Istoriile lui Roderick

iunie 27, 2018

Costinaș

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:03 am

”costináș sm [At: PRECUP, P. 48 / Pl: ~i / E: nct] (Reg) Mânz tânăr.” (dexonline.ro, Micul Dicționar Academic(2010))

Cuvântul pare un diminutiv (dintr-un *costin = mânz? sau cal?).
Un posibil reflex al PIE *kankest- ”horse”? (starling.rinet.ru; galez caseg ”iapă”, dintr-un proto-celtic *kankstīkā, germ. Hengst ”armăsar”); originalul din română (autohton?) contaminat probabil cu derivatele lui ”Constantin”, ori cu ”coastă”.

P.d.a.p., costinaș pare înrudit inclusiv semantic cu ”costrăș”,

”costrắș (cóstrăși), s. m. – 1. Biban (Perca fluviatilis). – 2. Mînz. – 3. Cal cu părul vărgat. – Var. costreș, costroș, costruș. Sb. kòstreš, bg. kostruš, pol. kosztur „biban” (Cihac, II, 74; Skok 65; DAR). Sensul 2 se explică prin asemănarea între aripioara superioară a peștelui și coama calului, după ce a fost tăiată prima oară, iar sensul 3, prin aspectul vărgat al amîndorura. – Der. costrușa, vb. (a tăia coama mînzului); costreși (var. costroși), vb. refl. (a se zbîrli părul, a se ridica), cf. sb. kostrešiti.” (Al. Ciorănescu, dexonline.ro)

”Costinaș” ar putea fi deci o simplă deformare a lui ”costrăș”. La originea cuvântului ar fi sârbul kostres:
”costrăș (costruș) m. Mold. biban. [Serb. KOSTREȘ (lit. spinos)].” (Șăineanu, dexonline.ro)

Cuvântul și-ar avea originea într-un preslav *kosterь, din care provine și rus. косте́рь; după Vasmer, din кость (din aceeași rădăcină PIE ca lat. costa > rom. coastă), înrudit și cu alb. kashtë „pleavă, paie”.
Vasmer mai menționează o conexiune improbabilă cu irl. cass ”curly hair” (dintr-un *kast); originea cuvântului e PIE *kAs- ”plait, woman’s hair” (starling.rinet.ru)/ kes- ”to scratch, itch” (Pokorny), din care avem (slavul) ”cosiță”.

Sensul de ”tuns” al lui ”costrăș” pare însă să trimită spre rădăcina PIE k̂es- ”to cut”; posibil un alt cuvânt decât costrăș-biban, cf. alb. thadrë (*k̂as-dhrā) ”secure dublă”, lat. castrō, -āre, rom. custură (?) etc.

Însă costinaș ”mânz tânăr” sau ”mânz mic” pare să fie -semantic- mânzul înaintea tăierii coamei, deci mai degrabă un mânzuț „pletos” (cf. irl. cass).

Reclame

4 comentarii »

  1. costináș, costináși, s.m. (reg.) mânz mic.

    Mânzul este prin definiție tânăr, deci o diminutivare ar trebui să se refere la mărime. Cred că acest costin trebuie privit prin prisma altor adjective: costiu, costiv, firav, uscățiv. Bg. кocтeливь „ciolănos”, din sl. kostĭ „os” nu-l găsesc, dar n-are sens a fi comparat cu aceste sensuri normale în română, nu bulgară.
    https://dexonline.ro/definitie/costeliv

    ”costrắș (cóstrăși), s. m. – 1. Biban (Perca fluviatilis). http://www.naturephoto-cz.com/biban-european-picture_ro-7433.html
    Ce să zic, așa vărgat cum e peștele ăsta, seamănă cu niște coaste (sl. kostra =schelet), deci între coastele romanicilor și ale slavilor, puteau fi și dacii cu termenul și derivatele lor de mai sus.
    coastă, coaste – costru-ș

    Mă mir că nu avem și noi o form.colectivă din *romanicul coaste cu acel sufix -ină. Ar fi putut da ceva în sensul scheletului.

    După cum arătam mai ieri, ”perca fluviallis” (*perḱ-colored, motley) era numită ”percă de râu” pe vremea lui Șincai, iar percă era denumire generală. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A14770/pdf
    Vezi și reg.percică (moțul de pe frunte)

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 27, 2018 @ 3:48 pm | Răspunde

  2. Există un lat. cassīta, cassītae ”the crested or tufted lark” (latinlexicon.org), din cassis (coif), PIE kadh-. Dacă am avea un radical *cost- însemnând ”cu creastă” sau ”moțat”, ar putea proveni din lat. populară.

    Etimologia gr. κασσίτερος (cositor) rămâne neclară.

    Comentariu de Roderick — iunie 27, 2018 @ 6:11 pm | Răspunde

  3. Ar mai fi un radical potrivit pentru acest *costin-aș (mânz), *kak’- ”insignificant, to become thin”, dar te întrebi pe bună dreptate de unde terminația asta compusă, stufoasă.
    Aici s-a discutat pentru reg. coțac (”uscățiv, slab”) : https://hroderic.wordpress.com/2014/03/07/cotac/

    Un derivat verbal *kak’-tos ar fi dat un dac. *kast- sau *kașt- , iar mutarea accentului pe un sufix derivațional ar fi transformat acel [a] cu siguranță.
    Dacă era doar IE *-tos, cu sensurile luate în Latină și Albaneză, ar fi fost logic și pentru Dacică, dar mai e de explicat și -in, dimpreună cu diminutivalul -aș.
    https://en.wiktionary.org/wiki/-tus#Latin

    Eu aș putea să-mi imaginez cu sufixul -in(ă) era și diminutival în Dacică, la fel cum a devenit pentru lătâni (Italieni) sau șchei (bulgari și alți slavi), (foarte rar în Română) astfel încât o dublă sufixare diminutivantă ar da ceea ce avem, adică un mânz și mai mic.
    Dar sigur pentru cuvintele preromanice moștenite este că acest sufix formează adjective verbale și mai reprezintă un caz verbal autohton, după părerea mea.

    Oricare ar fi cazul, tema ar trebui să fie *cost-, iar adjectivul costiv (costiu), deși apropiat fonetic, ar putea fi doar un accident. Să fie legat de un slavo-latino-dacic *kost (=os, coastă), adică ca-n expresia anglofonă ”bone dry” sau e alt radical IE?
    *ksē- (to burn, to dry) pare să nu aibă decât forme zero printre moștenirile limbilor IE. Avem probabil și noi ceva de aici, dar nu-i posibil să fi avut și variante o-grade *kost- ?

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 2, 2018 @ 10:12 am | Răspunde

  4. „costréĭ m. ca plantă și n., pl. eĭe saŭ eĭurĭ, ca nutreț (vsl. kostrieva, d. kostĭ, os; rus. kostérĭ, neghină; rut. kosteréva, pol. kostrzewa). Mohor. Meĭ tătăresc. V. meĭ.~ (Scriban, dexonline.ro)

    „costréi (costréi), s. m. – 1. Sorg (Sorghum halepense). – 2. Nume, mai puțin comun, dat altor plante relativ asemănătoare: Panicum Crus Galli; Setaria glauca; Avena fatua; Lithospermum officinale; Nardus stricta; Alopecurus pratensis. Sl., dar lipsește etimonul exact. Este desigur vorba de un cuvînt identic bg., slov. kostrĕva „Alopecurus pratensis” (Cihac, II, 74; Conev 44; DAR), sb. kostrava „Festuca” etc.” (DER, dexonline.ro)

    În ceea ce privește costrăș ”mânz sau vițel cu coama tunsă”, resp. ”cal vărgat”, e interesant că există un ecvid care îndeplinește ambele condiții: are dungi și coama perie. Doar că ”hippotigris”-ul trăiește în Africa.

    Comentariu de Roderick — iulie 6, 2018 @ 8:38 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: