Istoriile lui Roderick

septembrie 12, 2019

Zag…

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 8:54 pm

”zágă sf [At: I. CR. V, 95 / Pl: ? / E: nct] (Reg) Titirez folosit în jocurile de copii.” (dexonline.ro, ”Micul dicționar academic” (2010))

Un cuvânt care ar putea avea o origine expresivă și destul de recentă.
Însă ar putea fi arhaic, reflectând PIE i̯agh-  ”to chase, wish for” (v.ind. yáhu-, yahvá- `restless, swift, active’, (pra-)yákṣati `to be quick, speed on’; germ.  jagen, Jagd).

Din această rădăcină, cuvântul autohton românesc ar fi trebuit să fie însă  *jagă (?), sau poate *țagă (cf. țurca ”cerbul- obicei de Anul Nou” din PIE i̯ork- ” a k. of roebuck”).

*

Zăgan cu sensul de ”om gras” (depreciativ) sau de ”câine mare” (v. ”Micul dicționar academic” (2010))

Legătura cu zăganul- pasăre este destul de improbabilă. Totuși, pe lângă sensul de ”vultur bărbos” (Gypaëtus barbatus) îl mai are pe cel de vultur hoitar. Hoitarii mănâncă ocazional atât de mult încât nu se mai pot ridica de la sol; e posibil ca acești ”îndopați” să fi dat omului gras epitetul de zăgan. Însă rămâne neexplicat sensul de ”câine mare”.

Atrage atenția asemănarea cu alb. vigan ”huge, giant”.

S-ar putea explica și prin lat. sagīnō, sagīnāre ”to fatten, fat”, sagīna, sagīnae ”a fatted animal”, ”fatness, corpulence”. Problema (nu imposibil de rezolvat) ar fi cum s-a ajuns de la un rom. *săgină/ *zăgină la zăgan.

Cuvântul latin ar avea origini grecești:
”Apparenté au grec ancien σάττω, sáttô (« emplir »), dont le participe fait σεσαγμένος, se-sag-ménos et le déverbal, emprunté en latin sagma (« bât »), mots grecs auquels Pokorny rapproche le latin sagana (« sage-femme, femme-médecin, magicienne » → voir saga), de l’indo-européen commun *tu̯ā̆k- (« enclore, rassembler »).” (https://fr.wiktionary.org)

Să amintim și gr. sō̂kos ‘the stout, strong one (epit. of Hermes)’, sōkéō ‘have power, fortune’ , după starling.rinet.ru din PIE *tewǝk-, *twōk- ”fat, thigh”.

*

zagará f. (turc. zaghara, adică „blană de Zagara”, un oraș în Macedonia). Vechĭ. Azĭ Brașov. Guler de blană lat care acopere umeriĭ. Azĭ Mold. Chenaru saŭ panglica de pe marginea pălăriiĭ (rev. I. Crg. 3, 346) saŭ chenar de blană de altă coloare la căcĭulă. Fig. Iron. Pl. Zorzoane.” (Scriban, dexonline.ro)

ZAGARÁ, zagarele, s. f. Blană de animal prelucrată; margine de blană (de altă culoare) aplicată la unele obiecte de îmbrăcăminte. – Din bg.scr. zagarija.” (DEX 98, dexonline.ro)

zăgará (-ále), s. f. – 1. Margine, mal, țărm. – 2. Fleac, moft. – Var. zăgărea. Bg. zagara (Candrea), poate din numele propriu Zagara, oraș din Macedonia (Șeineanu, II, 380).” (Ciorănescu, dexonline.ro)

Cuvântul coincide interesant cu central-italianul zagana, care are un sens foarte asemănător celui din română ref. la textile: ”a wool or silk ribbon used to trim or hem women’s clothing” (https://en.wiktionary.org)

Probabil e un împrumut destul de vechi în română, având în vedere rotacizarea lui n.

Sensul de ”margine, mal, țărm” este explicabil poate prin prisma lb. slave: cf. croat za-gora ”beyond (the) hills” – v.
https://en.wikipedia.org/wiki/Dalmatian_Hinterland
Însă am scris un articol care explorează o posibilă origine autohtonă a cuvântului: https://hroderic.wordpress.com/2014/02/09/zaganuta/

Zagora din Grecia ar avea însă altă explicație: este o ”zoo-agora”.
”The name is derived from the greek term for „animal market” (Greek: Ζωαγορά). There was a large annual market where animal from as far as Romania and Egypt were bought and sold.” (https://en.wikipedia.org/wiki/Zagora,_Greece)

Un munte cu numele Zagora există în Maroc (https://en.wikipedia.org/wiki/Mount_Zagora). Așadar o bogată omonimie.

10 comentarii »

  1. Are un coradical germanic (Middle English ghyg „spinning top”), deci nu-i nevoie să complicăm prea mult explicația sa etimologică, ci să găsim un coradical mai aproape de traci.

    zagará și zăgará. De ce au accentul pe ultima silabă? Am mai întâlnit accentul ăsta la vreo două cuvinte și nu cred că m-a lămurit cineva. Cred că zagará vine cu accentul din sl.zagarja.

    Zăgan ”om gras”
    Vezi semantismul bogat al lui huture (popă/om gras, var.uture) pentru asemănarea unui animal, considerat hrăpăreț, cu omul, dar te-ai gândit dacă nu cumva avem prefixul dia- + *gan?
    https://hroderic.wordpress.com/2014/11/09/diapalai/

    Chiar și Zamolxis era despărțit astfel de un istoric din sec.XIX (*dia-molxis). Eu cred că putem avea și un coradical tracic al sl. za-, iar dacă exista și acest greco-tracic *dia- mă gândesc, la fel ca-n trecut, că avem un coradical al Lit. daũg (much, a lot; Daugava) sau Oss. dzag „full” +don ”water, river” (Zagedan, oraș și râu în Karachay-Cherkessia). Vezi probabil și rom.digan.

    Proto-IE: *gʷhen- ”to flourish, to be full, to swell”: Alb. gani (f. fertility, productivity; -shëm adj. fertile, productive), Tr.genton (carne), Dac.Genukla (?), v.Ind. ghaná- (`compact, solid, dense’, m. `compact mass or substance’). Nu-mi amintesc toate derivatele, nici nu știu dacă ideea asta are merit (zăgan ”overly fat”).

    Sunt sigur c-o să revin cu alte idei.

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 14, 2019 @ 11:42 am | Răspunde

    • ghyg „spinning top” este același din engl. whirligig ”titirez”, care poate că n-ar fi fost titirez fără acel whirl-.
      ON geiga „turn sideways”, germ. geigen `rocking back and forth ‘ ar fi după starling.rinet.ru dintr-un proto-germ. *gīgan- ”wish, desire”, cu un semn de întrebare pt. primul.
      PIE *gheig(‘)h- ”to yawn, to long for, to desire”.

      O derivare ciudată d.p.d.v. semantic. Totuși nordicii (germanici) aveau o tendință de a se exprima ”metaforic”, învăluit, în multe situații.

      Comentariu de Roderick — septembrie 14, 2019 @ 8:16 pm | Răspunde

    • La faza cu dia- + *gan m-am gândit, dacă mă crezi (iar dacă nu, vei afla în altă lume că așa a fost), dar nu i-am acordat credit.

      Lat. sagina ar putea să nu fie grecesc.
      Poate un derivat al PIE sā-, sǝ- ”satiated” (< nostratic *ʒeGV "to eat"), care a dat lat. satus.

      Comentariu de Roderick — septembrie 14, 2019 @ 8:32 pm | Răspunde

      • Te cred pentru că parcursul era logic, altfel n-aș fi ajuns nici eu acolo, dar nu-ți imagina că pe lumea cealaltă vom avea o cunoaștere intimă a gândurilor și faptelor din timpul vieții pământești.

        Comentariu de Sorin5780 — septembrie 15, 2019 @ 7:56 am | Răspunde

  2. https://en.wiktionary.org/wiki/geg
    https://en.wiktionary.org/wiki/go#Etymology_1
    https://www.etymonline.com/word/gig#etymonline_v_6078

    Oare ghyg și gig sau geg sunt convenții fonetice ale perioadei vechi? Nici nu-mi dau seama cum se citesc (gh la fel ca ch?), cu africate sau velare simple.

    /g/ germanic provine din PIE *g’h și *gh, deci atrag atenția asupra radicalul *g’hē- ”to go, to leave” (Pokorny: ”to be empty, lack; to leave, go out”).
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+624&root=config
    Dacă și zagă ar proveni din acesta, se ridică certe probleme fonetice, căci *ē ar fi devenit un dacic *ā și ulterior, la cumpăna dintre sec.I și II d.Hr., /o/, dacă era sub accent.

    Totuși, am promis noi idei. Dacă zagă ar fi un dacism din (sub)dialectele nordice, probabil ar merge și rad.*weigh- ”to oscillate, to swing” (*vega > *veagă/*zega > *zeagă-zagă), știindu-se ce transformări bizare găsim în părțile noastre nordice și nord-vestice, duse și-n Moldova (dacă nu erau deja prin substratul carpic și *carșic/*carsic). Au și albaneziii ceva similar, dar chiar mai rar decât la noi.

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 15, 2019 @ 7:37 am | Răspunde

    • https://en.wiktionary.org/wiki/jig#English

      Comentariu de Sorin5780 — septembrie 15, 2019 @ 7:56 am | Răspunde

    • Abia acum ți-am găsit mai vechiul comentariu despre zagă, nr. 9 de la https://hroderic.wordpress.com/2012/11/10/poarca-si-prajina/

      Graiul maramureșean, z în loc de v (zânitură=vinitură etc.) ar explica și corespondența lui zăgan cu alb. vigan.

      Zăgan există ca nume de familie în Maramureș -”7 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007”, după D.Ștef. Este ciudat totuși ca un cuvânt intrat în română din turcă, denumind un vultur, să ajungă uzual în Maramu. N-ar fi însă singura ciudățenie de acest gen, mai este ”dud” (”ceteră din lemn de dud”- cântă Gh. Turda) în loc de ”frăgar”, uzual în Transilvania.

      Comentariu de Roderick — septembrie 15, 2019 @ 7:20 pm | Răspunde

  3. ”zăgrăni vtr [At: ȘEZ. VII, 185 / V: (reg) zagrani / Pzi: ~nesc / E: nct] (Reg; uneori în imprecații și în formule injurioase) 1-2 A îndesa (într-un spațiu mic).”
    (Micul Dicționar Academic (2010), dexonline.ro)

    Probabil legat de ”zăgârnă”, cuv. cu etimologie disputată.

    ”zăgîrnă (-ne), s. f. – Sac de cînepă care servește de sedilă și storcătoare. – Var. zăgîlnă. Sb. zagrnuti „a înfășura, a lega” de la grnuti „a acumula”. Legătura cu gr. σαγίς (Diculescu, Elementele, 453) sau cu lat. zaberna „tolbă, teacă” (Scriban) este improbabilă. Bg. zagărna (Conev 65) poate fi etimon sau împrumut din rom.” (Ciorănescu, dexonline.ro)

    Comentariu de Roderick — septembrie 15, 2019 @ 9:28 pm | Răspunde

  4. Alb.vigan cred că trebuie reconstruit prin *ūg-án- sau *ūk-án-. Așa intuim eu mai demult pe baza unor cuvinte iranice și unul celtic insular, dar dacă alb.vig este un coradical, atunci sensul primului trebuie să fi fost inițial un fel de Lungilă. https://en.wiktionary.org/wiki/vig#Albanian
    Sensul acelui radical ar trebui să aibă și un sens ”to stretch” (*weik-, *weig- “to revolve, turn, twist”). În engleza colocvială, ”stretch” este chiar o poreclă, Lungilă.

    Totuși, mai degrabă cred în reconstrucția mea decât în chestiunea asta. Uriașii nu aveau afecțiunile endocrine de care suferă ”uriașii” moderni.

    Av. ukhra  = (fN, plN) mighty (jAR); strong, powerful; firm, steady (k96)
    Rus.о́чень (óčenʹ) ”very, much, very much”
    https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BE%D1%87%D0%B5%D0%BD%D1%8C
    Sufixul românesc -oc(ă), uneori -ac.

    Mă gândesc la încă două idei, dar mai ciudate. Una ar fi cu un presupus prefix albanoid *ve-, identic cu lat.vē-, vae- și poate unul dacic (Vidava). https://en.wiktionary.org/wiki/ve-
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%82ew

    Am avea o temă albaneză *gan-, coradicală cu cea de mai sus, gani (>PIE *gʷhen-), tracicul genton (carne) și altele.
    A doua idee am uitat-o căutând s-o explic mai bine pe prima. :)

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 26, 2019 @ 3:09 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: