Istoriile lui Roderick

octombrie 13, 2019

Zeira

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:00 pm

Cuvântul ar desemna o mantie lungă, dotată de obicei cu glugă, purtată de tracii sudici din vechime.

”It was Herodotus who first described their multicoloured hooded cloaks, called zeira. They reached the ankles and were made of thick woolen fabric, decorated with single or double coloured stripes, meanders and lines of buds. Usually the zeira have an attached hood and are fastened under the chin.”
(www2.rgzm.de/Transformation/Bulgaria/Kleidung/costumes_EN.htm, Evgenia Gencheva)

Pe site-ul citat apare și o imagine de pe un vas attic din secolul al V-lea î.Chr, în care s-ar regăsi acest tip de îmbrăcăminte:

zeira

I. Duridanov menționează cuvântul printre cele sigur tracice:

” zeirázirá ‘a type of upper garment’ (Hdt., Xen., Hesych.). There are no acceptable etymologies.” (http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_3.html)

Remarc, desigur, diferența dintre cele două ”traduceri” ale cuvântului. În prima variantă, zeira tracică seamănă cu zeghea românească (”haină țărănească lungă (pînă la gleznă), împodobită uneori cu găitane negre, care se poartă în ținuturile muntoase; ghebă” -”Dicționarul limbii romîne literare contemporane”, dexonline.ro).

Rom. zeghe are, la rândul său, o etimologie controversată:

”zéghe (Munt. Olt.) și zéche (Trans.) f. (lat. sétula, păr aspru [dim. d. sêta, păr gros de animal], mlat. secla, ca zer din serum. D. rom. vine ung. zeke, sas. säcke, surtuc țărănesc. Cp. cu așchie, fachie, ureche, veche). Un fel de dimie. Suman lung sur orĭ alb de ĭarnă.” (Scriban, dexonline.ro)

Ciorănescu respinge derivarea din lat. setŭla (Hasdeu, Scriban, Șăineanu) ori decŭla (Pușcariu), menționând doar ”originea necunoscută” a cuvântului. În DEX zeghe apare tot cu ”etimologie necunoscută”.

Important aici este și faptul că ”zeghea” nu este doar un tip de haină, ci și un material textil; și așa s-ar putea să stea lucrurile și cu tracul ”zeira”.

Foarte probabil croită dintr-un material aspru, ca și zeghea, zeira ar putea să-și aibă originea numelui în PIE k̂er(s)-1 ”bristle, stiff hair (rus šerstь ”lână”, lit. šerỹs ”bristle”) ori ĝher- ”rigid” (arm. jar ”coamă de cal”, galez garw ”rough”).

Dacă avem în vedere faptul că zeira practic înfășoară, cuprinde tot corpul celui care o poartă, originea cuvântului ar putea fi PIE ĝher-4 ”to gripe, grab, enclose” (v.ind. hárati `to take, bear, carry’, lat. cohors, hortus etc.).

O altă posibilitate ar fi ca zeira să corespundă cu lat. serica (=rom. sarică):
”sárică (Munt. Trans, Pt.) și -ícă (Mold. Trans. Vc.) f., pl. ĭ (lat. sarica, îld. serica, n. pl. luat ca fem. d. sericus, de matasă, după numele Chinejilor, numițĭ de Romanĭ Seri; alb. šarkă, pv. serga, sargua, fr. sarge, serge, cat. sarja, sp. pg. sarga; vsl. sraka, ngr. siarka.” (Scriban, dexonline.ro)

O confuzie între s și z inițial cred că nu e exclusă în unele dialecte tracice. Se pune apoi și problema transcrierii cuvintelor: Saldapa/Zaldapa, Sarmizegetusa/Zermizegethusa…

3 comentarii »

  1. ζείρα https://en.wikipedia.org/wiki/Thracian_clothing
    ζειρᾱ́ (zeirā́) f (genitive ζειρᾶς) A wide upper garment worn by Arabians and Thracians https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B6%CE%B5%CE%B9%CF%81%CE%AC

    Primul are accentul pe /εί/ care se citește ī, pe când al doilea, la fel ca pe site-ul bulgarului, are accentul pe ultima silabă (oxitonă).

    Greaca citește diftongul /ei/ prin lungul /iː/ încă înainte de perioada lor clasică (sec.V și IV î.d.Hr.) și în consecință trebuie luat în calcul acest fapt pentru etimologia sa. O spunea și Olteanu pe blogul său.
    ”The diphthongs /ei ou/ became the long monophthongs /eː/ and /oː/ before the Classical period.” (A se ține seama de repertoriul anglofon de litere și foneme, diferit față de cel românesc!)
    https://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_Greek_phonology#Monophthongization

    Al doilea lucru care-mi vine-n minte ar fi dacă nu cumva exista un diftong tracic /ei/ moștenit, cu consecințele de rigoare pentru etimonul său [*ĝ(h)eira ?], ori format prin metateza iotului, ceea ce ar însemna că trebuie reconstruit similar limbilor celtice insulare. Diferența între metateza imaginată de Olteanu și cea celtică e că prima o aplica numai verbelor, precum în greaca antică – dacă-mi aduc bine aminte, pe când în insule se aplică universal, evitându-se o palatalizare a consoanelor. Acest proces avea loc în greacă pentru substantive și adjective când afixul începea cu -y.

    Deci un proto-tracic *zer-yā(s) ar avea sufixul IE *-yōs (> Lat. -ior, Eng. -er), care formează gradul comparativ (”mai aspru/rigid”) prin urmare ar potența *ĝher- ”rigid?” sau avem -yós care formează adjective din substantive, ambele afixe oxitone. Evident că înclinăm spre gradul comparativ pentru că avem acel ”ζειρᾱ́ (zeirā́)”, dar și aici mă întreb de ce *-yōs ar deveni un proto-tracic *-yā́s. Eu țin minte că numai IE *ē se asimilează geto-dacicului /ā/, la fel ca-n dialectul dorian, restul vocalelor lungi având tratamentul lor.
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/-y%C5%8Ds#Proto-Indo-European
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/-y%C3%B3s#Proto-Indo-European

    Un omonim al radicalului, Proto-IE: *g’her- ”to long for, to wish”, trebuie să fi dat reg. diră (dorință) din Apuseni, deși eu mă gândeam la o metaforă stupidă, ”burning (desire)” prin *dāu , dǝu- , dū- ’’to burn’’. Deci populația tribului ”Pirustae” trebuie să fi lăsat acest cuvânt. Noi n-avem transformarea asta fonetică perso-albanoidă (*g’h > d). O confirmare din Albaneză ar fi bine-venită!

    Comentariu de Sorin5780 — octombrie 14, 2019 @ 10:33 am | Răspunde

  2. Uitându-mă atent la ”ζειρᾱ́ (zeirā́)” n-am văzut ce are acel ”peltas” pe scut. Poate artistul a fost beat și n-a vrut să deseneze decât un vultur, dar eu văd un penis (în erecție) cu aripi. :)
    Am o carte (”O istorie culturală a penisului”) care spune că simbolul ăsta era folosit ca picturi pe pereți și amulete pentru a proteja contra bolilor. Încercând să intru puțin în mentalul unui soldat-mercenar din acele timpuri (și până acum un secol), bănuiesc că se temea cel mai mult de infecții provocate de răni și alte afecțiuni conexe stilului său de viață.
    Are sens sau e doar un bizar animal?

    https://allthatsinteresting.com/ancient-romans-penises
    https://www.atlasobscura.com/articles/romans-used-to-ward-off-sickness-with-flying-penis-amulets
    Poate era desenat temporar pentru o paradă a fertilități, cvasi-sodomită:
    https://www.dailymail.co.uk/news/article-5413557/Penis-fertility-festival-held-Greece.html

    Dacă tot am apucat pe panta asta să explicăm și prepuțul care atârnă, un semn de frumusețe .. ca unghiile lungi de hoitar la femei: ”Greek art is full of men with absurdly long foreskins. They show up so often that historians aren’t even sure if these are paintings of an ideal man or if that’s just really what ancient Greek genitals looked like.” https://listverse.com/2016/12/13/10-weird-traditions-from-the-ancient-olympic-games/
    Aveau Grecii fimoză hipertrofică sau legau prea des sfori de prepuț ( κυνοδέσμη ”kynodésmē”, “dog tie.”)? :)

    Comentariu de Sorin5780 — octombrie 15, 2019 @ 8:44 am | Răspunde

    • Super. Un penis zburător, probabil visul multor femei și nu numai. Bărzoiul, ”paserea trupului”, pe românește pulă.

      ”Lat. pulla, f. de la pullus „pui” (Crețu, R. pentru istorie, VI, 83; Candrea-Dens., 1455). Pentru semantism, cf. Arg. din Madrid polla „membru viril”, it. uccello „membru viril”, bg. patka „rață” și „penis”, rus. potka „pasăre” și „penis”, rus. petych „cocoș” și „penis” etc.” (Ciorănescu, dexonline.ro)

      Dimpotrivă, ”pula ciobanului” (= pietrar (Aspro zingel), cf. ”Micul dicționar academic” (2002-2003)) nu e o pasăre, ci un pește.

      Sper că totuși pe scutul tracului e un vultur fără coadă, hibridizat cu un fluture, sau așa ceva.

      P.S. Se zice că simbolul penisului cu aripi apare în cultul dionysiac; de unde va fi fost preluat de romani.
      Un penis cu aripi care are la rândul lui un penis… și probabil tot așa, la infinit.

      Comentariu de Roderick — octombrie 15, 2019 @ 6:50 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: