Istoriile lui Roderick

April 5, 2021

Saicior

Filed under: Uncategorized — Roderick @ 10:36 pm

saicior sm [At: ALR II, 6208/928 / P: sa-i~ / Pl: ~i / E: nct] (Zlg; reg) Scatiu (1(Carduelis spinus).” (”Micul Dicționar Academic” (2010), dexonline.ro)

saiciór, saicióri, s.m. (reg.) scatiu, scaiecior.” (Gh. Bulgăr și Gh. Constantinescu-Dobridor, ”Dicționar de arhaisme și regionalisme”, dexonline.ro)

Mă întreb dacă acest cuvânt are vreo legătură cu dacicul salia ( care ar da în română un *saie ), nume de plantă neidentificată exact (apare în lista lui Dioscoride din ”De Materia Medica”) , pe care I.I. Russu îl pune în legătură cu PIE *k’al- “băț subțire, săgeată, pai țeapăn” ( v.ind. śalá- m. `staff; dart, spear’, śalya- m., n. `dart, lance, spear, pike, arrow’ , v.gr.  kē̂la “săgeţi ale zeilor” ), ca plantă spinoasă, probabil ciumăfaia (specia Datura stramonium ar avea însă origini central-americane, după unii). Sematica ar fi aceeași ca în cazul lui ”scaiecior”; e o pasăre căreia îi plac scaieții.

O altă identificare posibilă a plantei este însă, după Russu, genul Tragopogon, care în engleză are denumirea de salsify, (”from French salsifis, earlier sercifi, sassify (16c.), probably from Italian erba salsifica, from Old Italian salsifica, of uncertain origin, perhaps from Latin sal “salt” (from PIE root *sal- “salt”) + fricare “to rub”” cf. etymonline.com)

”Dioscoride spune că frunzele, fructul și sucul acestei plante, ținute în vin și aplicate sub formă de cataplasme, fac să iasă așchiile din lemn sau tot ce-a intrat străin în corp. Băută, fiertura vindecă retenția de urină, sparge pietrele din vezica urinară și pornește menstruația.” (Ion Horațiu-Crișan, ”Medicina în Dacia”)

Independent de identitatea plantei salia, PIE *k̂el-3 (Pokorny) rămâne totuși ca explicație posibilă pentru un ipotetic (și autohton) *saie ”plantă spinoasă” din care ar proveni acest cuvânt obscur, saicior.

6 Comments »

  1. Dioscoride: SALIA (Σαλία)
    (http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=stiinta&fisier=Plantele_medicinale_dacice)
    Eu cred că are legătură cu mirosul de capră pe care-l are ”plânta” asta toamna, de unde și der. ”tragium” (sal-ia?) sau e legată de efectul contra dizinteriei (*sal- dirty). E important și accentul chiar pe sufix, ce ar însemna un derivat sau o declinare după un *sal-. Asta dacă este fonetic asimilat unui dacic *sal. Dacă pentru latină putem presupune un [ʦ] sau un [ʣ], cu greaca poate fi un /s/ sau un /ș/. De aici putem avea *sk’- sau *s-.

    De notat că nu avem metateza iotului mai sus, deși, teoretic, nu numai verbele ar fi afectate, ci și adhectivele sau substantivele: kinuboila, Coisstobōcēs și altele.

    Următorul radical ar fi dat și alb.kall
    (https://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+889&root=config)

    calik m, pl. calikë ‘goat-skin’. Borrowed from Slav *cělikb ‘whole object’, in this case, ‘whole skin’ (OREL Ètimologija 1983 135). 0 MEYER Wb.
    439; POLÁK Orbis XVI131 (to Gk θαλλίς ); ÇABEJ St. I 87 (unacceptable comparison with cull), Etim. 6-7. (V.Orel)
    θαλλίς ”, “pouch, bag; a measure of grain; a basket of twigs”
    (https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%A9%D5%A1%D5%B2#Etymology_1)

    Alb.c (=ț) indică un împrumut din limbile slave sau dialectele românești sudice, când este ”autohton” ar fi un relict, precursor al fonemului /th/, cu toate consecințele logice, sau chiar din *kʷe-, *kʷi înainte de a deveni /s/. Mai poate proveni din *t urmat de i, e (vezi și cub ”hoț” din got.þiubs), care devine s de cele mai multe ori. Alteori poate fi un compus între prefixul të + se sau orice cuvânt care începe cu s.
    Eu cred că la contactul cu dialectele tracice și străromânești au recăpătat acest /c/, dar, foarte probabil, îl moștenesc de asemenea.

    Am discutat mai demult alb.cjap, pl.cjep (țap) cu var.cap și sqap sau kac/kec/keç/kedh ”iedul caprei” (kac ”capră”), dar și harrok (pl. harrokë) ‘he-goať coradical cu Lit. skerŷs ‘ram’, Let. šķēris idem. și gr.σκαίρω ‘too spring, to dance’. Pe același calapod se poate imagina un dacic *sal-os din rad. *sel- ”to spring” (lat.saliō, salīre) sau *șal- din *sk’el- ”to jump, to skip”.

    Eu cred că sarica (~recă) se pretează să fie acel derivat care indică un nume de animal domestic *sal-. Cum ajunge spre alb.calik habar nu am. Citeam mai demult că sarică și alb.sharkë ar fi coradicale (Atlasul dialectal al limbii albaneze. Elemente comune cu româna), însă alții cred că shark (shepherd’s vest; woolen cloak; green skin of nuts) provine din sl.*sorka (cămeșă).

    shakull m, pl. shakuj ‘goatskin’ (*sharkull), shirk m ‘goatskin, wineskin’

    Mai e o var.șarică a saricei. Mă întreb care-i cea corectă dpdv fonetic și etimologic sau dacă șarică nu-i ciuntit dintr-un mai vechi *șarc-ică, având tema *șarc.
    Dacă șarică e corectă, am putea avea *k’ers- ”hair, bristle”, care s-a mai amintit aici, dar, zic eu, ca să dea acest *șar- ”lână aspră” ar trebui gândit un *k’sar- (poate *k’ser- “to comb, to card”) sau *ksen- “to comb, to scratch” (lat.sentus ”horridus, shaggy; thorny”) cu rotacizare. Sunt convins că IE *k’s și *ks ar fi dat un traco-dacic /ș/ în cele din urmă. Poate la începuturi, în proto-tracă ar fi existat un *kș (din IE *ks), dar ulterior se simplifică precum în Lit.š.
    Vezi lat.saetula (rom.zeghe, zeche) și saeta, care cred că ar trebui reconstruite *ksai(t)-, nu *sai- ”a lega” (https://en.wiktionary.org/wiki/saeta#Latin)(https://hroderic.wordpress.com/2013/04/10/istorii-despre-sarica/)

    PIE *(s)k’ern-: roe

    Comment by Sorin — April 6, 2021 @ 8:32 am | Reply

    • De notat faptul că șarícă și sarícă (Mold.Trans.) au accentul pe /i/, dar varianta literară are accentul pe /a/. Poate chiar a circulat o variantă romanică *searică din lat. sērica și una dacică care se confundă cu cea romanică doar fonetic, dar păstrează sensul preromanic. (https://dexonline.ro/definitie/saric%C4%83)
      Întrebarea este de ce avem accentul acela dubios? Fără el nu cred că s-ar fi păstrat întreg până azi. Vezi paralele sale romanice din vestul Europei, care sacrifică i aton.

      Comment by Sorin — April 6, 2021 @ 9:39 am | Reply

    • A circulat vreodată ”șarică” sau iar a copiat greșit anonimul acela din MDA2 (2010)? (https://dexonline.ro/definitie/sarica)

      Comment by Sorin — April 6, 2021 @ 11:15 am | Reply

  2. O posibilitate este ca saicior (*zaicior?) să fie o diminutivare a lui zaică, zăicoi ”gaiță”, ceea ce totuși nu ar prea corespunde semantic; sunt păsări diferite ca aspect și obiceiuri.

    ”záică (-ci), s. f. – Gaiță (Garrulus glandarius). – Var. zaiță. Mag. szaikó (REW 3640), mai puțin probabil din bg. zaiči „iepuraș” (Candrea). În Banat, var. prin contaminare cu gaiță.” (Ciorănescu, cf. dexonline.ro)

    Este la origine un cuvânt slav, cf. s-cr. sojka, rus сойка, slovac sojka ”gaiță”.
    În română a dat și un interesant derivat,
    ”zăicănar sm [At: DOINE, 157 / Pl: ~i / E: zaică + -ănar] (Reg) Vietate care prinde gaițe.” (Micul Dicționar Academic(2010), dexonline.ro),
    probabil un uliu sau șoim specializat în prinderea gaițelor.

    Comment by Roderick — April 7, 2021 @ 7:11 am | Reply

    • Ar fi interesant ca *zaicior -pasărea verzuie- să aibă un nume derivat din rădăcina PIE ĝhel-1 ”green”

      Comment by Roderick — April 7, 2021 @ 7:19 am | Reply

  3. (https://en.wiktionary.org/wiki/czy%C5%BC#Polish) de aici și ger,zeisig sau eng.siskin.
    https://etimologija.baltnexus.lt/?w=%C4%8Di%C5%BEikas

    S-a întrebat cineva de ce se palatalizează l (alb.ujk/ulk) când este alipit de anumite consoane? Orel doar concluzionează: ”Proto-Albanian clusters *lk, *lg fluctuate between Ik, Ig (shelg, balgë) and jk,jg (bujk, bajgë).”

    Alte exemple: shkulkë f ‘branch placed in the middle of a meadow and forbidding to use it as a pasture’ (var. shkujkë, der.din.vb.shkul ”to pull out, tear off, uproot”), dejt ”sea” (< *delt sau *dalt-, comparat cu gr.θᾰ́λᾰσσᾰ thálassa), kojkë, f. ”hill, hillock” (var.kolikë), kojgash, m.”nightingale” (privighetoare)”; românești: coibă (arom.culjbu) sau din cuib (lat.*cubioum), ''măidan'' (loc deschis, de unde poți vedea departe), vag asemănător cu următoarele: (https://en.wiktionary.org/wiki/%D9%85%DB%8C%D8%AF%D8%A7%D9%86#Persian)

    Dacă saiciór nu este doar o variantă pentru dim. scă(i)eciór (dublă diminutivare) și provine cumva din dac.Σαλία (plurale tantum ”numai plural”?), trebuie explicat de ce un *salicas (?) devine *saic- + ior (suf.romanic). Eu cred că i aton ar fi căzut (vezi alb.shalgje și rom.salcie) lăsând un dac. *salc-, așa cum baligă/balegă cred că provine dintr-un daco-alb. *balgă (IE *bolgʷ-, Gr.βολβός ”bulb”).

    Dacă saicior este dacic, m-aș uita și spre sl.*solvьjь ”privighetoare” (Proto-Slavic *solvъ “beige, yellowish”), deși cred că daca ar fi urmat transformarea baltică a lui *sw- în š: PIE *swAlw- ”a k. of small bird (nightingale, swallow)”.

    Let. lakstīga(la), Lit. lakštiñgala, lakštìngala (privighetoare) indică o rădăcină *lakst- ”a cânta”, coradicală cu lat.loquor. Nu știu ce etimologie are ghegul kojgash (*kolg-ash). Poate e coradical cu lat.cālīgō, -inis, prin *kāl- ”dark, black”, adică un compus *kāli- + *g(')al[s]- ”a k. of bird” cf. eng.nightingale (“nightingale; night-raven”, literally “night-singer”)?
    Sau pur și simplu *kālg- + -ash ”(bird) of the night”. Nu cred că ar putea fi coradical cu lat.canō, -ere (*keh₂n-) sau canticum, de unde au këngë (cântec). Dar mai ști! Cred că mai demult am gândit că acesta din urmă ar fi autohton, ceea ce în dacică mi-am imaginat un *kang- a cânta (vezi reg.a coghi) – dac. *sarg- a apăra (IE *sarw-) cf. Lit.sargas ”apărător”, Sarge(n)tias și altele.

    *gal(o)s-, *glōs- ”voice, cry” cf. oss.zard (cântec) din *g'ār- ”voice, exclamation”?

    Cum de obicei caut tipare culturale tracice, poate și alb.kojgash însemna literalmente ”privighetoare” și ar fi un motiv specific mitologiei traco-ilire. (http://www.albanianliterature.net/folktales/tale_14.html)
    (https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A6597/pdf)
    luscinia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Privighetoare_de_z%C4%83voi)

    Comment by Sorin — April 10, 2021 @ 11:14 am | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

<span>%d</span> bloggers like this: