Istoriile lui Roderick

noiembrie 9, 2019

Nărtos

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 6:19 pm

”nărtos a. cu nasul mare: astăzi acela-i mai cuminte, care-i mai nărtos AL. [Formațiune analogică din nară (cf. pieptos, spătos)].” (Șăineanu, dexonline.ro)

”nărtós, -oásă adj. (d. nare, nărĭ, cu sufixu din burtos saŭ alt cuv.). Fam. Rar. Năsos, cu nasu mare. Fig. Pretențios.” (Scriban, dexonline.ro)

”NĂRTÓS, -OÁSĂ, nărtoși, -oase, adj. (Rar) Cu nasul mare; năsos, năsut. ♦ Fig. Mândru; arogant. – Cf. nărtilă.” (DEX, dexonline.ro)

”NĂRTÓS adj. v. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, megaloman, mândru, năsos, orgolios, semeț, trufaș, țanțoș, vanitos.” (M.Seche, ”Dicționar de sinonime”, dexonline.ro)

”nart 2 s [At: PAMFILE, J. II, 156 / Pl: ? / E: nct] (Reg) Fudulie.” (”Micul Dicționar Academic” (2010), dexonline.ro)

Explicația prin ”nară” este satisfăcătoare. Ar putea fi vorba, însă, de contaminarea între cuvinte.

Legătura cu nart ”preț, taxă” este posibilă, cred, dar problematică.

nart1 sn [At: MUSTE, ap. LET. III, 80/34 / V: (îvrnard, narc / Pl~uri / E: tc nark1 (Înv) Sumă de bani fixată în trecut de autorități ca limită maximă a impozitului pe produse, pe vite etc. 2 (Reg) Cotă de produse ce se cuvine proprietarului unui număr de oi pe care le ține la o stână străină. 3 (RegîeA da vite cu ~ A lăsa oile în grija unei stâni străine, care își oprește produsele lor, dând proprietarului oilor o cotă fixată anterior. 4 (Îrg) Tarif sau preț maximal fixat de autorități pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate. 5 (Îrgprc) Preț al unei mărfi. 6 (ÎrgîeA pune (sau a da, a face) ~ sau a tăia ~ul A fixa un preț de vânzare, peste care nu se poate trece. 7 (ÎeA fi cu ~ A nu lăsa din prețul unei mărfi. 8 (Înv) Normă zilnică pe care țăranii clăcași erau obligați s-o realizeze pe pământul boierului. 9 (ÎlavCu ~ Cu măsură. 10 (D. oameni; îeA fi cu ~ A avea obligația de a termina un lucru până la o anumită dată sau până la un anumit punct. 11 (D. lucrări; îae) A trebui să fie terminat la o dată fixă. 12 (ÎeA-i pune (cuiva) ~ A fixa un termen cuiva. 13 (Îae) A impune cuiva o obligație. 14 (ÎeA face ~ (la ceva) A începe un lucru. 15 (Îae) A lua inițiativa. 16 (Reg) Momeală pentru pești.” (”Micul Dicționar Academic” (2010), dexonline.ro)

Nart-”fudulie” și nărtos ca ”mândru, arogant” ar putea fi de origine autohtonă, reflectând probabil rădăcina PIE ner-1(t)- ”vital energy; man”, cf. galez nerth ”strength, vigor”, lit. nértėti ”anger” (Pokorny). După starling.rinet.ru, cuvântul lituanian (și altele înrudite) ar proveni din altă rădăcină, *nert-  ” to feel violent emotions”.

Sensul cuvântului putea evolua natural de la ”bărbătesc” la ”mândru” și de aici ”arogant”.

În legătură cu nasul, de menționat și engl. snort ”probably related to snore ” (etymonline.com), din PIE (s)ner-1, (s)nur- ” to murmur, grumble” (Pokorny).

9 comentarii »

  1. Ai putea să te uiți mai atent asupra afixelor IE. Dacă nart (”fudulie”) este dacic, ar trebui să fi sunat *nartis în antichitate. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/-tis#Proto-Indo-European

    Altă observație personală ar fi să avem un dacic *mart- în alocuțiunea verbală ”cu nart” (cu măsură) și acesta să fie coradical cu ”vsl. *domĕriti, rus. domĕritĭ, a măsura de tot, d. mĕra, măsură; nsl. domeriti, a măsura exact,” Rom.dumerí, domirí prin PIE *meh₁- “to measure”. https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BC%D1%A3%D1%80%D0%B0#Old_Church_Slavonic

    Poate în idiomul dacic avem un verb cu aceiași terminație din Proto-Sl. *měra < *meh₁-reh₂ (Balto-Slavic: *mḗˀrāˀ), dar cu binecunoscuta asimilare a vocalei lungi *ē cu *ā, iar dacă Albaneza are ”mot” – noi ar fi trebuit să avem *mórtis (*méh₁tis “measurement”). Vezi și *m̥h₁-ty-e-, Proto-Albanian *matja: Alb.mat, mas ”I measure; I estimate, assess; I consider”.
    https://en.wiktionary.org/wiki/mot#Etymology
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/meh%E2%82%81-

    nart1 sn [At: MUSTE, ap. LET. III, 80/34 / V: (îvr) nard, narc / Pl: ~uri / E: tc nark]
    Nu găsesc acest tc.nark, nici pers.narh.

    Dacă ar fi să ghicesc vreo legătură semantică cu alte cuvinte m-aș concentra pe verbele a (se) mărecá ”a se cățăra; a se urca” și a (se) nărcá ”a se ridica, a se înălţa pentru a ajunge la ceva aflat mai sus”.

    Mai demult am discutat și despre Oss. Nartæ (*nār-tǝ, ”In Chechen, the word nart means 'giant'.”); nu știu ce însemnau, dar nu cred că provin din PIE ner-2 ”under”, *ner- “left, below” (gr. νέρτερος “infernal, lower”).
    https://en.wikipedia.org/wiki/Nart_saga#Etymology
    Cred că sunt sunt multe motive (Promoteu și furtul focului, ciclopii) pe care Grecii le-au ”împrumutat” dela iranici, dar altele pot fi comune majorității indo-europenilor (motivul gemenilor, cele trei caste).
    http://assets.press.princeton.edu/chapters/i10766.pdf

    Lat.narta ”(Late Latin) ski”?
    https://en.wiktionary.org/wiki/narta#Latin

    PS: poate nart cu var.nard, narc trebuie separate după etimologia lor. Asta dacă sunt două sau mai multe surse.

    Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 9, 2019 @ 10:11 pm | Răspunde

    • Ar fi amuzant ca nart să nu fie ”fudulie”, adică îngâmfare, ci testicul (al unor animale – probabil de taur), de unde și derivatul nărtos.
      Nu apare între sinonimele fuduliei, la fel ca multe alte cuvinte dacice cvazi-ieșite din uz. https://dexonline.ro/definitie/fudulie
      Nart2 ar fi precizat totuși acest detaliu, că-i ”testicul”. https://dexonline.ro/definitie/testicul

      Apare totuși între numele vechi românești și probabil Narte este acel *Narti- (*-s, -ș) de care vorbeam ieri:
      NART subst. 1. Narta b. (Sd XVI). 2. Narte moșn. (16 B VI 326); Nartu ar. Narteștii t (Tec. II). 3. Narteiu (Sd XVI).

      Cred că e o greșeală de transcriere mai sus, iar numele astea ar putea fi carpice dacă provin din Moldova: https://ro.wikipedia.org/wiki/N%C4%83rte%C8%99ti,_Gala%C8%9Bi

      Am căutat prin mai multe limbi să văd dacă nu există acest ”nart” cu sensul testicul sau ”ou” și evident nu l-am găsit (nici nu mă așteptam), dar e un slovac semennik (din Proto-Slavic *sěmę). Vreo legătură cu Semenicul nostru? :) bg. rus. siemenik ”semincer” (-nik este și suf.de agent)
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/s%C4%9Bm%C4%99

      ”Zminic – șes cu pășune”, probabil coradical cu ”miniș – loc cu pășune”, nu cu ”siminoc, semenic” (Helichrysum [saŭ gnaphalium] arenarium), de la care se crede că se trage oronimul nostru. Uneori mă gândeam că-i un derivat adjectival cf. romanicului semeț (var.sumeț, Lat.summa, Alb.shumë, Rom.sâmcele de ziuă ”zori (ale zilei)”, Arom. Suma-cu-bradu „vârful cu brad”) și un sufix slavic -nic. (d. vsl. sŭmĭeti, a îndrăzni?).
      http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A6396/pdf

      ”Pe platou sunt păşuni alpine, cu suprafeţe mari de iarbă şi în rest vegetaţie puţină.”
      http://banatour.eu/poi_details.do?poi_id=16200

      Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 11, 2019 @ 10:56 am | Răspunde

      • Dacă sunt moșneni din sudul Moldovei poate fi un apelativ luat din mitologia nomazilor iranici (”saga Nart”). Nu știm câte cuvinte avem împrumutate de la aceștia, dar câteva tot sunt.
        https://hroderic.wordpress.com/2012/12/13/bur/

        Oss. Nartæ trebuie reconstruit *nār-tā, deci este clar legat de PIE *h₂nḗr-, *ner- (iranicii transformă toate vocalele din prima silabă în /a/ sau /ā/); deci are sens prin limba lor, dar nu știu cum s-ar fi procedat în dialectul tracic local. Dacă ar fi împrumut iranic, contează și data la care intră în lexicul ”nostru”. Este antic sau medieval? O transformare *ā spre /a/ este tipică dialectelor allanice și Românei din latină, dar nu și dialectelor dacice.

        Înclin și eu spre radicalul din articol, ner-1(t)- ”vital energy; man” (Oss.næl ”man, male”, din P.Ir. nárya), dar cred că-s două rădăcini IE și uneori se introduc câteva cuvinte greșit aici: http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1374&root=config

        Altă observație legată de acei ”Nartæ” este că obiceiurile lor barbare de a aprecia vigoarea tinereții și de a sacrifica bătrânii neputincioși am întâlnit-o și-n alte culturi. Unii încă m-ai practicau acest macabru sacrificiu printre triburile amerindiene. http://iratta.com/na/2451-nart230-kak-kodovyjj-simvol-nartiady.html

        Cred că și Dacii ne-au transmis o astfel de amintire. Am pus legenda aici pe blog și era o anecdotă foarte înțeleaptă. La momentul stabilit prin tradiție (un fel de ”kuvd – feast-prayers”) un fiu își ascunde tatăl bătrân într-o groapă, pe când restul și-au ucis bătrânii. Vin apoi timpuri foarte grele în care se cerea experiența bătrânească, dar nimeni n-o mai avea. Parafrazez din povestea asta, că nu-mi mai amintesc exact, dar fiul este sfătuit de tatăl său ce și cum să cultive, scăpând de foametea care lovise locurile acelea și de atunci nu s-au mai sacrificat bătrânii.. iar cine nu mai avea, era nevoit să-i cumpere. :)

        În link-ul de mai sus se aplică dictonul după specificul nomad și pastoral al triburilor iranice. Aceia n-aveau nevoie de experiența bătrânilor privind munca câmpului, ci de arta ducerii războiului.
        Identic apar și-n albaneză acei ”trim” (rom.ștram). Nu mai vorbesc de tăierea moțului, etapă importantă de maturizare într-o societate patriarhală care-i descris foarte plastic aici: ”Therefore, without any particular linguistic risk, it is possible to propose a reconstruction of the full name of the initiation rites: syrton mard-nærton guyrd (the death of female „qualities” – the birth of male ones). Apparently, this was the name of the ritual of transition to mature men, which was the core of initiation rites in antiquity.”

        Acum înțeleg mai bine obiceiul ăsta comun albanezilor, Românilor și Ossetinilor, dar nu cred că era valabil și altor popoare IE. Posibil să fi fost aplicat numai băieților care era membri ai castelor războinice, nu tuturor copiilor. http://iratta.com/na/2483-vozrastnye-stupeni-v-strukture.html

        Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 11, 2019 @ 3:14 pm | Răspunde

      • Multe substantive masculine din dial.Gheg se termină în vocala ”e”, pe când formele de plural au terminația -a în dial. gheg și -ë în dial.Tosc (Albanian Language, Rrahman Paçarizi), deci NP Narte ar putea fi specific unor nume moștenite din substrat și trecut prin aceiași transformare bănuită mai sus (sau alta, cf. PIE -ō).

        Cred, deși nu-s sigur, că Alb.burrë (pl.burra) avea o formă mai veche *burre (*bur-niș sau *bur-riș) cu un pl. *burra, chiar dacă s-a speculat că BUR, inscripționat pe oale dacice, ar fi un coradical și singurul etnonim atestat de un Dac al acelui trib. Vezi var. (gheg) burr și (arv.) μπούρ [bur].

        PS: o să mă uit mai atent peste numele astea scurte terminate în -e.

        Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 11, 2019 @ 8:52 pm | Răspunde

        • Mă mai gândesc la ceva privind numele astea personale rare: poate -e este de fapt un articol hotărât postpus, ca acel ”-i” din Albaneză. Speculez un pic aici, dar fiind neobișnuit pentru Română, e probabil considerat parte din terminația de nominativ, și articulat hotărât cu -a.
          În dial.gheg, nominativul cu terminația -i primește art.hot. -a. (Gheg Albanian, de Linda Mëniku)

          Afixul *-is din numele traco-dacice ar putea fi explicat după acest Proto-germ. *brēkiz ”pertaining to breaking, shattering, fracturing”, dar eu cred că mai degrabă genitivul tracic era după cum îl vede Sorin Olteanu pe inelul acela din Ezerovo (nom. -eas, gen.sg. -ea), deci ar fi foarte simplu de imaginat un nom. daco-albanez *-iș și un gen. sg. -i (idem. pentru un nom.*-uș, cu gen.sg. -u), poate identic și cu art.hot.?

          Old English: *brǣċe, ǣbrǣċe
          Old High German: *brāhhi (appears once in ungibrahhi)
          Middle High German: *breche, *bræche, vridebreche, vridebræche https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/br%C4%93kiz

          Nu știm dacă tracii aveau vreun articol hotărât (postpus sau antepus), dar la o adică nu avem decât tiparul albanoid.

          Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 11, 2019 @ 10:32 pm | Răspunde

    • Rom.dumerí, domirí, domeri, arh. să dumere; Bg. домеря ”am încercat”

      dumerí [At: CORESI, EV. 525 / V: ~mirí, dom~, domirí / Pzi: ~resc / Cj: 3 (îvr) să dumere / E: bg домержа] 1 vr A se lămuri în legătură cu o problemă, o situație încurcată, neclară. 2 vr (Pex) A-și da seama de ceva. 3 vt A ajuta pe cineva să înțeleagă ceva. 4 vt (Îvr) A clarifica o situație neclară, încurcată. 5 vt (Înv) A face pe cineva să cedeze Si: a îndupleca. 6 vt (Înv) A face pe cineva să primească ceva. 7 vr (Pex) A îmblânzi. 8 vr (Înv) A se îndupleca. 9 (Înv; pex) A se potoli. 10 vr (Îvr) A se hotărî. 11 vr (Îvr) A se mira.

      Măcar o parte dintre aceste sensuri ar putea fi scoase din rad. *mer- ”bright, light, clean”(shimmer, shine), adică ”a lumina complet – a lămuri”. http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1293&root=config

      Sensurile 5, (6), 7, 8, 9 cred că sunt din alt radical. Aș spune *doma ”to tame”+ -reh₂, dar ar fi o complicație inutilă. Poate fi tot un prefix *do- și un verb *mer- provenit dintr-un radical IE cvazi-identic (vezi Alb.mirë m, *b>m).

      Este un verb foarte special.

      Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 12, 2019 @ 10:31 am | Răspunde

  2. Explicația prin ”nară” nu este satisfăcătoare. Dacă Lat.nāris se transmitea în Româna primitivă și cu sensul de nas, poate, dar n-ar fi trebuit să avem *năros precum năsos? De ce avem forma nărtos?

    Cred c-am mai propus un radical separat de PIE *néh₂s-, dar coradical cu Alb.humnerë (var.humbnerë) „abyss, chasm, gulf, precipice”. Nu știu dacă are sens pentru Lat.nāris! https://en.wiktionary.org/wiki/humner%C3%AB#Etymology

    *(e)ner(ǝ)- lower, bottom; to sink, to shrivel
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++2246&root=config

    Tc.fodul ar putea explica mai bine derivarea semantică a rom.fudul, dar este în întregime turcesc? https://tureng.com/en/turkish-english/fodul
    Care-i legătura între fudul (mândru, arogant) și expr. ”fudul de-o ureche” (a fi surd) sau ”fudul la coate” (rupt în coate)?

    Nu cred c-a fost până acum explicat etnonimul Anartēs, popor celtic care vine din Germania de sus de-a lungul Dunării până-n estul Slovaciei (Zemplin), nord-estul Ungariei și nord-vestul României (posibil și platoul Ardealului), suprapunându-se peste triburi dacice, dar asimilat în parte la un moment dat! Vezi pe acei Anartofraktoi din nord-vestul Daciei.
    Eu aș vrea să-i leg de același *(e)ner-to-s (lower). Trebuie să fi existat și unii ”de sus”.

    O localitate cu dublu nume, dacic și celtic, a mai fost amintită aici pe blog ”Germanum quod et Bormanum”, dar nu cred c-a fost identificată în teren. Câte izvoare calde să fie în porțiunea aceia de întrepătrundere celto-dacică? https://en.wiktionary.org/wiki/Bormanum

    Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 10, 2019 @ 7:28 pm | Răspunde

    • Există corespondența semantică:
      ”A se umfla în nări sau a-și umfla nările A-și lua un aer semeț, o ținută mândră. 3 (Pex; îae) A se îngâmfa. ” (”Micul Dicționar Academic”)

      ”Măgulit e fiecare
      Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Și prostatecele nări
      Și le umflă orișicine în savante adunări” (Eminescu, ”Scrisoarea I”)

      Nară are și sensul de nas, în Transilvania de vest.

      ”náre (nắri), s. f. – 1. Deschizătură a nasului. – 2. (Trans. de V.) Nas. – Var. nară. Mr. nare, nari. Lat. nāris (Pușcariu 1153; Candrea-Dens., 1203; REW 5826); cf. v. it., sard. nare, rar nara, prov. nar, cat. nars. Semantismul din Trans. coincide cu sp. – Der. nărtos, adj. (năsos, cu nasul mare), prin confuzia suf. (-tos pentru -os, ca în spătos, sănătos, fruntos etc., după Candrea-Dens., 1204; de la un lat. *nāritōsus, după Pascu, Suf., 76 și Pascu, Beiträge, 10, cu suf. -tos); nărticios, adj. (năsos); nărtiță, s. f. (fosă nazală).” (Ciorănescu, dexonline.ro)

      E posibil ca nărtos să derive dintr-un cuvânt latin necunoscut (acel *nāritōsus?). Mi-a atras atenția asemănarea cu ”vârtos”.

      Lat. vir ”man” > virtus „manliness, manhood, strength, vigor, bravery, courage, excellence”.

      Dicționarele nu se pun de acord asupra provenienței lui ”vârtos”: ca derivat al lui vârtute sau direct dintr-un lat. (*)virtuosus (cu sau fără asterisc; după Lewis&Short, cuvântul e atestat ca atare în latina târzie). Vezi explicațiile lui Al. Graur.

      Din lat. vir există deci viriōsus ”strong, robust, violent” și virtuōsus ”virtuous, good”.
      Mai e atestat neriōsus `resistēns, fortis’ (Pokorny). De ce n-ar fi existat și un *nertuōsus ?

      Comentariu de Roderick — noiembrie 12, 2019 @ 9:07 pm | Răspunde

  3. Au fost triburi iranice care s-au stabilit cu traiul printre triburile geto-dacice și posibil să fi influențat într-o măsură anume cultura și organizarea Dacilor, până au fost asimilați. Am vorbit în trecut despre totemul Dacilor, lupul, și-l asemănam cu Warkhag, eponimul poporului Ossetic și tatăl gemenilor Akhshar și Akhshartag. Genul feminin avea ca totem vulpea (ruvas).

    În următorul link apare o concepție unică (și nu prea) asupra organizării sociale antice și din ce-am citit traduc așa: http://iratta.com/na/2458-naf-rod-myggag-semja-kak-poroda-i-plemja.html
    naf ”generație, rasă, popor” (=Rus.rod), znæm ”trib”?, myggag ”clan sau neam(?)” (myg ”sămânță”) și binontæ ”familie”.
    мыггаг (myggag) /mɨggag/ ”family name” https://glosbe.com/os/en/%D0%BC%D1%8B%D0%B3%D0%B3%D0%B0%D0%B3

    ”Myggag is not a genus, but a „breeding-tribe”: myggag æskænyn – letters, „make myggag” – means to select a seed for breeding. The division of ”nárty” [ˈnartɨ] into three functional myggag (from myg – „seed”) [42] indicates the relevance of the idea of social selection in the premarital period precisely in the male part of society, which would not have been possible without individual marriage. It is clear that the term myggag has nothing to do with the meaning of „genus”, because naf has a different selection system, and, therefore, kinship. The basis of naf are sirty and nárty – mature women and men. The composition of naf is not determined by anything or anyone, there is no selection at all, and this means that naf is also included upon birth, but not from a specific father, but from the male totem of the genus Warhag (Wolf) – from the Narts, and the female totem of the genus Fox (Tsallak ruvas, Ruvas) – from the sirty.
    Such a marriage system is known as the dual-clan organization and is characteristic of the initial stages of sociogenesis.”

    Traducerea din Rusă este proastă pe alocuri (se confundă rus.nartî ”sanie” cu pluralul sau instrumentatalul acelor ”Narți”), dar esențialul este că avem o directivă eugenistică prin selectarea celor mai bune ”specimene” dintr-un anumit punct de vedere.

    Mă gândesc că erau certe paralele și-n evoluția târzie a Dacilor. Când citesc din link parcă văd concret aceiași reorganizare militaristă a Dacilor, unde o castă războinică se impune și încheie capitolul fărmițării pe triburi.

    ”With all certainty, the following conclusion can be formulated: war and organization for the military industry bal were an instrument for the destruction of the tribal structures naf. The destruction technology is clearly illustrated: male brotherhoods of the genus nart degenerated into militarized brotherhoods and, during specialization in the military field, grew into tribal long-term military organizations bal. The militarization of male unions contributed to the formation of a hierarchy both within unions – in bal it is simply necessary – and between individual bal,time-varying “services” for one-year, three- and seven-year-olds. Aristocratization destroyed the marriage organization of ”syrton” and ”nærton”, syrton were removed from important issues of social regulation. As a result, a three-tribal confederate system was formed, headed by the tribe of the valiant Akhsartaggat, and the naf period in the history of the ancient Ossetians ended: the patrimonial era ended.”

    Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 11, 2019 @ 5:29 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: