Istoriile lui Roderick

august 7, 2019

Burgunii

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:43 pm

Am întâlnit cuvântul într-o broșură a primăriei Uricani; materialul este disponibil și online.

”În mitologia populară, anumite tabuuri moştenite prin cutumele strămoşeşti, au încercat să explice fenomene care se manifestă în natură. Un astfel de fenomen este şi cel al burgunilor. Aceştia sunt asemănaţi cu duhurile rele, care în perioada 1-10 iunie aduc frig şi brumă ce pot afecta recoltele de fasole, porumb, cartofi , etc.
Nu se poate lupta împotriva lor. Sunt rezultatul unei stări de spirit sau vin ca o pedeapsă pentru anumite fapte reprobabile săvârşite de proprietarul respectivei holde.” (http://turismuricani.ro/ro/cultura.html)

 

Poate un cuvânt ancestral, autohton. Ar putea reflecta PIE bhorgʷo-s ”unfriendly” (let. bar̂gs ”strict, hard, unfriendly, ruthless”), ori bh(e)reu- : bh(e)rū̆- ”to boil, to be wild” (Pokorny).

Semnificația cuvântului ar putea să nu fie, însă, atât de simplu de aflat.

Într-o altă cheie a interpretării, ar putea proveni dintr-o limbă turcică, cf. turc buz ”ice” (dintr-un proto-turcic *bū(n)ŕ ? -cf. wiktionary.org) și gün ”day”, burgunii putând însemna așadar ”zile cu îngheț” (?).

Înclin să cred totuși că este un cuvânt autohton, posibil tabuizant al fenomenului real meteorologic. De exemplu, ”Babele” sunt zile cu ninsoare ori zloată, în care iarna pare să se reîntoarcă, dar aceasta nu transpare din numele lor. ”Burgunii” ar putea însemna, deci, ”neprietenoșii”, ori mai degrabă ”neînduplecații” (cf. observației că ”nu se poate lupta împotriva lor”).

 

7 comentarii »

  1. Nu poate fi amintirea Burgunzilor, căci nu se potrivește fonetic și nici nu cred c-au participat la atacurile asupra Daciei după părăsirea ei de către Romani. Sunt episoade care vorbesc de germanici vestici care coboară spre vestul României pe Tisa, cu invazii pe Poarta Meseșului și pe Mureș.

    Cum s-ar explica forma burguni din *bhorgʷo-s ”unfriendly” dpdv fonetic? Văd că majoritatea limbilor IE pun accentul pe prima silabă (*o > a), iar majoritatea evoluțiilor semantice indică la origine un sens de ascuțit (pungent, bitter – unfriendly – ”a prick”).
    Proto-IE: *bhorg[ʷ]-
    Meaning: sharp, prickly; a k. of fish with prickly fins

    Radicalul a mai fost amintit în trecut privitor la un ihtionume, dar eu cred că burgun (*bărgun – *borgun – burgun?) trebuie să fie un participiu substantivat. Îmi imaginez o temă verbală dacică pierdută.

    Dacă era vreun turcism *burgün (burghiun) ar fi sunt cu totul altfel. Eu mă gândesc și la tema Alb.borë (zăpadă) cu un ados verbal discutat de mai multe ori pentru limbile IE din răsăritul Europei, dar și din vest .. uneori.

    Comentariu de Sorin5780 — august 8, 2019 @ 6:12 am | Răspunde

    • Burgunzii aveau o tradiție a originii lor scandinave, deci e posibil să se fi asociat cu celelalte triburi gotice și să se fi separat la un moment dat pe Vistula. Cea mai mare parte s-au îndreptat spre vest, dar un contingent a rămas în Europa Centrală până la venirea Hunilor.
      https://en.wikipedia.org/wiki/Burgundians

      În link spune că vorbeau un dialect estic (nu nordic), deci prin mutațiile lor succesive e posibil să fi fost la rândul lor asimilați de germanii estici, probabil majoritari, cu care s-au amestecat. Numai un specialist poate spune cât de diferite erau dialectele nordice față de cele vestice și estice. N-am auzit să fi existat și dialecte sudice.

      Comentariu de Sorin5780 — august 8, 2019 @ 6:36 am | Răspunde

    • Trebuia să precizez că ideea mea se învârtea în jurul amintirii unor etnonime sub forma unor sperietori mitologice: coman (drac; om foarte urât), gotă (dihanie de speriat copiii), Cazarin(?) uriașul (evident după Cazari) sau ispolin, spolin („uriaș”) la Slavii răsăriteni, etc.

      Unele denumiri pot fi explicate și altfel, dar în genere la asta mă gândeam mai sus. Acum, dacă personajele astea mitologice de care s-a mai discutat pe aici (Digodanul, Vizor, Divizor) sunt autohtone, ar putea să apară în inscripții sau surse bibliografice necunoscute.
      Curios că n-avem o listă mai mare de zei, semizei și duhuri din limba Dacilor! N-or fi fost ei chiar așa de monoteiști, nici cei care i-au descris sumar în ce s-a păstrat nu spun asta.

      Comentariu de Sorin5780 — august 8, 2019 @ 3:17 pm | Răspunde

  2. „O legatura” amuzanta: Birgun, crainicul lui Ormag in „Legendele Tarii lui Vam” de Vladimir Colin. Personaj inventat, dar probabil – ca si restul – bazat cat de cat pe ceva mitologic.

    Comentariu de Razvan Mihaeanu — august 16, 2019 @ 9:04 pm | Răspunde

  3. La începutul sec.II d.Hr. încep să apară și burgurile în Latină. Nu cumva aceste construcții militare, sau mai exact legionarii lor, dau și acești burguni în dial.dacic? Poate caracterul agresiv al acelora post-cucerire a rămas în mentalul colectiv.

    În nordul țării e posibil ca Lat.burgus (Bârgău ’loc de trecere de pe un domeniu pe altul, vamă’) să fi dat un punct de vamă pentru Dacii romanizați de mai târziu. În albaneză, însă, se deosebesc două sensuri. Al doilea, cel de ”celar” și ”cramă” cred că-s din altă sursă (poate autohtonă) și ar putea fi discutat privind unele rădăcini IE. https://hroderic.wordpress.com/2009/12/28/suica/

    bărgău “longish hillock” (Db)
    https://toponime.wordpress.com/2011/05/19/bargau/

    Comentariu de Sorin5780 — august 21, 2019 @ 10:45 am | Răspunde

    • Bârgău ’loc de trecere de pe un domeniu pe altul, vamă’ e interesant pt. că seamănă cu unele cuvinte celtice: irl. bruig ”borderland”, galez bro ”regiune, district”, din *mereĝ- ”edge, border” (ca rom. margine).

      Comentariu de Roderick — august 21, 2019 @ 11:03 am | Răspunde

      • E posibil ca grupul traco-albanez să fi avut o transformare fonetică IE *mr- > *br- și am dat exemple din albaneză, dar PIE *mereĝ-, *mor(e)ĝ- cuprinde o palatală care trebuia să dea o africată.

        Despre alb.breg m-am întrebat în trecut dacă nu-i un coradical, dar e aceiași problemă, în schimb bârgău ar putea fi un germanism (berg) resemantizat. Vezi ex. bărgău “longish hillock” (Db) din link. Cred că Db este Dâmbovița, deci ori e gotism ori e autohton cumva.
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/berg%D1%8A

        Arom. ”breag (înălțătură, ridicătură de pământ)”, probabil coradical cu brâncă și alb.breg.

        Comentariu de Sorin5780 — august 21, 2019 @ 1:02 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: