Cerbăreani (despre care nu se știe sigur dacă denumește aceeași localitate). De remarcat că avem în română ”cearbă” și ”cerbă” (=cerboaică), putând reprezenta moștenirea directă a lat. cerva ”a hind, a female deer” (latinlexicon.org)

Cerbăreani ar putea fi cf. cerbar, cuvânt care denumește fie rădașca, fie năvalnicul (planta, Phillitis scolopendrium).
După unii (cf. Al. Ciorănescu, DER), cerbar reprezintă direct lat. cervārius ”of or pertaining to deer” (latinlexicon.org), cuvânt care a dat port. cerval ”linx” (cf. lat. lupus cervarius). În română cerbar ar fi putut însemna și ”vânător de cerbi”, cf. zimbrar.

Numele satului Cerbăl (accent pe a doua silabă) din Ținutul Pădurenilor ar putea reprezenta un simplu diminutiv din cerb : cerbel, așa cum mai apare scris uneori numele satului, poate sub influența mențiunilor din documente maghiare (Cserbel); ă în loc de e, probabil o pronunție regională, cf. dedițăl/dedițel ș.a.
O asemenea diminutivare ar fi totuși atipică în cazul lui ”cerb” (în dicționare apar cerbuț, cerbușor, cerbișor, cerbuleț, dar nu și cerbel), așa încât toponimul rămâne oarecum obscur.
O legătură cu lat. cerebellum mi se pare improbabilă. Pe pagina primăriei din Cerbăl (http://primariacerbal.ro/prezentare_locala) originea denumirii satului apare ca ”nesigură”; explicația menționată acolo, ”probabil din”cer”+”bal”=cer alb” este însă neplauzibilă.

Anunțuri

1 comentariu »

  1. O altă sufixare curioasă în graiul pădurenilor: ”Delari” și ”Vălari” (în loc de ”deleni” și ”văleni”). Primul a devenit ”Ghelari” prin influența lb. maghiare, al doilea s-a păstrat. (cf. Mircea Homorodean, ”Între toponimie și dialectologie”)

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 10, 2017 @ 11:30 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: