Istoriile lui Roderick

mai 3, 2020

Mosor

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:48 pm

mosór (mosoáre), s. n. – Bobină, canetă. Tc. masur < arab. ma’șūra (Eguilaz 449; Loebel 65; Șeineanu, II, 264; Lokotsch 1442), cf. ngr. μασούρι, alb., bg., sb. masur.”
(Al. Ciorănescu, cf. dexonline.ro)

mosor sn [At: ANON. CAR. / Pl~oare / E: srb mosur, ngr μαύou1 Piesă de lemn, de metal, de material plastic etc. de forma unui cilindru, cu discuri la capete, pe care se înfășoară fire de ață, de lână, de sârmă etc. 2 (Pex) Mosor (1) împreună cu firele înfășurate pe el Vz bobină. 3 Piesă la dispozitivul de tragere al tunului. 4 (Reg) Piesă la potângul plugului, pe care se înfășoară lațul. 5 (Reg) Mâner al coarbei de dulgher. 6 (Reg) Vas, butoi făcut prin scobirea unui buștean, folosit pentru păstrarea cheagului. 7 (Reg) Stup primitiv făcut dintr-un trunchi de copac scobit. 8 (Reg) Ghemotoc de semințe format pe firele de papură. 9 (Reg) Umflătură rotundă și tare pe corpul omului. 10 (Regspc) Piele îngroșată pe talpa piciorului Vz bătătură. 11 (Reg) Urmă proeminentă rămasă pe locul unei fracturi la braț sau la picior. 12 (Atmreg) Omușor. 13 (Reg) Lemn noduros, greu de crăpat. 14 Turn cu cupolă. 15 (Figreg) Bărbat tăcut, închis și mofturos.”
(”Micul dicționar academic” (2002), cf. dexonline.ro)

Doar sensurile 1-3 și eventual 4 din ”Micul Dicționar Academic” corespund cu cel din româna actuală, explicat prin tc. masur, sb. mosur. În rest, e vorba, cred, de omonime care ar fi putut avea în trecut o formă ușor diferită de cea de azi, care ar putea fi datorată contaminării.

Germ. Maser ”knot (bright excrescence on the trunk of a tree)” ar putea explica sensul 13 ”lemn noduros, greu de crăpat”. Provine -cf. starling.rinet.ru- din proto-germ. *, coradical cu engl. measels. La origine ar fi -cf. aceleiași surse- PIE *mos-  ”sore (on skin)”. Aici ar putea să se încadreze și sensurile 9 ”umflătură rotundă și tare pe corpul omului”, 10 ”piele îngroșată pe talpa piciorului”; însă, dacă sunt un împrumut germanic, provin din altă limbă decât germana.

PIE  meuk̂- ”to scratch, tear” (Pokorny) ar putea fi cumva la originea sensurilor 6 ”vas, butoi făcut prin scobirea unui buștean” și 7 ”stup primitiv făcut dintr-un trunchi de copac scobit”. 

P.d.a.p., în timpuri străvechi, pentru scobirea unui trunchi de arbore era întrebuințat și focul; aceasta ne-ar trimite tot către proto-germ. más ”burned wood; scar, sore” (MLG māser ”flamed wood”.

”Micul Dicționar Academic” menționează și

mozur, ~ă a [At: DDRF / Pl~i, ~e / E: nct] (Regd. coama cailor) Ros din cauza râiei.” (dexonline.ro), care ar putea fi un reflex al PIE  meuk̂- ”to scratch, tear”.

Un sens aparent de ”umflătură” (8, 9, 12) ar putea indica PIE med-2 ”to swell” (Pokorny) și un eventual împrumut celtic (?), cf. mir. mess, galez mes, bret. mez ”ghindă”.

Nu e exclus ca sensul 12 de ”omușor (uvulă)” să ascundă -cf. semantismului lui ”omușor” -care este același în albaneză (njerith < njeri ”om”) și bulgară (мъжец < мъж ”om”)- un cuvânt însemnând om (??), cf. cu lat. mās ”om, bărbat”, cu origine neelucidată, ori cu sl. mǭ̀žь. 

Sensul 14 ”turn cu cupolă” ar putea fi recent, bazat pe o comparație (glumeață) cu cilindrul mosorului, care are un disc la capăt.

Sensul 15 ”bărbat tăcut, închis și mofturos” ar putea avea la origine o încrucișare între ”mohorât” și ”posomorât”.

 

4 comentarii »

  1. mosor ”mflătură rotundă și tare pe corpul omului” – mozoáră s.f. (reg.) grămadă, dâlmă.

    Mosor (”bărbat tăcut, închis și mofturos”) ar trebui conectat cu reg.mozóc, mosóc Fig. Copil tăcut (mozac). Mold. Prichindel.
    https://dexonline.ro/definitie/mozoc

    Poate nu-i așa de figurativ, ci o paralelă contaminată, iar originalul ar fi posac/mosac. https://dexonline.ro/definitie/mozac

    Comentariu de Sorin5780 — mai 3, 2020 @ 4:49 pm | Răspunde

    • Asta ar trimite, după Scriban, la ”mozoc”.

      ”mozoc1 sm [At: ȚICHINDEAL, F. 331/2 / Pl: ~oci / E: nct] (Pop) 1 Câine mare ciobănesc. 2 (Olt) Epitet dat unui om care are gura asemănătoare cu un bot de câine.” (MDA, dexonline.ro)

      Deci mozac = ”botos” ?

      Fr. museau, engl. muzzle ar avea la bază galo-romanul *musa ”snout”.

      Comentariu de Roderick — mai 3, 2020 @ 4:54 pm | Răspunde

  2. ucr.мозо́ль ”callus, corn”
    https://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fvasmer&text_number=++8223&root=config

    Nu știu dacă malorușii au asemenea sufix, -оль, dar rad.*mos- ”sore (on skin)” are și sensul de ”arsură” în unele limbi, iar dacă noi am fi împrumutat termenul dintr-o lb.slavică, oare am fi rotacizat sufixul lor sau am fi rotacizat sufixul dacic *-ol-/*-ul-, *-el (Oroles)?

    Nu pare a fi sufix de agent (lat.-ulus, poate și alb.-ull), iar lat. -olus (diminutival) nu știu de unde provine.
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/-l%C3%B3s

    Altă nedumerire am privind păstrarea unui IE *o atonic în lb.slave și tracice. O fi posibil ca lipsa accentului pe temă să determine păstrarea sa nealterată sau prin mosór avem alt fonetism mai vechi *măsor din *mas ā?

    Comentariu de Sorin5780 — mai 4, 2020 @ 9:02 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: