Istoriile lui Roderick

februarie 27, 2019

Aiedui (?)

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:29 pm

”aieduí vr [At: CV, 1951, nr. 5, 27 / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) A se căsători.” (”Micul Dicționar Academic” (2010), dexonline.ro)

Un cuvânt care ar avea șansele să fie (??) reflexul autohton al PIE *(e)wed- ”to marry; bride-money” (starling.rinet.ru); cf. gr. hédna, hom. éedna ”bridal gifts, dowry, wedding gifts”, v.ind. vadhū́- `bride, young wife; daughter-in-law’ ș.a. (un tracic *aved- ?).

6 comentarii »

  1. Dacă eram parior ca unii din jurul meu, aș miza pe originea romanică a termenului și voi explica mai jos de ce!
    Nu știu cum gândeau Dacii despre căsnicie, dar probabil că noii însurăței se mutau o colibă mai departe de părinți, formând propria lor gospădărie; exponențial mai simplu decât azi.
    Este atrăgătoare ideea acestui rad. *(e)wed- ”to marry; bride-money”, dar nu explică formarea sa cu terminația -ui (considerată slavică), atașată de obicei unor substantive sau, mai rar, unor adjective, pentru a forma verbe. Nici nu-i clar de ce dispare *w (dac. *v), deși sunt cazuri unde cred că este eliminat după anumite consoane. Uneori, când suspectez dispariția unei consoane în acest context mă gândesc la o cons.lichidă (l, r).

    Eu mă întreb dacă nu cumva am pierdut un romanic *aied din Lat. aedēs, aedis (1.templu, altar; 2.tumbă/mormânt; 3. cameră; 4. locuință a zeilor, casă, edificiu)! https://en.wiktionary.org/wiki/aedis#Latin

    Dacă ăsta e ultimul cuvânt al unei societăți provinciale ce se învârtea în jurul unui templu păgân (*aied) sau altar nu putem ști, la fel cum nici dacă în străromână numea ”casa” omului sau orice fel de ”edificiu” privat mai modest. Clar nu avem nicăieri a se *bisericui, deci înclin spre ceva mai simplu, o casă (=colibă).

    Aici trebuie săpat mai mult printre primele noastre scrieri în limba română. Pe undeva s-ar putea păstra un străromân *aied, care să însemne capiște sau un edificiu civil.

    Comentariu de Sorin5780 — martie 7, 2019 @ 10:36 am | Răspunde

    • Din lat. aedes am fi avut doar *ied (cf. și ied, puiul caprei, lat. haedus, aedus). A inițial ar putea fi adăugat cumva sau altcumva, ca în ”acasă”, ori ”amirosi”.

      Avem, interesant,
      ”iedui [At: VICIU, GL. / Pzi: ~esc / E: iad] (Reg) 1 vt A chinui. 2 vt A face pe cineva să muncească din greu. 3 vr A trăi greu.” (MDA. dexonline.ro)

      Semantic varianta ta n-ar fi chiar o problemă. Aedis înseamnă în lat. clasică și ”a room, apartment”, ”a dwelling for men, house, habitation”. Vezi sp. casar; rom. căsător, a se căsători.
      Dar o problemă ar fi derivatele în limbi romanice ale cuvântului; nu par să o fi luat în direcția asta.

      Dintr-un *aved ar fi dispărut v intervocalic, ca în lat. ovis, rom. oaie. Uneori -regional- dispare și v inițial, ca în iezure = viezure.

      Comentariu de Roderick — martie 7, 2019 @ 1:06 pm | Răspunde

      • Este un prefix ad- (“către”) în Latină, moștenit și de Română. https://en.wiktionary.org/wiki/ad-#Latin
        Cred că un corespondent dacic s-ar fi confundat cu cel romanic, dar în cazul de mai sus *adwed n-ar fi fost eliminată semivocala [w]? Vezi Alb. derë (ușă, *du̯о̄rā).
        Nu avem un prefix dacic *a- pentru ca /w/ să fie intervocalic, ci *ad-. Eu vorbesc de prefixul de mai sus, nu de cel intensificator *a- sau de cel privativ *a-, discutate mai demult și care se regăsesc în Albaneză ușor schimbate fonetic (e-) peste timp.

        Din nou, cea mai mare piedică rămâne terminația -ui, apoi nu-s sigur dacă am intuit corect „forma mentis” (a se căsători). Mă gândesc și la obiceiul vechi de a uni cei doi soți printr-o legătură (o sfoară) simbolică, idee pe baza căreia am intuit că mire și mireasă ar proveni din rad. *mey- (a uni, a lega). Evreii parcă folosesc o fundă!
        Alt ritual include cununa (< v.corună) și a se cununa, dar nu mai rețin dacă obiceiul este numai creștinesc.

        Sunt multe simboluri și obiceiuri actuale al căror sens și origine nu l-am căutat, dar și mai greu ar fi să ghicim pe cele dacice legate de cununie. Trebuie să avem niște indicii în vechea noastră cultură orală.

        Comentariu de Sorin5780 — martie 8, 2019 @ 12:16 pm | Răspunde

  2. Mă întreb ce ar fi scos Geto-dacica din rad. *aydʰ-, *h₂eydʰ- („to ignite, fire”: O.Ir. áed „foc”) știind că probabil Alb. (dial.) izë, isë (lumină a stelelor, a soarelui, etc.) provine din același morfem.
    Transformările fonetice spre limbile traco-ilire erau diferite față de cele din Latina vulgară spre Dacoromână, dar cred că un /a/ dintr-o silabă primă neaccentuată cădea în îmbe limbi (vezi alb.dhi „she-goat, nanny goat”, *aidzijā ). Altfel s-ar fi păstrat negreșit.

    Unde cade accentul pentru aedis și haedus? În grupuri de trei sau mai multe silabe, accentul cade pe penultima silabă dacă aceasta e lungă, în caz contrar migrează pe antepenultima. Întrebarea e de ce nu s-a păstrat /a/ în ambele cuvinte? Penunltima silabă (-é-) este scurtă, nu?
    Nu cumva se iau doar formele de genitiv, al căror accent s-ar putea să cadă pe ultima silabă mereu?

    Comentariu de Sorin5780 — martie 7, 2019 @ 2:15 pm | Răspunde

  3. Se sSe spune că dacii scriau uneori şi de la dreapta la stânga, ceea ce ar da cuvântului „aiedui” sensul de Iudeia. Chiar dacă curent se acceptă forma „Iudeea” se ştie că de cele mai multe ori scribii „personalizau” cuvintele funcţie de cât de bine pregătiţi erau.
    Chiar şi în biblie există cuvinte care derivă din cuvinte scrise invers, cum este cuvântul Abraham (Mahar Ba = Mahar slăvitul; Ba= slavă sau poate aură, corp astral). Cuvântul Mahar se regăseşte în Upanişade desemnând un zeu suprem şi este folosit şi azi sub forma Mare Mahăr.
    Filologia e un teren alunecos şi de cele mai multe ori „experţii” în materie au prejudecăţile lor şi impun adevărul în virtutea unor teorii, care şi ele urmează curente impuse ocult sau tributare puternicilor zilei, care azi tind să minimalizeze importanţa geto-dacilor în fundamentarea civilizaţiei actuale. Dar este greşit, geţii fiind urmaşii direcţi ai supravieţuitorilor Potopului deluvian, care au păstrat cel mai mult din cunoaşterea civilizaţiei care ne-a precedat şi care a fost o civilizaţie mai avansată decât cea actuală.
    Ideea ce ar trebui urmată este aceea că toate culturile antice îşi au originea în civilizaţia anterioară, care a umplut planeta cu piramide şi monumente megalitice. Pornind de la aceste monumente se poate demonstra că acei constructori aveau etaloane de măsură foarte elaborate, care – în mod paradoxal – nu se regăsesc în forma originală decât la geto-daci. e vorba de cotul şi degetul piramidal de 0,63566 m, piciorul sfânt de 0,3249 m pe care l-au avut şi sumerienii şi stânjenul (1,79 m) care este cu precizie 1/75 din înălţimea Piramidei-Keops.
    Se poate demonstra că antichitatea încă mai ştia de cunoaşterea antediluvienilor şi de aceea ei şi-au dezvoltat etaloane de măsură calibrate pe măsuri preluate din Piramida-Keops (afirmaţie certă, demonstrabilă).
    Este evident că şi limba iniţială a fost aceea a antediluvienilor, care s-a diferenţiat la diferitele grupuri de supravieţuitori şi s-a conservat cel mai bine în acele grupuri care au avut în cadrul lor iniţiaţi cunoscători ai culturii anterioare, distrusă de Potop.
    Ca să scurtez puteţi găsi mai multe argumente la adresa:
    https://biransblogblog.wordpress.com/, eventual citind cărţile recomandate.

    Cu stimă
    Aeleden
    pune că dacii scriau de la dreapta la stânga, fapt ce ar da un alt înţeles

    Comentariu de Dorel Bîrsan — iunie 24, 2019 @ 8:13 am | Răspunde

  4. Deoarece textul s-a afişat fragmentat greşit (nu înţeleg de ce) îl repostez.

    Se spune că dacii scriau uneori şi de la dreapta la stânga, ceea ce ar da cuvântului „aiedui” sensul de Iudeia. Chiar dacă curent se acceptă forma „Iudeea” se ştie că de cele mai multe ori scribii „personalizau” cuvintele funcţie de cât de bine pregătiţi erau.
    Chiar şi în biblie există cuvinte care derivă din cuvinte scrise invers, cum este cuvântul Abraham (Mahar Ba = Mahar slăvitul; Ba= slavă sau poate aură, corp astral). Cuvântul Mahar se regăseşte în Upanişade desemnând un zeu suprem şi este folosit şi azi sub forma Mare Mahăr.
    Filologia e un teren alunecos şi de cele mai multe ori „experţii” în materie au prejudecăţile lor şi impun adevărul în virtutea unor teorii, care şi ele urmează curente impuse ocult sau tributare puternicilor zilei, care azi tind să minimalizeze importanţa geto-dacilor în fundamentarea civilizaţiei actuale. Dar este greşit, geţii fiind urmaşii direcţi ai supravieţuitorilor Potopului deluvian, care au păstrat cel mai mult din cunoaşterea civilizaţiei care ne-a precedat şi care a fost o civilizaţie mai avansată decât cea actuală.
    Ideea ce ar trebui urmată este aceea că toate culturile antice îşi au originea în civilizaţia anterioară, care a umplut planeta cu piramide şi monumente megalitice. Pornind de la aceste monumente se poate demonstra că acei constructori aveau etaloane de măsură foarte elaborate, care – în mod paradoxal – nu se regăsesc în forma originală decât la geto-daci. e vorba de cotul şi degetul piramidal de 0,63566 m, piciorul sfânt de 0,3249 m pe care l-au avut şi sumerienii şi stânjenul (1,79 m) care este cu precizie 1/75 din înălţimea Piramidei-Keops.
    Se poate demonstra că antichitatea încă mai ştia de cunoaşterea antediluvienilor şi de aceea ei şi-au dezvoltat etaloane de măsură calibrate pe măsuri preluate din Piramida-Keops (afirmaţie certă, demonstrabilă).
    Este evident că şi limba iniţială a fost aceea a antediluvienilor, care s-a diferenţiat la diferitele grupuri de supravieţuitori şi s-a conservat cel mai bine în acele grupuri care au avut în cadrul lor iniţiaţi cunoscători ai culturii anterioare, distrusă de Potop.
    Ca să scurtez, puteţi găsi mai multe argumente la adresa:
    https://biransblogblog.wordpress.com/, eventual citind cărţile recomandate.

    Cu stimă
    Aeleden

    Comentariu de Dorel Bîrsan — iunie 24, 2019 @ 8:18 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: