Istoriile lui Roderick

februarie 10, 2019

Sonatină

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 9:17 am

„SONÁ, sonez, vb. I. Refl. (Fam.; despre oameni) A-și pierde judecata, a se țicni. – După fr. sonné.” (DEX, cf. dexonline.ro)

”SONÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Peior.) (Om) trăsnit, țicnit; prost. [< it. sonato].” (Dicționar de neologisme, 1986, cf. dexonline.ro)

E posibil ca acest neologism provenit dintr-o limbă neolatină să aibă un corespondent moștenit. E vorba de ”sunătoare” ca nume al plantei Hyoscyamus niger, altfel numită ”nebunariță” (datorită proprietăților narcotice) sau ”măselariță” (pt. că a fost întrebuințată contra durerilor de măsele).

Mi se pare greu de crezut că această plantă foarte toxică poartă același nume ca sunătoarea obișnuită în plicurile de ceai (Hypericum perforatum), al cărei nume ar proveni din lat. (herba) sanatoria / sanitoria (pentru câteva opinii dubioase, vezi https://hroderic.wordpress.com/2012/06/23/sanziene-si-sunaica/). E posibil ca în cazul sunătoarei-nebunariță să fie vorba de alt cuvânt, omonim, probabil din ”a suna”, deci un dublet al lui ”sonat”.

Tot o aluzie la sunet există și în ”a se țăcăni”.

2 comentarii »

  1. Dacă schimbăm sunătoare în sănătoare nu mai aveam omonimia dintre cele două plante, dar vezi ceva interesant aici:
    SUNĂTOÁRE s. v. clocotici, măselariță, sulițică, vocală.

    Vezi și ”Sinonime (2002)” unde vocală avea ca sinonim arh.glasnică și sunătoare, pe de-a întregul românesc. https://dexonline.ro/intrare/vocal%C4%83/119688

    Nu cred c-au avut înaintașii noștrii lecții de gramatică și fonetică, ci probabil au gândit conceptul în Școala Ardeleană sau chiar înainte, ca un decalc din Slavonă sau din Latina medievală. N-am studiat procesul, deci nu mă pot pronunța, dar încă o dată mă uimește faptul c-am preferat să adoptăm neologisme când aveam deja cuvintele. Nu mă deranjează procesul relatinizării (lexicului) în sine, ci felul în care a fost pus în practică.
    vocală = Alb.zanore (din zë ”voice”), coradical cu Arm.jaynavor (din jayn, “voice”), Bască bokal, Bg.glasna, Lit.balsis (*bʰel-, *bʰol- “to sound, to speak, to roar, to bark”), etc.

    Avem arh.boace () din Lat.vōx, vōcis ( *wṓkʷs “speech, voice”) deci putem produce un derivat din acest termen moștenit?
    Irlandezii formează un decalc pe baza Lat. vōcālis: https://en.wiktionary.org/wiki/guta#Irish

    Comentariu de Sorin5780 — februarie 13, 2019 @ 9:36 am | Răspunde

  2. >Tot o aluzie la sunet există și în ”a se țăcăni”.

    În engleză, cracked care are un sens de ‘țăcănit, sonat’ conține și el o aluzie la zgomot, sunet. Deși sensul de cracked=nebun s-ar putea sa provina de la sensul originar de fisură.
    Tot onomatopoeia la urma unei.

    Informal . eccentric; mad; daffy:
    a charming person, but a bit cracked.

    to cause to make a sudden sharp sound:
    The driver cracked the whip.

    Comentariu de Compayee — februarie 16, 2019 @ 8:16 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: