Istoriile lui Roderick

iulie 24, 2019

Căoi

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 12:38 pm

Mai vechi Căoniu (și Căunu), sat în comuna Vețel, jud. Hunedoara. Pe teritoriul localității a existat până nu demult o exploatare minieră.

Denumirea ar putea corespunde lui caună ”mină”:
”cáună (-ne), s. f. – Mină. Origine incertă. După Pușcariu 324 și DAR, de la un lat. *cavina, de la cavus „gol, scobitură”. DAR pare a identifica acest cuvînt cu caulă, s. f. (ponton). Este posibil să fie vorba de o var. de la găunos vezi cuvîntul.” (DER, dexonline.ro)

Un alt aspect mi-a atras însă atenția. Mina de la Căoi era de cupru.
Căoniu amintește în mod bizar cuvinte precum gr. kyanos „dark blue, dark blue enamel, lapis lazuli” (trecut în lat. cyanus) , hitt. kuwanna(n) ”copper blue”, după starling.rinet.ru dintr-o rădăcină PIE *k’wa(i)n- ”lead (?), copper (?)”.
Mai probabil e, desigur, să fie o simplă coincidență decât o moștenire străveche a unui cuvânt denumind minereul de cupru.

8 comentarii »

  1. *k’wa(i)n- ”lead (?), copper (?)” ar fi dat *cio(i)n, *cioană, nu o velară simplă. S-a mai discutat radicalul ăsta privind cioaie ”bronz” (în Mold.)

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 24, 2019 @ 2:16 pm | Răspunde

    • Așa este – https://hroderic.wordpress.com/2013/03/31/ciorchinele-si-un-aspect-fonetic/

      Însă poate fi vorba de un fenomen izolat, un cuvânt din altă limbă (centum) intrat în substrat, ori poate chiar o variantă ”vulgară” a lat. cyanus.

      Dacă nu mă înșel (??), am întâlnit ”Căoi” și ca nume de familie, ceea ce ar muta discuția cuvântului în altă direcție.

      Comentariu de Roderick — iulie 24, 2019 @ 5:26 pm | Răspunde

      • Atunci n-ar mai fi dacic!

        Comentariu de Sorin5780 — iulie 24, 2019 @ 5:41 pm | Răspunde

        • Da, din câte se știe despre limba dacilor.

          Comentariu de Roderick — iulie 24, 2019 @ 6:35 pm | Răspunde

        • Cu observația că existența rădăcinii respective este după unii incertă.

          etymonline.com notează doar:
          ” Greek kyanos „dark blue, dark blue enamel, lapis lazuli,” probably a non-Indo-European word, but perhaps akin to, or from, Hittite *kuwanna(n)- „copper blue.” ”

          Comentariu de Roderick — iulie 24, 2019 @ 7:07 pm | Răspunde

  2. Numele german al satului hunedorean la care te referi e(ra) Kaunsdorf. Acest toponim există in Tirol. Se aseamănă întrucâtva și cu Cavnic.

    http://www.kauns.tirol.gv.at/de/deaktiviert/berge-rund-um-kauns/

    Dacă e vorba de o așezare minieră (de exploatare a cuprului) n-ar fi exclus ca numele original să fi fost chiar germanul Kaunsdorf, dat fiind faptul că numeroase așezari miniere in Ardeal au avut un nucleu inițial de germani (care se ocupau cu mineritul). Numele românesc s-a „mulat” probabil pe originalul german. Trebuie să mergem în Tirol și să cercetăm etimologia lui la el acasă.

    https://www.arcanum.hu/hu/online-kiadvanyok/ErdelyHelysegnevTar-erdely-bansag-es-partium-torteneti-es-kozigazgatasi-helysegnevtara-1/telepulesek-1C9/c-533/caoi-5C2/

    Comentariu de Compayee — iulie 24, 2019 @ 5:49 pm | Răspunde

    • La o căutare dă Launsdorf. Nu găsesc ”Kaunsdorf”, ci Kaunsgrat (grat ”ridge, burr, hip, razor edge”) și Kaunertal (Valea Kauner), Kaunerberg. Kauner este nume personal, dar poate fi legat și de kauns (un plural?).
      https://www.dict.cc/german-english/Grat.htm

      Dorf înseamnă sat, coradical cu v.eng. și saxon thorp, iar berg este munte sau stâncă. Din link reiese că Kauns este un lanț de munți sau o vale între munți, deci poate fi luat din dialectele locale friulane.

      Posibil ca acest caună, regăsit cf.lui Roderick și-n sud-estul Franței, să fie celtic la origine, deci n-ar mai fi nevoie să ne imaginăm un latinism marginal. Celții erau majoritari din Franța peste sudul Germaniei, Austria, mare parte din Ungaria și probabil destul de numeroși și-n podișul Ardealului.
      Posibil să fi lăsat câteva cuvinte chiar și-n lexicul nostru regional.

      Comentariu de Sorin5780 — august 9, 2019 @ 1:53 pm | Răspunde

  3. căulă sf [At: CIUPALĂ, Pl: / P: că-u~ / V: cau~, căhu~, căune / Pl: ~le / E: nct] (Reg) 1 Plută de 4-5 lemne, care servește la transportul oamenilor (sau greutăților) de pe un mal pe altul. 2 Vas de plutit format din 7-8 grinzi. 3 Pod de bârne de 3 m lungime și 1 m lățime. 4 Plută mică, pătrată, fără cârmă, compusă din scânduri groase legate la capete cu grinzi și mânată cu ruda (prăjina) sau cu cechea. 5 Plută încheiată din trunchiuri lungi de 11-21 m Cf brudină, pod plutitor. 6 (Îs) ~la chipcelului Instalație de pescuit. https://dexonline.ro/definitie/c%C4%83ul%C4%83

    Poruciuc spunea c-ar fi germanism vechi, dar se observă var.căune? Comuna Vețel se regăsește de-a lungul Mureșului, unde se practica acest tip de transport pe apă. Nu departe de locul ăsta se folosea și reg. agest (îngrămădire, grămadă; aducere, transport).

    Comentariu de Sorin5780 — august 17, 2019 @ 4:00 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: