Istoriile lui Roderick

februarie 13, 2019

Apăruș

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 1:25 pm

”apărúș i [At: COMAN, GL. / E: nct] (Reg) Strigăt cu care se alungă vițelul ca să nu mai sugă Cf aleguț.” (dexonline.ro, Micul Dicționar Academic, 2010)

Nu e exclus să avem în acest cuvânt -în formă diminutivată- un termen arhaic însemnând chiar vițel sau junc, cf. gr. póris ”vițel, junincă”, dintr-un PIE *por- ”calf” (starling.rinet.ru)/ per-2 ”to bear (child)” (Pokorny). Mai puțin probabil ar fi să fie un reflex al PIE *aper-/e- ”wild boar”.

Însă cuvântul se poate explica foarte bine prin verbul ”a apăra”, mai ales prin prisma înțelesurilor acestuia în vocabularul pastoral: ”(Îrg) a (se) opri”; ”(Spc; păs; d. oi, vaci, cai etc.) A (se) abate de la un drum greșit”; ”a se îndepărta de un loc îngrădit, apropiindu-se de locul unde se află păzitorii” (dexonline.ro, după Micul Dicționar Academic, 2010)

apărá (ápăr, apărát), vb. – 1. A opri, a se împotrivi. 2. A ocroti, a păzi, a pune la adăpost. – 3. A feri, a ocoli, a eschiva. – Mr. apăr, istr. opăr. Lat. appărāre(Pușcariu 93; Candrea-Dens., 63; REW 534; DAR); cf. it. appararse, prov. apará, sp. aparar. Toate celelalte formațiuni romanice par neol. Evoluția semantică de la „a prepara”, sens propriu al cuvîntului lat., la „a opri” pare a fi anterioară rom.cf. sp. parar. De aici, trecerea la „a ocroti, a păzi” este firească, deoarece „a ocroti” ceva înseamnă „a opri” dușmanul; cf. sp. amparar și fr. défendre „a opri” și „a interzice”. Același sens în it. riparare „a opri”. calabr. apparari „a se pune la adăpost”.” (Al. Ciorănescu, cf. dexonline.ro)

La rândul său, aleguț își are un corespondent exact în aleguș.

alegúț i [At: MARIAN, INS. / E: alege + -uț] (Buc) În lături!” (dexonline.ro, Micul Dicționar Academic, 2010)

alegúș sn [At: COMAN, GL. / Pl: ~uri / E: alege + -uș] Separare a vitelor mici de celelalte.” (dexonline.ro, Micul Dicționar Academic, 2010)

 

3 comentarii »

  1. Aveai un articol mai demult despre săceas (cuvânt cu care se îndeamnă vaca să stea liniștită la muls), probabil din cessō ”to be at rest, rest, be still, be inactive, be unused, pause, cease, stop”
    „Ceas, săceas” https://hroderic.wordpress.com/2014/11/12/ceas-saceas/

    N-am înțeles nici acum care-i rolul acelui prefix să-, căci nu pare să fie privativ, ci din contră – probabil e PIE *som (Derksen), *sem- (“together, one”). https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/s%C7%AB-#Proto-Slavic

    Nu pare să fie Lat. sēcēdō, inf. sēcēdere (to withdraw, to secede, to separate oneself, to shut oneself off, to seek distance) după cum credeam eu. Ar fi dat un pp. *săceas cu siguranță.
    sē- (“apart”) +‎ cēdō (“go”).
    https://en.wiktionary.org/wiki/secedo#Latin

    La fel trebuie înțeles și acest apăruș sau avem ceva cu totul diferit: *pel(H)- ‘to push’ – Latin pello (“to push”), Alb. pjell, rom. împulăi (?) https://en.wiktionary.org/wiki/pjell
    împulăí (-iéz, -át), vb. – A striga, a alunga cu strigăte. Sl. *po-lajati, -lajǫ „a striga” (Drăganu, Dacor., VI, 292). În Trans. de Nord și Maram.

    Posibil ca același radical care dă verbul lat.sēcēdere, *ḱyesdʰ- (“to drive away; to go away”, Sanskrit सेधति /sedhati/ “to drive, chase away”) ar trebui să fi dat și Alb.gjedh (cattle).
    Parcă să zic că ăsta era radicalul dat de Vladimir Orel pentru alb.gjedh (vite), deși e perfect normal să fie scos și din *gʷṓws (“cattle”)! Cred că-n albaneză, *gʷṓ ar fi devenit *gā- și azi *go-! https://en.wiktionary.org/wiki/gjedh
    Dacă ar fi *ḱyesdʰ-, -sd- se metatezează și dă Alb. dh (transf. arhicunoscută pentru albaneză), dar *ḱ- ar fi trebuit să dea o africată. Totuși, două africate în același radical, nu merge – una trebuia disimulată.

    Vezi alb.gath din Proto-Alb. *gazda, din *gʷozdo (trecut de la feminin cu -dh- la masculin cu -th-)
    https://en.wiktionary.org/wiki/gjeth#Etymology

    Comentariu de Sorin5780 — februarie 14, 2019 @ 12:34 pm | Răspunde

    • Tot din articolul mai vechi: ”alícĭ (Meh.), interj. de alungat vițelu cînd mulgĭ vaca. V. ceas 2. ” (Scriban, dexonline.ro) (cf. sl.lajo a striga?)
      împulăí (-iéz, -át), vb. – A striga, a alunga cu strigăte. Sl. *po-lajati, -lajǫ „a striga” (Drăganu, Dacor., VI, 292). În Trans. de Nord și Maram.

      Cred c-am pierdut în evul mediu acel prefix romanic să- din Lat. sē- , dar trebuie să mai fi fost unul identic, dar cu sens diferit.
      https://en.wiktionary.org/wiki/se-#Latin
      Săceas este cel mai evident exemplu, dar săprotivíre (s.f. înv. împotrivire)?

      Am discutat mai demult de prefixul privativ Albanez s- (var. ç-), care nu cred că provine din cel latin, ci ar putea fi coradical cu acel vechi traco-dacic *thia- (Thiamarkos?, Thigola?).
      https://en.wiktionary.org/wiki/s-#Etymology

      Dacă ar fi de origine latină, ar fi fost împrumutat undeva în jurul sec.XVI, adică mult după ce /s/ latin devine alb. /sh/. Fonetismul său actual presupune o reconstrucție *kʷe-, *kʷi- sau *tj(a)-, singurele care ar da acest s-. Posibil să fi pierdut o vocală acest prefix. Cele mai vechi forme sunt drastic modificate față de cele actuale.
      Ba chiar aș spune că, pentru un anglofon și românofon ca mine, erau mai ușor de citit vechile cuvinte de sec.XVII decât cele de azi. N-am probleme cu dentalele fricative sau seria lor de africate, dar ”mkâmb (= v. set up, erect, raise. make well e stupid”) sau gdhe (knot, gnarl) sună a cuvinte africane sau khoisane.

      Ar mai fi un prefix interesant vă- din văstreinat, (-ă adj. ,,înstrăinat”, Dosftei?), dar s-ar putea să fie slavic.

      Comentariu de Sorin5780 — februarie 14, 2019 @ 1:25 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: