Istoriile lui Roderick

septembrie 1, 2020

Cucunoz

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 3:27 pm

”cucunóz (-zi), s. m. (Înv.) Șoim. Var. cucunos. Sl. (bg.) kukunos „cu nas coroiat”.” (Al. Ciorănescu, cf. dexonline.ro)

”cucunos sm [At: CANTEMIR, I. I. I, 31 / V: ~oz / Pl: ~oși / E: vsl коуконось „cu nasul coroiat”] (Orn; înv) Pasăre răpitoare cu ciocul coroiat nedefinită mai îndeaproape.” (”Micul Dicționar Academic” (2010), dexonline.ro)

”cuconós m., pl. șĭ (vsl. kuko-nosŭ, cu nasu încovoĭat). Cant. Un fel de vultur. – Și cucunoz, cucunos și coconoz.” (Scriban, dexonline.ro)

În dicționarul lui Trubacev,

*kukonosъ(jь): Делав. коукомоСА, прилаг. уо’^о;, nasum aduncuni ha¬ s (Mikl.), сербохорв. куконос, -а, -о ‘имеющий нос крючком'(РСА X, 790; RJA V, 761: kukonos, с XVIII в.), также диал. кукунос, -а, -о (РСА X, 796), русск.-цслав. куконосый, прилаг. ‘горбоносый’ (Дамаскин. ВМЧ, Дек. 1—5, 329. XVI в. – XV в. СлРЯ XI—XVII вв. 8, ИЗ; Срезневский I, 1361). Сложение *kuka (см.) и *позъ (см.).”

În bulgară kukunos (кукунос) e însă o pasăre de baltă, Limosa limosa (sitarul de mal), care are ciocul ușor întors în sus (precum ciocîntorsul –Recurvirostra avosetta-, însă nu atât de evident ca acesta din urmă).

În ”Istoria ieroglifică” a lui Dimitrie Cantemir, cucunozul este evident un prădător:

Acestea a Corbului, Cucunozul, Pardosul, Râsul și alalte mai toate, carile cu sângele fierbinte mațile a-și răcori știu, adeveriia.”  (https://ro.wikisource.org/wiki/Istoria_ieroglific%C4%83/Partea_a_patra)

Alăturat pardosului (leopardului) și râsului, prădători tipici, cucunozul nu poate fi un vultur, un hoitar. Pe de altă parte, este diferit de alte păsări răpitoare din aceeași ”Istorie ieroglifică”: brehnacea, șoimul, uliul, coruiul, rârăul, hârățul, puhacea și caia.

Să fie deci o specie de acvilă?

Ciocul coroiat îl au toate păsările de pradă din ordinul Falconiforme; pare ciudat ca această caracteristică să fie dat numele doar uneia anume. Invers, de la numele unei păsări poate proveni mai ușor un adjectiv ce caracterizează nasul: ”coroiat” (de la coroi), ”acvilin” (de la acvilă).

Cucunoz amintește gr. kuknos ”lebădă” și lat. ciconia ”barză”, a căror origine -cf. site-ului starling.rinet.ru ar fi un PIE *k’Vkōn-, *k’Vkun-  ” a k. of yelling bird”, din care provine și v.ind.  śakuná- `a large bird; vulture, kite’. Dar, dacă s-ar încadra aici și ”cucunoz”, din ce limbă (centum) ar putea proveni?

Altă posibilitate ar fi originea cuvântului în PIE kā̆u-, kē̆u-, kū-  ”to howl” (Pokorny) , cf. gr. κουκούφας , καυκιάλης ”speciI de pasări”, v.ind. kṓka-  ”bufniță, câine”.

Un comentariu »

  1. Obișnuit să citesc ”pre răpede înainte” aproape c-am sărit peste definiția din capul articolului și voiam să-ți atrag atenția că are sensul de șoim.
    Așa stând lucrurile, ce mai trebuie atent definit, specia?
    Îmi venise o idee cum că ar trebui analizat printr-un recompus *vultan de munte (vezi top.Caucis, Caucalanda, trib Caucones).

    Cum reconstruiești tiparul, *cauco-nóz (”hook nose/beak”)? Un dacic *nós(ă)/ *nóz(ă) din *nā́sos (proto-dac.*nāsas?) ar fi fost perfect valabil, însă și sl.*nȍsъ din *nasús e valabil, cf. *kukonosъ (“hook-nosed”).
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/n%C3%A9h%E2%82%82s

    Proto-Balto-Slavic *kaukāˀ, P.Sl. *kùka f. (“hook, hook-shaped”).
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/kuka
    https://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fbaltet&text_number=+++365&root=config

    Ca diversiune aș aminti numele tribului Kikones, care cred că se trag ca ”mythos” dintr-un eponim Κίκων.
    http://www.kikones.gr/index.php/2014-02-01-13-23-32/the-ancient-kikones

    O mențiune interesantă care indică o filiație interesantă, dar și că lacul Bistonis (Βιστονίς) ar avea o desinență genitivală, despre care am mai vorbit (Caucis, Carpis): ”Biston was the son of Κίκων. The lake Βιστονίς has been named after them.” (de fapt Βίστων /Bístōn/ este numele)
    http://www.hourmo.eu/27_Reges_Thraciae/Thracian_Tribes/Index_Thracian_Tribes.html
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%92%CE%AF%CF%83%CF%84%CF%89%CE%BD
    Vezi Strabō m sg (genitive Strabōnis) https://en.wiktionary.org/wiki/Strabo#Etymology_2
    Bato, *Batonis? https://en.wikipedia.org/wiki/Bato_the_Daesitiate

    Cum aș reconstrui eu coconóz, cuconos? Poate *cocănos dacă diftongul aton ar deveni -o- (precum în alte limbi IE în poziția asta), dar nu avem indicii că cele de mai sus sunt reconstrucții valabile pentru lb.dacă. Poate cioc provine direct din *kewko-. Am văzut de câteva ori o dezvoltare similară din *-ew- (indiferent de consoană inițială) în limba vikingilor: -jo- sau -jö-. Dacă nu-i ”o-grade”, nu va da *caucā (vezi dac.Cauca, trib Caucones, Caucalanda). Zero-grade habar n-am.. poate *kuk-!

    ps: parcă citisem undeva despre un sufix *-ō care ar da derivate care implică autoritatea ..sau așa ceva.

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 2, 2020 @ 1:54 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: