Istoriile lui Roderick

august 19, 2019

A bărăta

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 6:56 pm

”bărătá [At: HEM 3247 / V: -răita, bătr- / Pzi: ~tesc / E: nct] 1 vi (Mun) A ocărî. 2 vt (Mun) A certa. 3 vr (Vidin-Timoc) A se văita. 4 vt (Olt) A predestina.” (dexonline.ro, ”Micul Dicționar Academic” (2010))

Unul sau poate două cuvinte (ținând cont de înțelesul aparte din Oltenia).

Bărătat ”predestinat” ar putea fi un cuvânt autohton corespunzând lat. fortūna ”chance, hap, luck, fate, fortune” (latinlexicon.org).
Rădăcina PIE corespunzătoare ar fi -cf. starling.rinet.ru- *bhAr- ”to foretell, to judge”; coradical, lit. bùrtas ”sorcery, magic”.
După Pokorny, însă, lat. fortūna provine din PIE bher-1 ”to bear, carry”.  În acest sens, bărătat ”predestinat” ar putea fi legat de un cuvânt dispărut însemnând sarcină ori naștere (bărătat= ”din născare”?).

Altă părere, a onorabilului @Sorin5780 : PIE *bhera-  ”to beat, to hew, to struggle, etc.” > lit. bartis ”brawl, scold, quarrel, bicker, curse, swear” (comentariu la https://hroderic.wordpress.com/2012/03/31/pe-urmele-berzei/).

De luat în seamă este și  u̯er-6 ”say solemnly, speak” (Pokorny) / *were-   (starling.rinet.ru), originea gr. rhḗtōr, lat. verbum, sl. vračь (> rom. vraci). 
Sensul de ”a predestina” poate să provină din cel de ”a spune”: se zice că destinul cuiva îi este ”scris”, dar poate că mai demult era ”spus”, ”rostit”. Limbajul oral îl precede pe cel scris și are o mai mare putere mistică.

7 comentarii »

  1. bărătá [At: HEM 3247 / V: -răita, bătr- / Pzi: ~tesc /

    Uneori lipsesc din dicționare aceste variantele regionale sub care apar unii termeni, care, la o adică, ar putea fi forma originală. Mai sus nu spune pentru care sensuri sunt variantele respective.
    Eu cred că cel din Olt avea altă formă decât bărăta, dar ajunge să se confunde cu acesta, probabil fiind ori din lexicul dialectului carpic, întins din Moldova până în sudul Olteniei, ori dintr-unul germanic.
    În Muntenia și Oltenia Carpii trebuie să fi fost o minoritate. În loc să se bată neîncetat pentru stipendii cu Romanii, mai rațional ar fi fost să se fi întins peste Moldova și Țara Românească, coroborat cu o acțiune similară dinspre Dacii nordicii și vestici.
    La fel și azi, ar trebui să aplicăm o strategie pe termen lung privind acoperirea României adevărate cu Români, altfel nu vom recupera nimic doar cerând niște drepturi istorice fără majoritate etnică clară. HarCov, restul din Moldova, Maramureș, Banat și Partium le vom pierde definitiv. Unele părți au fost abandonate deja.

    Comentariu de Sorin5780 — august 20, 2019 @ 7:51 am | Răspunde

    • În Oltenia forma este ”bărăta(t)”; am auzit cuvântul în Craiova, în contextul unei aprecieri negative (gen ”așa e bărătat” cutare, adică n-ai ce-i face, așa e el).

      S-ar putea să fie de origine carpică, dar ajungem la o problemă clasică: cuvintele autohtone -ori mare parte din ele- sunt moștenite dintr-un lexic mai vechi al strămoșilor noștri sau sunt împrumutate de la o populație tracică vecină (”proto-albanezi” după unii) ?

      La dreptul istoric s-a cam renunțat, din câte mi se pare.
      Vor da S.U.A. Mexicului ceva înapoi? ori nativilor americani? Vor înapoia rușii Siberia triburilor locale? Va mai fi Constantinopole grecesc?

      Comentariu de Roderick — august 20, 2019 @ 8:51 am | Răspunde

      • Am mai avut discuția asta undeva, recent. Sunt puteri militare și economice care n-au nevoie de drepturi istorice și justificări morale. SUA, prin Trump, s-au oferit să cumpere Groenlanda, de parcă ar fi Alaska (cumpărată în 1867)? Vor resursele de hidrocarburi din Arctica, la concurență cu acțiunile Rusiei din acest spațiu.
        Tratează pământul statelor ca pe un bun tranzacționabil, fie că o fac pe față sau indirect, prin datorii suverane.

        Noi avem nevoie să argumentăm aceste drepturi istorice în fața noastră în primul rând, apoi pentru puterile astea mari. Într-un fel, continuăm și azi acele raporturi medievale de vasalitate. Pare că noi ne-am pus mai clar sub aripa SUA, în timp ce proiectul NATO e subminat constant în favoarea unei armate europene (franco-germane).
        Să vedem dacă nu cumva se mută și baza din Icirlik la noi, cu 50 de focoase nucleare, dar nu cred că se retrag americanii din Orient. Ar fi mai folositor asta decât baza din Deveselu.
        Aș vrea să avem o atitudine comunitară și o mentalitate puternic etnocentrică, dar nu avem cu cine lucra. Suntem ca o găină cu capul tăiat azi.

        Comentariu de Sorin5780 — august 20, 2019 @ 10:42 am | Răspunde

  2. *bătrătat ar aminti (?) PIE u̯āt-1, u̯ōt- ”spiritually excited”; mir. fāth ”prophecy”, lat. vates, ir. fāith ”seer, prophet”

    Apoi bhā-2 ”to speak” (Pokorny), cu multe derivate.

    Comentariu de Roderick — august 20, 2019 @ 8:59 am | Răspunde

  3. Nu se precizează de unde anume din Oltenia este acest verb, din submunte sau mai de jos? La un moment dat trebuie să fi coborât și Românii din munți și podișuri, deci odată cu ei și lexicul autohton. Cu toate astea, cred că mare parte din Țara Românească a fost mai mereu ocupată de Români, deci și câmpia. Mai puțin Bărăganul.

    Curios lucru în expresia ”a-şi lua câmpii” este dacă nu cumva indică o direcție de imigrare (la câmpie). Evident, nu cred că expresia provine din acele timpuri, dar merită investigat. Mă întreb dacă nu cumva istoria noastră și a albanezilor a fost marcată de două direcții de răspândire, ilogice dpdv al istoriei. Noi coborâm din munte și albanezii urcă la munte. Vezi expr. ”marr malet (= a-şi lua munţii) (Puşcariu 1905, nr. 361)” de aici:
    http://inst-puscariu.ro/SextilPuscariu/SPIII/pagini/CSP_III%20%5BPages%20420%20-%20428%5D.pdf

    Am discutat în trecut posibilitatea ca etnonimul arbăneș/arbăreș să provină din alb.arbë (=field/câmp); cel puțin pentru vorbitorii dialectului tosc, la sud de râul Mat.

    Referitor la etim. verbului, oare nu putem avea un prefix *para- identic cu cel albanez? Alb.paracaktoj =predestina.

    Avem rad. *bhAr- ”to foretell, to judge”, deci putea fi o derivare verbală (-eta), adică un verb iterativ.
    Pe de altă parte puteau avea un der. *bar(a)tis (predestinare) și de aici să provină și verbul – cu o vocală infixă, observabilă și la alte verbe autohtone.
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/-tis#Proto-Indo-European

    Comentariu de Sorin5780 — august 22, 2019 @ 10:06 am | Răspunde

    • Practic graiul oltenesc există (sau a existat) și la sud de Dunăre – v. https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2na_timocean%C4%83

      Muntele și șesul sunt de obicei legate prin transhumanță. Ceea ce face Bărăganul diferit este absența naturală -pe alocuri- a pădurilor; Bărăganul e stepă, iar Oltenia sudică e silvostepă, despăduririle majore fiind de dată recentă (începutul sec. XX).
      În Oltenia sudică este și o destul de bogată toponimie românească; Gh. Brâncuș o punea pe seama transhumanței.

      În legătură cu raportul dintre Oltenia nordică și cea sudică, îmi amintesc o teorie că ”brazda lui Novac” care trece prin Craiova ar fi delimitat cândva marginea nordică a statului bulgar, iar numele Craiovei e legat de sl. krai ”margine”.

      ”craĭ n., pl. inuz. urĭ (vsl. kraĭ, „margine, mal, splaĭ”, bg. „sfîrșit, capăt”, rus. „margine, țară, regiune”. V. craĭna). Craĭ nou, lună noŭă, prima margine care se arată a luniĭ.” (Scriban, dexonline.ro)

      https://adevarul.ro/locale/craiova/ciudata-legenda-medievala-leaga-craiova-brazda-novac-cele-trei-ipoteze-luate-calcul-istorici-1_5538e92bcfbe376e357a3a15/index.html

      Comentariu de Roderick — august 22, 2019 @ 5:07 pm | Răspunde

  4. Var.bărăita poate fi doar specific graiurilor sudice față de cele nordice: câine – câne, mâine – mâne, pâine – pâne și altele. Totuși, infixul e băgat în silaba accentuată.

    Olteanu spune că tracica avea o metateză a iotului la fel ca greaca (și limbile goidelice), dar nu văd cum s-ar explica mai sus, decât dacă pornește de la un verb *bar-et-jō / *baretjā. Ar fi fost un exemplu grăitor pentru acest lingvist. https://web.archive.org/web/20150222073322/http://soltdm.com/langtdm/phon/metayota.htm

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 2, 2019 @ 1:29 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: