Istoriile lui Roderick

iulie 13, 2018

Corlan

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 2:33 pm

”corlán n., pl. e (rudă cu burlan, burluĭ, gurluĭ). Trans. Hornu cel gros la casele țărăneștĭ.” (Scriban, dexonline.ro)

”corlán, corlanuri, s.n. – Sobă, burlan (Iuga, 2008); horn. ♦ (onom.) Corlan, nume de familie (11 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – „Rudă cu burlan, burlui, gurlui” (Scriban, 1939); var. a lui cotlon „ungher, ascunziș, firidă” (MDA).” (dexonline.ro. DRAM)

Și Ciorănescu îl consideră (eronat, zic eu) variantă a lui ”cotlon”:
”cotlón (cotloáne), s. n. – 1. Foc primitiv, făcut cu pietre îngrămădite, care protejează flăcările. – 2. Nișă, firidă. – 3. Ascunzătoare, vizuină. – 4. Loc stîncos, stîncărie. Mag. katlan (DAR), din sl. kotĭlŭ „căldare” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 306; Cihac, II, 76), cf. cocli, și ceh. kotlina „căldare, crater”. Este dublet de la coclan (var. cotlan, corlan), s. n. (Olt., cămin), ca și de la coclauri, s. n. pl., cu sing. analogice coclaur și coclaur și coclaură (loc stîncos, creastă, țanc), care pare a proveni de la un sing. *coclău, var. de la cotlon 4 (după DAR, din mag. kö „piatră”; după Byck-Graur, 28, din sl. *kotlavŭ). – Der. cotloni, vb. (a face fumar la un cuptor; a iscodi, a căuta); cotloneală, s. f. (căutare, cercetare).” (dexonline.ro, DER)

Este inexplicabil ”corlan” ca variantă a lui ”cotlon” (=mag. katlan) tocmai în Maramureș, unde există un contact nemijlocit cu limba maghiară; dimpotrivă, acolo cuvântul ar fi trebuit să aibă o formă mai apropiată, fidelă prezumtivului etimon. Era plauzibil oarecum dacă ar fi fost un regionalism oltenesc, de exemplu.
Cuvântul mai are o variantă nemenționată în dicționare, anume cârlan, în Bihor, unde denumește un cuptor de pământ pentru ars ceramica albă de Vadu Crișului (v. aici).

Poate nu e greșit să vedem în acest ”cârlan” mai degrabă un reflex al PIE ker(ǝ)-3 ”to burn” (Pokorny), cf. sl. kurenьje ”coal fire”, sârb  čuriti, a fuma (pe care Scriban îl leagă de ciurlan -plantă ghimpoasă), lit.  kùras  ”heating, fuel, furnace” ș.a.

11 comentarii »

  1. coclaur și coclaură (loc stîncos, creastă, țanc)

    Dacă tracii aveau o formă similară v.gr. κρόκη, κροκάλη (rounded pebbles on the seashore), adică *kroka, *k’ ar fi devenit o simplă velară prin contactul cu consoana lichidă /r/.
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=+645&root=config

    Acum de la un arh. *croca (-uri) cu o metateză *cocrauri și o disimulare *coclauri (o formă de plurale tantum) pentru a evita repetarea lui /r/ nu-i decât un pas. Tehnic vorbind sunt doi pași, dar cine-i numără?

    Într-un comentariu mai vechi cred că atribuiam și următoarelor o posibilă derotacizare din același etimon:
    gr. khaliks- pietricică, lat.calx, calculus- pietricică.
    https://hroderic.wordpress.com/2013/03/31/ciorchinele-si-un-aspect-fonetic/

    Chiar și numai pentru eufonie, Greaca și Latina ar fi modificat acest barbar *carculus în calculus.

    Altă ipoteză pentru a explica coclauri cred că era cea legată de *caucas cu sens necunoscut (Dac. Caucas, munte din Carpații Meridionali) și un Dacic *laura (vezi entopicul fleură din Vrancea explicat mai jos în link), coradical cu Alb. lerë, pl. -a (”stones, fallen stones , slip (of rocks), boulders” < Proto-Alb. *laurā), o formă de plural trecută la singular (vezi ex. arh. bradh, azi bredh)
    https://hroderic.wordpress.com/2017/07/02/dealul-cririnii/

    Acel dac. Caucas putea însemna orice, inclusiv ''munte'' sau ''deal'', conform Osset. hoh (=munte, deal), dar la fel de bine putea însemna stâncos sau pietros. IE *kewk- (“to bend, curve, arch, vault”). Poți scoate multe de aici, inclusiv un dac.*kauk- bolovan sau *kauk- vale.

    https://en.wiktionary.org/wiki/high#Etymology_1

    Între un compus *caúca-laura, trunchiat datorită plasării accentului pe temă (*căclaură, -uri, devenit coclaruri), și ipoteza de mai sus (*cocrauri – coclauri = ''locuri prăpăstioase, pietroase'') … nu pot alege
    una; îmi plac amândouă!

    Mai era o ipoteză la care mă gândeam: *kata-laura (down fall), după derivatele grecești. :)

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 13, 2018 @ 3:59 pm | Răspunde

    • Pe de altă parte, Sargetia putea proveni din acest rad. *k'[o]rk-, *k’rok- (”pebbles” =băuță), conform Sanscr. śárkarā (”pebble, gravel, ground or candied sugar”)?
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Strei

      Streiului îi mai zice Râul Petros, iar Gr.krókā (pl.krokalai) însemna ”pietre rotunjite de apă de pe malul mării” (rounded pebble on the seashore) sau dacizat ”băuțe depre malul mării”. Deci n-ar fi un mare salt de imaginație să ne imaginăm un dacic *sarg (=băuță), iar *sarget o form. colectivă cu sensul ”pundiș” cu -ia sufix moțional (feminizant) sau adjectival.
      Terminația -etia poate fi analizată mai încolo, numai să am eu dreptate cu ultima mea speculație limbistică. :)

      Sonorizarea lui -k- după consoana sononanta /r/ ar putea fi tipică idiomurilor dacic, albanez și armean, dar nu este. Suspectez că-i afix verbal (pentru teme foarte scurte) și adjectival.
      Vezi exemple ca *argie, argea, argestru sau hidronimul Argeș(v. Argiș, Arghiș) și oronimul Argel cu sensuri necunoscute, Alb.argësh (”crude pontoon raft or bridge made of wickerwork and inflated bladders”), Arm.argel (=obstacol, …etc.).

      *argie s.f. (Reg) Pământ din cel mai bun.
      Propuneam mai demult ca acesta să se traduce ”pământ de top” și coradical al Gr.archon, dar pământul cel mai bun este cernoziomul (literal pământ negru), deci mai degrabă este coradical cu gr.Erebos, arm.erek (evening =seară) Got.𐍂𐌹𐌵𐌹𐍃 • (riqis, ”darkness”) 𐍂𐌹𐌵𐌹𐌶𐌾𐌰𐌽 (riqizjan, “to darken”) și Alb.err (întuneric) din radicalul *h₁régʷos (întuneric).
      Old Norse: ragna røkkr — the twilight of the gods, the end of the world
      https://en.wiktionary.org/wiki/err#Etymology_2

      O vocală centrală neaccentuată putea foarte bine să dispară, iar un prefix intensificator a- este argumentat pentru Albaneză de către specialiști. Foarte probabil exista și-n dialectele TDM. Toate hidronimele și toponimele astea nu pot fi o coincidență: Aluta(s), Amutria (Amutrium) – Motru, Acerbatis-Cerbatis, Rhabon-Arhabon, etc. Eu am mai propus un pron.dem. a ”cea” (arh. a bală, a spurcată) alipit temei precum prepozițiile adjectivale albaneze ‘i’ și ‘e’ (cel, cea) în dial.arvanit (exemple: idenure, imbesese, ikek, imire), dar cine știe ce și cum după atâta timp?
      Fun Fact: prepozițiile astea albaneze sunt mai noi decât cred unii (sec.XVII cel mai devreme).

      Apoi ‘a’ și ‘ăl’ sunt considerate romanice și nu contrazic asta. Niciodată n-au fost alipite temelor, așa cum nici prepoziția arhaică a (din Lat. ad: arh. a munte, a casă =către munte, către casă) n-a fost aglutinată temelor decât târziu. În Basarabia și Ardeal prin sec.XIX și începutul sec.XX încă era folosit ca prepoziție.
      Ad Mutriam, Ad Mutrius sunt mult prea devreme în timp pentru ca daco-românii de atunci să fi inventat o forma Amutria, iar interpretările lingviștilor ar putea fi fanteziste atât timp cât știm atât de puține lucruri despre dialectele preromanice. Clar nu putem avea a-motru într-o epocă când romanizarea era-n fașă, așa cum am zice azi.

      Exclud de aici acel prefix privativ *a- care apare în Greacă, Albaneză (e-) și cu toate semnele de întrebare, probabil și-n Tracică. Dar nu exclud acel interesant prefix a- formator de cuvinte, prezent în limbile slavice și albaneză (ex: amull).

      PS: ”another fun fact”, Old Irish ad- prefix intensificator: https://en.wiktionary.org/wiki/ad-#Etymology_4

      Comentariu de Sorin5780 — iulie 14, 2018 @ 8:26 am | Răspunde

      • Probabil că se numea Petros pentru că străbătea satul Petros (ai cărui locuitori au dat numele Petroșaniului) și Strei pentru că străbătea și satul Strei. Există în surse mai vechi denumirea de ”Râul Streiului”.

        Comentariu de Roderick — august 25, 2018 @ 7:09 am | Răspunde

        • Eu cred că satul Petros (din comuna Baru) își ia numele de la râu, nu invers. Sau ambele au o explicație simplă, primul pentru că avea multe pietre pe fund, iar satul pentru că avea multe case construite din piatră.
          Cum ai numi un râu Carpis (Slovacia antică) pentru că are multe obstacole pietroase pe fund. Vezi
          ”The archaic Polish word karpa meant „rugged irregularities, underwater obstacles/rocks, rugged roots, or trunks”.The more common word skarpa means a sharp cliff or other vertical terrain.”
          https://en.wikipedia.org/wiki/Carpathian_Mountains#Geography

          Ungurii vor maghiariza toponimia traducând acolo unde era ușor de înțeles sau tăind terminațiile tipice românești în alte părți. Din păcate pentru noi, multe din astea n-au mai fost refăcute așa cum erau.

          Comentariu de Sorin5780 — august 25, 2018 @ 8:16 am | Răspunde

  2. Cred că acest cotlón și reg.cotal (var.cotaie =găleată mare fără mâner pentru fiert apa), alb.kuth (oală mare de gătit) și Lat.catinus trimit spre un verb *kat- a fierbe. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/kotьlъ

    Se confundă pe de altă parte cu *kat- ”săpătură; bordeu” de unde avem cotun (adăpost, refugiu), cătun, cotunie- cătună (cuptor improvizat, săpat în pământ), cotru – cotrună.
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+948&root=config

    Am putea separa probabil cătun (sat mic, de munte) și alb.katund/arb.kotun plus v.eng. heaðor (“enclosure, jail”) de omonimul său cătun (colibă ciobănească) și cotáre (cocină), coteț, cătușă – care trimit spre niște ”împletituri”.

    Ar fi ceva dacă într-o zi vom putea separa toate cuvinte după etimonul lor.

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 15, 2018 @ 4:25 pm | Răspunde

    • Cort – adapost improvizat

      Comentariu de sabinus — august 24, 2018 @ 2:01 pm | Răspunde

      • Xenopol cita într-o carte o loc. de sec.VI, Ζυντουχορτου (= Zintuchortu =Cortul lui Zintu), dar nu cred că l-a tradus bine.

        Oricât de săraci erau tracii și urmașii lor romanizați, nu trăiau în corturi (Trans.înv. cort=umbrelă; = Mold.cortel). Astea erau pentru campanii militare, poate transhumanța oierilor și nomazii din Sciția.

        Probabil aveau și tracii noțiunea de cort: dacor. colibă – corturi (din Palie) sau acel gard sau gărdele pentru peretele corturilor (tot dintr-o traducere biblică), reg.țelt (cort de pânză; vezi Let. telts, Alb.thelmë =petic, cârpă) și altele.

        Comentariu de Sorin5780 — august 25, 2018 @ 7:39 am | Răspunde

        • Țelt este aproape sigur din germ. Zelt.

          Comentariu de Roderick — august 25, 2018 @ 7:50 am | Răspunde

        • Din Germană provine și Let. telts, dar Alb.thelë, thelmë cred că provin dintr-o variabilă a rad.*k’es- (”to cut”: thadrë =double-edged ax; vb. thyej =break) sau chiar un derivat din acesta, *k’esla, deși în acest caz ar fi trebuit să aibă o geminată /ll/.
          E posibil ca-n vechime să fi avut o geminată!

          https://en.wiktionary.org/wiki/thel%C3%AB#Albanian
          https://en.wiktionary.org/wiki/thelm%C3%AB
          https://en.wiktionary.org/wiki/thad%C3%ABr

          Comentariu de Sorin5780 — august 25, 2018 @ 2:02 pm | Răspunde

        • Zintuchortu (”Cortul lui Zintu”) pare să cuprindă genitivul în -u tipic Tracicei și Albanezei: Dac. kinúboila „turbeaza/cireașa câinelui”, Tr. (odris) ”Seuthou” (inscripționat pe un coif) ”al lui Seuthēs”, ”Seuthou guni” a se citi ”Seutu guni” = ”nevasta, femeia sau regina (regelui) Seuthes”, thanë ujku (Cornus sanguinea), etc.

          Vezi și anticul Στένέκορτά (Stenekorta), probabil cuprinde același subiect tracic.

          Comentariu de Sorin5780 — aprilie 11, 2019 @ 11:52 am | Răspunde

  3. Corla este un adapost pentru vite, oi ( din nuiele). Carlan este probabil mielul care se adaposteste in corla

    Comentariu de sabinus — august 24, 2018 @ 2:04 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: