Istoriile lui Roderick

iunie 5, 2019

Nedei

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:16 pm

”nedei sn [At: DDRF / Pl: ~e / E: nct] (Ban) Gleznă.” (dexonline.ro, cf. ”Micul dicționar academic”, 2010)

O oarecare similitudine cu ”nod” ar putea fi relevantă etimologic.
În albaneză nyjë ”nod, articulație, ciot ș.a.” ar fi din lat. nodus (cf. V. Orel); ”nyjë e këmbës” însemnând gleznă.

E posibil, oare, să fi existat un cuv. autohton *ned ”nod”, din același radical PIE ca lat. nodus? (ned-1 ”to roll up; to attach, bind”)

3 comentarii »

  1. >În albaneză nyjë ”nod, articulație, ciot ș.a.” ar fi din lat. nodus (cf. V. Orel); ”nyjë e këmbës” însemnând gleznă.

    Și în Română ‘nod’ are (în Banat) sensul ‘gleznă’.
    Ar fi interesant de stabilit un posinil nexus între ‘knee’ și knot.
    Atât glezna cât și genunchiul sunt articulații, încheieturi…

    nod sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri, (înv) ~ure / E: ml nodus] 1 Loc unde se leagă două fire, două fâșii de pânză, două sfori etc. ca să țină strâns împreună.
    16 (Atm; îvp) Articulație a degetelor. 17 (Atm; înv; pex) Membru. 18 (Înv; pgn) Fiecare dintre părțile sau organele din care este alcătuită o ființă Si: (îvp) mădular., 19 (Atm; Ban) Gleznă. 20 (Atm; Trs) Fiecare dintre cele două oase rotunde de la gleznă Si: (reg) nodeu

    knot: joint between the principal bones of the leg,” Old English cneo, cneow „knee,” from Proto-Germanic *knewa- (source also of Old Norse kne, Old Saxon kneo, Old Frisian kni, Middle Dutch cnie, Dutch knie, Old High German kniu, German Knie, Gothic kniu),

    Comentariu de Compayee — iunie 9, 2019 @ 8:19 pm | Răspunde

  2. Am mai încercat să explic acest sufix -ei din anumite cuvinte, dar nu cred c-am găsit ceva care să confirme originea sa autohtonă, nici dacă -eu este sufixul de sg. și -ei de pl. trecut la singular (boteu-botei). Vezi și NP Deceneus, Dekinais.

    Curios că lat. nōdus [ˈnoː.dʊs] are o vocală lungă, deși nimic nu explică așa ceva dacă radicalul este *gnod-, *gned-!

    Dar pe sait apare radicalul *nōd- („knot, net”), ceea ce ar explica fonetismul presupus al unui dac. *ned (ō tonic ar trebui să dea /e/ ca-n albaneză), dar rămâne nexplicat sufixul. http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=2239&root=config

    Primul radical nu-i corect oricum. Ca să dea eng.knot, ar trebui ca radicalul IE să fie *g’nod-, explicând astfel și gr. γνάθος (gnáthos „falcă”). https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B3%CE%BD%CE%AC%CE%B8%CE%BF%CF%82#Ancient_Greek

    Legat de lat.nectō (inf.nectere) și etimonul său am mai pus în discuție verbul noji/năji și derivatele sale, năjiță/nojiță, năjeală, noajă („ceată, turmă”), dar radicalul ar trebui să fie *h₁noǵʰyo- (Sanscr. nahyati, “to bind, tie”) ca să acopere toate bazele.
    https://dexonline.ro/definitie/noji
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/nožь

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 26, 2019 @ 10:55 am | Răspunde

    • Verbul a năji era din domeniul agricultorilor Daci, dar nu numai, iar derivatele sale, năjiță (*naʣítja), năjeală (*naʣéla), cuprind sufixe discutate în trecut în legătură cu alte derivate dacice. Ultimul este destul de clar reprezentat în Dac.mizela („pișătoare”) din *h₃meyǵʰ- (“a urina”, lat.mingō, inf.mingere, mictus).

      Încă odată remarc faptul că mizela ar fi trebuit să se pronunțe *mijela (cf. RUKI), dar nu știm dacă reproduc corect fonetismul greco-romanii sau dacă se aplicau „ad integrum” legea lui Pedersen (RUKI). În idiomurile baltice erau excepții.

      Pentru „năji” ar mai fi de luat în seamă influența vocalei /i/, care la fel ca-n lituaniană, de exemplu, are acest efect „palatalizant” asupra spirantelor (s, z). În cazul traco-dacilor avem africate (ʦ, ʣ, č, ǧ).

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 26, 2019 @ 11:32 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: