Istoriile lui Roderick

aprilie 1, 2020

Ciuar

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 2:25 pm

”ciuár sns [At: COMAN, GL. / E: nct] (Reg; îs) ~ul satului Adunare a tineretului din sat Cf cioclime.” (”Micul Dicționar Academic” (2010), dexonline.ro)

Un cuvânt pe care nu știu nici să îl pronunț: ciu-ar sau ci-uar?

Poate (?) în legătură cu lat. cīvis ”a fellow-citizen” (>rom. cie, ciu?), ori cu rădăcina IE a lui ( *k’eiw- ”tribesman, relative”, cf. starling.rinet.ru).

9 comentarii »

  1. Văd un accent pe a și, prin urmare, se pronunță ciua-r, cuvânt mie îmi sună foarte apropiat de „cioară”, în care am eliminat ultima literă, ori am înlocuit-o cu „î”.

    Comentariu de Crista — aprilie 1, 2020 @ 5:29 pm | Răspunde

  2. Se pare că ciuar-ul tău are de a face cu acest cioar(dă). It looks like it’s actually coming from much loathed (by you) Magyar. I’m so sorry for you old chap!

    ciúrdă sf [At: PALIA (1581), 135/15 / V: (înv) ciór~, cioár~, ciort sn / Pl: ~de, (pop) ~rzi / E: mg csorda] (Trs; Ban; Buc) 1 Cireadă. 2 Turmă de animale necornute. 3 (Fam; pex) Mulțime de oameni, de copii Si: ceată, cârd, (reg) crilă. 4 (Fam; îe) A sta (sau a fi) ~ A sta îngrămădiți.

    Comentariu de Compayee — aprilie 10, 2020 @ 4:37 pm | Răspunde

    • Salut, îți las prostia asta în comentarii, dar să nu mai treci pe-aici. Sărbători fericite.

      Comentariu de Roderick — aprilie 11, 2020 @ 5:20 am | Răspunde

    • Dacă tu crezi că prin ciuar avem o apocopă din ”csorda” poți da și alte exemple?

      Când au împrumutat ungurii ”csorda” de la slavii răsăriteni (Proto-Slavic *čerda) și de ce nu are epenteza unei vocale, specifică acelora? Vezi rus. череда́ (čeredá).
      Dacă provine din Sb. čréda (> cireadă), cum explici forma voastră?

      Eu, personal, dubitez originea acestui ciurdă ca maghiarism și nu fac niciun secret că limba asta a ta îmi displace, ba chiar îmi repugnă în oarecare măsură. ”I loath it!”

      Pentru Roderick:
      Ar fi interesant de urmărit coradicalitatea acestui ciurdă cu alb.kindrë, derivat din vb. kindroj „bleibe stehen, verweile” (stand still, linger) sau invers, verbul din substantiv.
      K’INDRĂ S.f. Adunare de oameni, grămadă de oameni (întrebuinţat numai la Fărşeroţi), Weigand, Die Aromunen, II 194 /io»- Acaţ k’endră stau locului, mă opresc. Cod. Dim. – [Şi: k’endră]

      Dă clic pentru a accesa BCUCLUJ_FP_279430_1921-1922_002.pdf

      Este citat și de către N.Constantinescu în Dicţionarul onomastic românesc.

      ”A sta (sau a fi) ciurdă” = A sta îngrămădiți

      S-a argumentat transformarea lui ‘n’ în ‘u’ (scaun – scamnu, daună – damnă , reg.zăuatic – zănatec), iar fenomenul metatezei este aplicat atât cuvintelor moștenite din dacă (breb pōpulus). În contul etimologiei acelor albanisme n-am căutat mai în amănunt pentru că nu am unde. Sunt termeni dialectali și probabil că nu-s străini de chiar etimonul indo-european *(s)kerdh-, unde aglutinarea sufixului *-ros putea disimula ‘r’-ul precedent.

      ”In all fairness”, cred că ne putem imagina și un etimon *kent-, *kint- cu sens ușor de imaginat, dar n-am găsit ceva în dicționarele lui Pokorny sau Starostin.
      Efectul consoanei nazale asupra dentalei ‘t’ este binecunoscut în albaneză: devine d. Pe de altă parte, mai au și despicarea lui n, m în -nd-, -mb- și este foarte bine reprezentată la ei, ca și la noi, cu un focar în vestul României.

      Comentariu de Sorin5780 — aprilie 13, 2020 @ 6:14 pm | Răspunde

  3. Am mai discutat despre vb.kindroj/qëndroj în mai multe comentarii și, bazându-mă pe var. (dial.gheg) qinroj, am presupus despicarea lui ”n” în ”-nd-”, dar nu cred în etimonul latin centrum (> qendër), deși se justifică ca fonetism moștenit. Nu știu dacă semantic are sens! Poate dacă vorbim de centrul unui sistem defensiv vechi în care se retrageau (vezi sl.gorod), care la albanezi era foarte rudimentar în epocile lor vechi. Trebuie să fi avut ceva al lor, chiar dacă nu-s eu familiar cu el și nu mă refer la lexicul otoman adoptat după moartea lui Skanderbeg (Gjergj Kastrioti).
    La fel ca noi, au moștenit și ei câteva latinisme (chiar mai multe uneori) care se resemantizează (vezi alb.burg după cum l-am găsit eu folosit de către păstori).
    Ar fi interesant pentru discuția asta verbul a condrăni (a acompania), din primul link.

    https://toponime.wordpress.com/2013/10/24/orata-si-uric-taietura-si-defrisare-in-istoria-carpatica/
    https://hroderic.wordpress.com/2009/05/11/in-muntii-cindrel/
    https://en.wiktionary.org/wiki/q%C3%ABndroj

    Comentariu de Sorin5780 — aprilie 13, 2020 @ 6:45 pm | Răspunde

  4. Putem avea un derivat *cīvar(i)um din cīvis (pl.cīvēs), deși formantul ar fi cel puțin bizar. Mai demult s-a documentat existența unui suf. -ar (probabil mai vechi -ariu: băuțar, sălcar, făgar, pietrar), deci poate că am pierdut un derivat romanic cu sensul de loc de adunare al cetățenilor și a rămas doar cel de adunare.
    -ārium (probabil corad.cu un dac. *-ora: top.Capora) https://en.wiktionary.org/wiki/-arium#Pronunciation_2

    Dacă ciuar este un dacism, eu n-am găsit în albaneză un coradical. Presupun că -ua- poate fi transformarea dialectală a unei vocale lungi [ō] sau [ā], dar n-am idee care ar putea fi etimonul primar. O să țin minte termenul și voi căuta în mai multe surse.

    Comentariu de Sorin5780 — aprilie 13, 2020 @ 7:50 pm | Răspunde

    • Ar fi un derivat destul de tipic. Corespondente atestate îm latină au de ex. fumar și fărinar.

      Comentariu de Roderick — aprilie 13, 2020 @ 11:50 pm | Răspunde

      • Aș vrea să fi avut și dacisme care să se fi păstrat la fel de bine ca cel romanice (fărinar, NP Făinariu). Măcar afixele, să vedem dacă nu aveau și aceia un sufix de agent, ca alb. -ak, -ar sau -tar.

        Comentariu de Sorin5780 — aprilie 14, 2020 @ 7:17 am | Răspunde

  5. Este atestat și lat. ceus, ceis ”a fellow-citizen”.

    După Lewis & Short, din PIE *k’ey- ”to lie”, cf. gr. kêi̯mai̯, aceeași ca în cazul lui cīvis.

    Comentariu de Roderick — aprilie 15, 2020 @ 1:14 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: