Istoriile lui Roderick

iulie 2, 2019

Muzuc

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:34 pm

„muzuc sm [At: T. PAPAHAGI, C. L. / Pl: ~uci / E: nct] (Ban; Trs) 1 Arbore mic, bătrân și plin de crengi. 2 Butuc împrejurul căruia cresc vlăstari. 3 Brădet. 4 (Îs) ~ de sâlhă Molid tânăr.” (”Micul Dicționar Academic” (2010), dexonline.ro)

Ar putea corespunde cu ital. mozzicone ”muc de țigară, ciot” (v. aici). Un lat. modius (?) ”the socket, step, shoe in which the mast of a ship stands” -menționat în link- ar putea fi la originea amândurora.

E vorba de un butuc, ori un copac incomplet dezvoltat, cumva ”mutilat”. Cuvântul e posibil doar coradical cu lat. (gr.) mutilus, din PIE mai-1 ”to cut down, work with a sharp instrument” (Pokorny), ca goticul maitan ”cut”.

Mai puțin probabilă ar fi conexiunea cu PIE  mei-1”to strengthen; pole” (ON meiδ-r, OHG meit  ”copac”), ori  mei-5”to lessen, small”.

2 comentarii »

  1. PIE mai-1 ”to cut down, work with a sharp instrument”: a măți (a obosi, a chinui.), moțoc.

    Mi-a rămas în minte acest verb, a măți, dintr-un articol mai vechi și caut să-i clarific etimologia (și originea) prin dialectele albaneze. Nu cred că provine din radicalul de mai sus, nici din cel presupus de Roderick (māteria), deși e un termen foarte interesant considerând vechile armenisme մայր (mayr, “cedar”) și մայրի (mayri, “forest”), unde arm. /y/ provine dintr-un vechi /t/.
    https://en.wiktionary.org/wiki/materia#Latin

    Stau pe ideea asta de vreo treizeci de minute încercând să-i dau un sens prin diverse transformări fonetice. În primul rând nu apare nicăieri sensul dorit, a tăia, apoi, prin „a chinui” cred că se înțelege tortūra (din torqueō “twist; torture”), deci mai degrabă ar putea fi un radical primar *mey- ”twist” cu o lărgire -t-ya sau *k’-

    Mă gândeam și la Ossetinul mæsyg (măsâg „fighting tower”) sau gr.mákhomai (“fight”), mákhē (”battle, combat”) și v.Arm. մաքառիմ (makʿaṙim, ”to combat, to fight, to come to blows”), dar nu cred că s-ar potrivi cu radicalul lor comun (maĝh- „to fight”). PIE /*g’h/ dă un gr. /kh/, dar nu cunosc transformările spre armeană. În Ossetină la fel, greu de spus care-i radicalul său, deși aș vrea să cred că-i același radical cu pers.hamazan
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BC%CE%AC%CF%87%CE%BF%CE%BC%CE%B1%CE%B9#Ancient_Greek
    https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%B4%D5%A1%D6%84%D5%A1%D5%BC%D5%AB%D5%B4#Old_Armenian
    Cred că pentru limbile indo-europene dintre semiți (Siria, nordul Iraqului) și peninsula Balcanică (inclusiv România și poate Ungaria) putem presupune o influență anume a limbilor semitice asupra acestora. Era o carte foarte bună despre asta pentru greaca antică pe internet, dar trunchiată. În plus, am găsit uneori și ideea că schimburile de idei și produse între Orient și peninsula Balcanică a adus multă prosperitate intermediarilor anatolieni (apoi greci) și odată cu acestea multiple cuvinte.
    Akkadianul /maḫāru/ (“to face, to confront; to oppose”) este similar Alb.përball și probabil e o temă semitică similară alb.ballë (frunte), dar nu cred că se poate presupune o origine pentru cuvintele de mai sus.

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 17, 2019 @ 6:11 am | Răspunde

  2. Apropo, vorbeam mai demult despre posibilitatea ca limbile traco-ilire să fi avut două terminații verbale de participiu (pasiv) substantivat *-il- și *-ik-, care arată rezultatul unui verb. Primul se regăsește în armeană, iar celălălat (*-ikos) apare dialectal în idiomul antic cipriot și limbile scito-sarmatice (ușor schimbat). Asta e doar ce-am găsit eu în lecturile mele, inclusiv acele exemple traco-ilire presupuse de mine de-a lungul timpului.
    Vezi lat.mutilus și muticus:
    https://en.wiktionary.org/wiki/muticus#Latin

    muzuc [..] 3. Brădet. 4. (Îs) ~ de sâlhă Molid tânăr.” (”Micul Dicționar Academic” (2010), dexonline.ro)

    Posibil ca muzanul (poiana drept „casă a ielelor”) lui Ion Nania să fie coradical într-un fel cu muzuc (2), dar nu văd acum un etimon comun. Etajele celor două este diferit considerând brădetul (muzuc) și locația Văii Mozacului unde muzanul e înconjurat de stejari. http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:G2FrgfwhTgcJ:studii.crifst.ro/doc/2010/2010_29.pdf+&cd=19&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&lr=lang_ro

    Ca observație personală, un colectiv-locativ muzuc (brădet) cred c-ar trebui reconstruit prin *muzoc sau *mozoc conform afixului -oc(a): top.Dâmbroca (Munt. un anumit stejăret?), bodoc (Harg. „loc acoperit cu scai”), dâmboc (Huned. „teren cu multe ridicături de pământ mai mici”), Glimboca (loc cu glimbi/glimpi „denivelări”), Cașoca (loc cu cașie?), Napoca, Alboca și altele.
    Acest afix a fost reconstruit de mine prin *-āk- deși nu apare și-n dialectele albaneze din câte știu, dar pare a fi celtic, după cum am mai spus: „Bebriacum [Toponym] ‘locus castorum’ (Tacitus)”. Galicul -acum (Proto-Celtic *-ākos „involved with, belonging to, having”) devine -ach și respectiv -og în limbile celtice insulare (q-celtic și p-celtic). https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Celtic/-%C4%81kos

    Este clar că-n dialectele traco-dacice, sub accent, ar fi devenit -oc și doar în anumite circumstanțe -uc. Rămâne de stabilit care-i etimonul acestui *muz- sau *moz- (*mud-ja sau *mug’-?). Nu știu dacă s-a format la fel ca reg.tebe (”brad” la catolicii din Moldova în jocul Borița, numit și Boricean) sau brad.

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 17, 2019 @ 7:45 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: