Istoriile lui Roderick

noiembrie 9, 2017

Avatare ale cerbului

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 11:04 am

Despre numele localității Cerbureni, jud. Argeș:

”Un toponim străvechi este și Cerbăreani, probabil satul Cerbureni din comuna Valea Iașului, atestat […] la 4 sept. 1474. În documentele următoare apare scris Cerboreni (1579) și Cerbureni (1616), formă menținută până în prezent. Autorii studiului ”Argeșul în lumina toponimiei” arată că ”Forma Cerbureni nu se poate explica decât prin faza unui augmentativ Cerboniu de la care s-a ajuns la derivatul Cerbuneanu, iar prin disimilare Cerbuneanu a ajuns la Cerbureanu”, aducând în sprijinul explicației toponimul feminine Cerboanele, înregistrat de Iorgu Iordan în Top. Rom., p. 400.” (Carmen I. Nicolescu, Marius I. Valeriu Grecu, Ion Gh. Grecu, ”Satele argeșene atestate între anii 1300 și 1625. Istorie și etimologie”)

În română ar fi putut exista un *cerbură, din lat cervula ”a little hind” (latinlexicon.org), care ar putea explica toponimul Cerbureni, nu însă și forma Cerbăreani (despre care nu se știe sigur dacă denumește aceeași localitate). De remarcat că avem în română ”cearbă” și ”cerbă” (=cerboaică), putând reprezenta moștenirea directă a lat. cerva ”a hind, a female deer” (latinlexicon.org)

Cerbăreani ar putea fi cf. cerbar, cuvânt care denumește fie rădașca, fie năvalnicul (planta, Phillitis scolopendrium).
După unii (cf. Al. Ciorănescu, DER), cerbar reprezintă direct lat. cervārius ”of or pertaining to deer” (latinlexicon.org), cuvânt care a dat port. cerval ”linx” (cf. lat. lupus cervarius). În română cerbar ar fi putut însemna și ”vânător de cerbi”, cf. zimbrar.

Numele satului Cerbăl (accent pe a doua silabă) din Ținutul Pădurenilor ar putea reprezenta un simplu diminutiv din cerb : cerbel, așa cum mai apare scris uneori numele satului, poate sub influența mențiunilor din documente maghiare (Cserbel); ă în loc de e, probabil o pronunție regională, cf. dedițăl/dedițel ș.a.
O asemenea diminutivare ar fi totuși atipică în cazul lui ”cerb” (în dicționare apar cerbuț, cerbușor, cerbișor, cerbuleț, dar nu și cerbel), așa încât toponimul rămâne oarecum obscur.
O legătură cu lat. cerebellum mi se pare improbabilă. Pe pagina primăriei din Cerbăl (http://primariacerbal.ro/prezentare_locala) originea denumirii satului apare ca ”nesigură”; explicația menționată acolo, ”probabil din”cer”+”bal”=cer alb” este însă neplauzibilă.

3 comentarii »

  1. O altă sufixare curioasă în graiul pădurenilor: ”Delari” și ”Vălari” (în loc de ”deleni” și ”văleni”). Primul a devenit ”Ghelari” prin influența lb. maghiare, al doilea s-a păstrat. (cf. Mircea Homorodean, ”Între toponimie și dialectologie”)

    Comentariu de Roderick — noiembrie 10, 2017 @ 11:30 pm | Răspunde

  2. Eni ne spune clar că este un toponim românesc deci aici ar trebui să ne oprim.

    Cerbur-i-eni este posibil în română pentru că avem avem cerbi-cerburi-ciărburi (cel puţin în Maramureş) Am căutat pe internet şi https://www.pinterest.pt/pin/270286415110061248/
    Acum ce poate însemna mă depăşeşte.
    Mai trebuie să vă spun că dicţionarele noastre au câteva lipsuri, iar cum literatură nu am avut, nu putem proba doar prin lipsă. Cerbel este foarte posibil în româna veche şi actuală, şi nu cred că ar trebui să-l luăm direct ca moştenire din latină.
    Dar pentru a da un răspuns definitiv ar trebui văzută istoria localităţii, însă este clar că vine de la cerb, forma cerburi.
    Cât despre celelalte variante, iarăşi posibil, însă atrag atenţia că dialectul din Maramureş, vorbit atunci în Moldova, are tendinţa de a transforma o în ă (Rătunda). Mai atrag atenţia că este foarte vulgar şi volatil, formele având o fluctuaţie destul de mare.

    Comentariu de IVGΛ — decembrie 29, 2017 @ 11:58 pm | Răspunde

  3. S-a vorbit -mai ales în publicații cinegetice- despre două varietăți ale cerbului în Bucovina: cerbul ”lidvan” și cerbul ”răgăzan”. Cerbul lidvan iernează la șes, are corpul mai mare, culoare mai deschisă, coarne mai lungi, dar care nu formează de obicei și o coroană frumoasă; în plus nu are coamă. Cerbul răgăzan nu părăsește muntele, are corpul mai scurt și mai robust, culoare închisă, coarne mai scurte și coamă.
    Cerbul ”lidvan” ar reprezenta tipul cerbului asiatic, în timp ce varietatea ”răgăzan” reprezintă tipul european, cf. articolului ”Despre cerbul carpatin și ocrotirea lui”, de I. Philipowicz, în revista ”Carpații”, nr. 6, 1933. În plus, după același articol, cerbul lidvan a apărut în număr mare în Bucovina abia în anii 80 ai secolului al XIX-lea.

    De unde provin cele două denumiri? ”Lidvan” a fost identificat cu ”lituanian” (?), cf. litvan, litvă, litfă.
    E posibil ca sursa lui ”răgăzan” (dacă nu și a lui ”lidvan”?) să fie toponimia locală din Bucovina. Rogoazele, Răgoază, ”La Rogoaze”, ”La Răgoază” sunt toponime bucovinene având la bază –după Nicolai Grămadă- fitonimul ”rogoz”.
    ”răgóz (= rogóz (loc unde crește planta cu același nume)) s. n., pl. răgozuri (răgoaze)” (dexonline.ro, DMLR)

    Avem p.d.a.p.
    ” RAGAZAN, fam. mold. (Șez).” (dexonline.ro, Onomastic)
    ” RĂGAZUL t.; Răgăjeni t.; Răgoaza zis și Nistra s.; toponime < subst. răgaz” (dexonline.ro, Onomastic)
    După N. Constantinescu, deci, Răgoaza derivă din ”răgaz”, nu din ”rogoz”.

    În ceea ce privește numele cerbului răgăzan, e posibil să aibă la bază sl.rogŭ ”corn”, cf. răgace.
    Cf. și
    ” răgățî́nă, sud. f., pl. ĭ (cp. cu vsl. rogatŭ, cornut). Buturugă saŭ rădăcină de salcie orĭ de alt copac adusă de rîŭ saŭ dezgropată de oamenĭ ca s’o întrebuințeze ca combustibil.” (dexonline.ro, Scriban)
    Poate că epitetul ”răgăzan” era în legătură cu o anume formă a coarnelor.

    Comentariu de Roderick — februarie 6, 2018 @ 8:00 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: