Istoriile lui Roderick

aprilie 10, 2019

Mărăcie

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:56 pm

”mărăcie sf [At: DDRF / A: nct / Pl: ? / E: nct] (Trs) 1 Cărbune de calitate inferioară. 2 Turbă.” (dexonline.ro, ”Micul Dicționar Academic” (2010))

Un posibil cuv. autohton (?) dintr-un PIE *malǝk- ”firewood, bonfire” (starling.rinet.ru), cf. lit. málka ” heap of things stacked on each other, pile, esp.woodpile ‘, pl. málkōs `firewood’, arm. meɫex ”wood”, irl. molc ”fire”. Sensul de bază al lui ”mărăcie” ar fi î.a.c. cel de ”combustibil”.

Dacă inițial însemna ”turbă”, o origine posibilă ar fi o rădăcină cu sensul de ”mlaștină” (în dicț. lui Pokorny, PIE mori ”sea”, meu-1 ”wet; dirt” ?). Însă prima versiune mi se pare mai probabilă.

Cu ”mărăcine” nu pare înrudit, nici cu acest ciudat

mărăca vr [At: PAȘCA, GL. / V: ~reca / Pzi: mărac / E: nct] (Reg1 A se cățăra. 2 A se urca.” (dexonline.ro, ”Micul Dicționar Academic” (2010))

Să fie acesta înrudit cu mal ”deal, munte”, din PIE  mel-8 ”to appear, come up”, având semantismul lui ”urca” – ”lat. *órico, -áre, d. vgr. óros, munte, ca fr. monter, a urca, d. mont, munte” (Scriban)? Avem și lat. mōlēs, mōlis ”a mass, pile, a cliff or ridge of rock” (latinlexicon.org) (>rom. mure?).

În fine, mărat și mărac ”(foarte) sărac, sărman, nenorocit” -după Scriban ”ca și it. malato și fr. malude, bolnav, d. lat. male habitus, care se află rău, ca beat, cot d. bĭbĭtus, cŭbĭtus”- nu e exclus să reprezinte o dezvoltare semantică din lat. merātus și merācus ”pure, unmixed, genuine”; ”măratul”/”măracul” nu are chiar nimic, e în sărăcie lucie.

10 comentarii »

  1. Am citit doar titlul și mi-a venit aceiași idee din josul articolului (mărac, mărat – ”sărăcie lucie” – cărbune ”sărac”). Nu știu dacă se poate face și ultima asociație, dar turba se traduce prin Eng.pit și Let.kūdra. Ultimul cred că indică spre același parcurs din articol, adică spre un sens de ”mlaștină”. Vezi Lit. kūdra ”pond, mere” și două comentarii de aici: https://hroderic.wordpress.com/2011/12/07/codrul/

    Mă mir că nu ți-ai amintit de rad. *mreg- ”silt, slime”, de unde provin probabil Alb.bërrakë (rom.bărăcie, -ciune) sau regionalismele brrakë (pond, pool, marsh, watercourse, brook, dike), brrakash (marshy, E.Mann, An Historical Albanian-English Dictionary).
    Am spus că albanismul acela are un /ë/ infix, caz întâlnit și-n alte cuvinte de-ale lor sau ale noastre (speculația mea), apoi „bărăcie” nu cred că-i legat etimologie de arh.bară, dar se confundă cu acesta. La fel de natural ca acel /ă/infix e și transformarea grupului de consoane *mr- în /br/ sau /brr/ dacă-i accentul pe prima silabă.

    Vezi și Proto-Germanic *broka: https://www.etymonline.com/word/brook#etymonline_v_17160

    Este oare ”sărăcie lucie” un tipar mental specific Balcanilor sau „sărac luciu” (înv.luceu) are o falsă etimologie?
    Lat.lutum (“mud, dirt, clay”), luteus (“of mud, of clay; dirty, corrupt”), lutea (muddy) – Alb.lucë (mud, mire), lucë, llucë („lut”).

    Vezi și hidronimul nostru Luț, Arom. luț (=prunc …nelegitim?), NP Luțai și altele. Cred c-am citit undeva că arom.luț ar fi conectat cumva cu teonimul Lucīna („The Roman goddess of childbirth, midwives and babies, daughter of Jupiter and Juno and counterpart of the Greek Eileithyia”), dar cred că semnificația era prunc neligitim, iar hidronimul vine probabil din lūteum s.n. „culoarea galbenă”, lūteus (adj.) „de lut, de argilă; galben”.

    „sărac luciu” (înv.luceu) ar fi „sărac murdar”, așa cum este expresia ”dirt poor”. Cred că ”luteus” ar fi trebuit să dea un rom.*luțu.

    PS: var. regională luceu e mai apropiată de etimonul său latin, luceus, la fel cum reg.peatră este față de lat.petra.

    Comentariu de Sorin5780 — aprilie 11, 2019 @ 10:48 am | Răspunde

  2. ”mărăca vr [At: PAȘCA, GL. / V: ~reca / Pzi: mărac / E: nct] (Reg) 1 A se cățăra. 2 A se urca.” (dexonline.ro, ”Micul Dicționar Academic” (2010)

    E posibil să fie un derivat verbal (iterativ) al cărui temă să fie alb. marr (vb.I take, set off, receive) și adj. i marrë (nebun, „apucat”). Vezi rad. *ma-r/n- (mână) și *(s)mer- ‘to assign, allot’. https://en.wiktionary.org/wiki/marr#Albanian

    morună/munună, moroian (d. *moră ”ridicătură, ciucă, vârf de munte”, Vasile Ioniță), alb. morë (pajiște alpină).

    Posibil ca a (se) mărăca (~eca) să fie o var. pentru următorul verb sau chiar o formă mai conservatoare decât acesta:
    NĂRCÁ, (mă) narc, vb. I. Intranz. Reflex. A se ridica, a se înălţa pentru a ajunge la ceva aflat mai sus: Uită cum să narcă să ajiungă la struguri. http://www.banaterra.eu/romana/files/vorbe_giroc.pdf

    Comentariu de Sorin5780 — aprilie 11, 2019 @ 12:51 pm | Răspunde

    • măreca trebuie conectat cu siguranță cu alb.marr `nehme, empfange, halte, fasse’ (*marnō) și s-a format identic ca P.Celt. *dringeti sau rus. держа́ть (deržátʹ). https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Celtic/dringeti

      În trecut am încercat să caut prin dicționare un prefix mă- pe care l-am găsit în dial.gheg, dar n-am avut mare succes. Cel albanez poate fi doar o variabilă a literarului në, care nu apare ca prefix, spre diferență de graiurile românești influențate mai mult timp de dialectele dacice pre-romanizare și romanizate mai târziu (ex.năprour).
      mkâmb = v. set up, erect, raise. make well (=mëkâmb)
      mëbarkazi adv. on the belly

      M-am gândit că-i coradical cu dac.an()- din top.Anabun sau Ansamum, dar aici cred că-i ori *h₂ent- (“front, front side”, tr.Antisara) ori un coradical al gr. ana- (above, upward). https://en.wiktionary.org/wiki/ante#Latin
      https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B1%CE%BD%CE%B1-

      Multe adjective cred că au acest din urmă prefix: prui-năprui, năgârd, bală-năbală, tângă-nătângă. Vezi și năsărâmb (zburdalnic) < *ana-salim(b), probabil coradical cu lat.salīre. https://en.wiktionary.org/wiki/salio#Latin

      Este clar că acest cuvânt n-a fost analizat mai atent, căci uneori pare să aibă un prefix privativ, alteori nu se știe: „năsărâmb, ~ă [At: ȘINCAI, HR. II, 281/11 / V: ~râmbie sf, nătă~”
      Ce-i cu alternanța năsă-/nătă-? Vine din *anti- cu metateza lui a pentru a forma silabe deschise?
      Nătărâmb poate fi doar var.vestică a lit.nătărău, cu despicarea cons. /m/, dar și nătărău cred că pierde o consoană nazală, la fel ca alte cuvinte autohtone sau din superstrat. Vezi regularizarea brână-brâu, grână-grâu, frână-frâu. Dacă erau doar cuvinte dacice, m-aș fi gândit că-s două terminații participiale vechi, -va și -(u)na, dar apare și aiurea: zănatec-zăuatic, scamn-scaun, damnă-daună.

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 28, 2019 @ 7:32 am | Răspunde

      • Două completări: e posibil ca ghegul më- să fie o variabilă dialectală a toscului mbë-, care apare în mai multe verbe, iar nătărău să fie o variabilă mai nouă, fără legătură cu arh.netare „(om) slab, neputincios”.
        Mai sunt câteva cuvinte interesante care mă fac să cred că avem un ă infix: nătr(ă)uț/năstruț/nătrui. Nu-mi dau seama dacă prefixul este privativ sau augmentativ, nici dacă avem o singură temă *nătr(ă)u-, dar vezi și regionalismele nătrăul/nătrăuț, „dezordonat”.
        În mod normal aș fi imaginat un *trăuț/*trăul (ordonat), dar avem o varianta regională traolă (Băilești „femeie dezordonată”), apelativ pe care-l semănam etnonimului Trausi. Cred că traolă este mai corect dpdv etimologic decât troálă (s.f. persoană grosolană, neîngrijită, zăpăcită, țicnită). Nu știu dacă-i considerat germanism (vechi sau nou), căci îmi pare poporan.
        https://en.wiktionary.org/wiki/troll#Etymology_1
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/truzl%C4%85

        Am spus în trecut că româna este mai puțin îngăduitoare cu diftongul /ua/ decât albaneza (vezi arh.buaru din lat. būbalus). Presupuneam o metateză și pentru *ua din proto-tracicul *ā, dacă dial.dacic avea așa ceva, ca albaneza.

        Ar fi interesant să urmărim toate cazurile astea cu vocală infixă pentru eufonie.

        Comentariu de Sorin5780 — iulie 14, 2019 @ 7:09 am | Răspunde

    • naŕkᵉe, naŕkᵉen, naŕkᵉeii, naŕkᵉenii, naŕkᵉentᶤi, naŕkᵉenai (verb tartessian) https://en.wikipedia.org/wiki/Tartessian_language

      E mai mult decât probabil doar o coincidență, nici nu cred că-i vreun verb adus de coloni hispanici (alții decât turdetanii), dar mă gândeam dacă nu cumva unele popoare non-IE vin odată cu indo-europenii sau nu cu mult înaintea acestora ca să colonizeze Europa ocupată doar în parte de agricultori neolitici proveniți din Anatolia. Sunt probabil împinși treptat spre vest de valurile mai noi de IE-eni, dar nu înainte de a lăsa un mic lexic în urmă.
      https://indo-european.eu/2019/08/north-west-indo-europeans-of-iberian-beaker-descent-and-haplogroup-r1b-p312/

      Pe site-ul ăsta citează niște studii care indică o pestă care decimează o parte substanțială din cei vreo șapte milioane de vechi locuitori ai Europei (agricultori neolitici), astfel că indo-europenii s-au făcut stăpâni exact la fel ca-n cele două Americi, având și oarecare imunitate. Nu se exclude supraviețuirea biologică a unor enclave a vechii Europe, dar nu lingvistic, nu cultural.

      Referitor la ”vasconizi” (basci și aquitani) am dat un link care indica un orizont cultural premergător central european și unul mai vechi din bazinul carpatic, dacă-mi aduc bine aminte. Deci aceștia nu vin pe ruta sudică de-a lungul coastelor Mării Mediterane, ci pe ruta IE-enilor.

      Comentariu de Sorin5780 — august 28, 2019 @ 7:05 am | Răspunde

      • Mă îndoiesc că indo-europenii erau imuni la pestă.

        Au fost bătălii vechi, încă nedescoperite, între nou-veniți și localnici. Unele de o amploare formidabilă. Vezi https://en.wikipedia.org/wiki/Tollense_valley_battlefield

        Apoi mai e ceva, probabil ignorat de istorici.
        Cezar scria că în germanii nu lasă pe nimeni să se stabilească în jurul localităților lor pe o rază foarte mare, astfel demonstrându-și puterea militară. Cu cât zona pustie din jurul cetății era mai mare, cu atât cetatea era mai puternică. Probabil mulți ”vechi europeni” nu au fost exterminați în războaie, nici de către ciumă, ci împinși în alte teritorii.

        Comentariu de Roderick — august 28, 2019 @ 8:09 am | Răspunde

  3. >În fine, mărat și mărac ”(foarte) sărac, sărman, nenorocit”

    Nu vedeți nici o legătură posibilă între ‘mărat’ și ‘amărât’?

    La urma urmei ‘amărât’ e sinomim cu ‘sărac’.

    AMĂRẤT, -Ă, amărâți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) mâhnit, necăjit, supărat; chinuit, trist. ♦ (Om) prăpădit, nenorocit; sărac. ♦

    Comentariu de Compayee — mai 11, 2019 @ 8:03 pm | Răspunde

  4. Nu-s foarte sigur, dar cred c-am explicat mărat și mărac ca două participii tematice din radicalul *mor[a]- „to rub, to pound” (v.gr. marái̯nō „a distruge, a anihila”).

    Aș fi putut completa că -ac ar putea avea ceva din rolul sufixului iranic *āk-, dar nu cred că fonetic ar fi dat un dacor. *-ac, ci *-oc: ”A verbal noun in -ag/agä (< *ākā-) denotes a permanent quality: nuaz-ag “drunkard,” but part. nuaz-äg “drinking” (nuazin “to drink”)”
    http://www.iranicaonline.org/articles/ossetic
    Ar fi totuși interesant să deslușim o origine și câteva coradicale IE ale acestui afix, laolaltă cu acel -ag sau -eag (*-eg-, *-ek- tonic?): cășeag, băceag (1.mușchi 2. pământ negru din pădure), vișag, bunceag, huceag, mierag, știreagă (oaie stearpă), rebeagă, etc.

    Dar să mă întorc la cărbunele de calitate inferioară: „Lignitul este un cărbune natural de calitate inferioară, de culoare brună-negricioasă și foarte fărâmicios. Nu este rezistent.” https://ro.wikipedia.org/wiki/Lignit
    https://www.coursehero.com/file/p31tm00/311-Clasificarea-carbunelui-carbune-superior-antracit-putere-calorica-7800-9350/

    Fiind fărâmicios, nu cumva și mărăcie se referă tot la asta. În trecut cred c-am propus pentru verbul a morânci radicalul *mor[a]- „to rub, to pound” (v.gr. marái̯nō „a distruge, a anihila”). La fel și pentru mărac/mărat (mai sus).
    Nu cred că verbul provine din Ruteană, avându-l și-n Oltenia, departe de Carpații nordici. Probabil că forma primară este *măreci, cu un derivat *mărun(c), de unde probabil s-a refăcut și verbul nostru.

    https://dexonline.ro/definitie/mor%C3%A2nci
    https://dexonline.ro/definitie/g%C4%83rd%C4%83li

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 19, 2019 @ 8:19 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns la Compayee Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: