Istoriile lui Roderick

October 9, 2021

Purtători de sica?

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:12 pm

Din PIE *pelek’- ”axe” (S.Starotin, https://starlingdb.org/) provine v.ind. párśu- ”curved knife, sickle”.

Cred că avem aici și o posibilă etimologie pentru pleistoi/ polistai, numele ”preoților asceți daci” (care ar putea fi identificați chiar cu tarabostes); ei ar fi purtătorii unei arme ar cărei nume provine din rădăcina *pelek’ (rămâne de văzut dacă este pumnalul sica ori falx-ul). Atât ”polistai”, cât și ”pleistoi” pot fi variante corupte ale aceluiași cuvânt dacic, prin confuzia cu cuvinte grecești.

În legătură cu PIE *pelek‘- ”axe” am mai scris cândva un articol, ipoteza de acolo fiind ceva mai improbabilă decât cea de față – v. https://hroderic.wordpress.com/2016/07/10/perseus-o-coincidenta

8 Comments »

  1. Cumva ne întoarcem la un arhetip, ca acei sikh din India cu al lor kirpan. Vrei să spui că ”sīca” avea o funcție cultică, sacrificau animale cu el? Nici nu știu dacă se mai practica așa ceva, deși sacrificiile umane benevole cred c-au continuat până în 106 d.Hr. de a rămas în mentalul colectiv acea aruncare în trei ”fărtate” (țepuște). Tot nu știu unde circula acest fărtate și care-i etimologia sa!
    (https://studiietnoistorice.wordpress.com/analize-si-cercetari/pamfil-biltiu-„supravietuiri-de-la-stramosii-daci“/)

    Poate exista o categorie de ”soldați sfinți” și printre daci. (https://en.wikipedia.org/wiki/Kirpan)
    Mi se pare interesantă obligația acestor indieni de a purta kirpanul pentru a se apăra, dar au și o datorie de ”a proteja pe cei nevoiași, năpăstuiți, să apere dreptatea și libertatea de exprimare.”

    Sīca apare ca un simbol național al dacilor detașați prin imperiu ca auxiliari, pus și pe piatră de căpătâi. Care ar fi șansele ca această armă să fi fost mai mult decât un accesoriu la modă al războinicilor?
    Imaginea țăranilor cu cosor la chimirul lat din piele mi se pare simbolică pentru evul mediu. Aceleași nevoi primare, numai că la noi nu am cunoștință de vreo artă marțială anume privind armele albe. Cosorul și brișca aveau și o utilitate practică, de zi cu zi. Chimirul se poate transforma într-un excelent accesoriu pentru a purta diverse (cuțitaș, amnar, etc.), aproape ca o borsetă, care erau la modă prin anii 90.

    PS: dacă fârtat/fărtat apare în forma cea mai veche ”frătat” (*frătăciune – fîrtăciune, s. f. înv., frăție de cruce), oare și acel omonim avea forma *frătat?

    Comment by Sorin — October 11, 2021 @ 11:19 am | Reply

    • ”fărtate”- țepușe (??) îmi aduce aminte un cuvânt dintr-o schiță de I.I. Mironescu, ”fârțuc”, din graiul unui mocan din Ardeal; nu i-am aflat semnificația (probabil șipcă de gard?):

      ”De la Garten gasse – Vier und vierzig, cuvinte notate ca atare de părintele paroh pe o hârtiuță, Tulie, rostind după învăț prin silabisire mecanică fiecare cuvințel ajunge la o formă mai creștinească „Gard în casă, fără un fârțuc”. ” (http://www.bjvaslui.ro/files/publicatii/r08milesciana.pdf)

      Comment by Roderick — October 12, 2021 @ 6:37 am | Reply

    • „ven­detă prin cuțit a existat la ei într-un fel ritualic, aproape la fel cum este încă la albanezi, aș zice că mai degrabă a fost o dorința ancestrală pentru drep­tate” (https://www.formula-as.ro/2021/10/11/cand-sangele-porunce-sanje/?fbclid=IwAR2TapyszjmgzdNCRYxaMJW06VnfNIp8DTYoMWGzUD6VghdXY76W29LrWrg)

      Comment by Sorin — October 14, 2021 @ 5:01 am | Reply

      • Adevărul este că singurii români civilizabili locuiesc fostele teritorii romane (Dacia romană, Moesia). În rest – niște sălbatici :)

        Comment by Roderick — October 14, 2021 @ 10:20 am | Reply

        • Depinde de civilizația la care ne raportăm. Oșenii ocupau un spațiu mai larg în evul mediu, iar tiparul lor de civilizație pare unul specific muntenilor, al celor obișnuiți cu lipsa autorităților sau cu una opresivă. Spălau onoarea terfelită și Își făceau dreptate imediat și cu vărsare de sânge, cum probabil s-au obișnuit și dacii refugiați în munți. Descrierea celor de mai sus pare destul de apropiată de a geților lui Ovidius. Îți amintești Baltagul?

          Acum civilizația pare să involueze și să se îndepărteze de creștinism, nu-i doar pe la margini de ”țeară” sau prin munți. Nimeni nu mai suportă să-i spui ce este moral și corect; dacă faci o operație și urmezi un tratament hormonal te poți numi femeie ca bărbat, sodomiții se vor cununa și vor adopta copii pentru îndoctrinare sau molestare și așa mai departe. Dacă asta e civilizație mai câștigați am fi să ne întoarcem la chimir, baltag și ”cuțât”.

          Comment by Sorin — October 15, 2021 @ 6:10 am | Reply

          • Am glumit, desigur.
            P.d.a.p., oșenii & maramureșenii pe care i-am întâlnit nu m-au prea încântat, iar pe aici nu se bucură de un renume prea bun. Obraznici, sălbatici, bețivi, curvari … și cam parșivi, aș putea să adaug.
            Fac o excepție notabilă cei din Țara Lăpușului, care îmi par din alt aluat.

            Civilizația o poate lua pe căi greșite, corect. Pomul din livadă se îmbolnăvește mai ușor decât cel săbatic, dar face fructe mai bune.

            Comment by Roderick — October 15, 2021 @ 3:28 pm

  2. Pleistoi/polistai amintește oarecum și numele filistenilor din Biblie: ”from Late Latin Philistinus, from Late Greek Philistinoi (plural), from Hebrew P’lishtim, “people of P’lesheth” (“Philistia”); compare Akkadian Palastu, Egyptian Palusata; the word probably is the people’s name for themselves” (etymonline.com)

    ”Since 1846, scholars have connected the biblical Philistines with the Egyptian “Peleset” inscriptions. All five of these appear from c.1150 BCE to c.900 BCE just as archaeological references to Kinaḫḫu, or Ka-na-na (Canaan), come to an end; and since 1873 comparisons were drawn between them and to the Aegean “Pelasgians” ” (https://en.wikipedia.org/wiki/Philistines)

    Filistenii, cel puțin clasa dominantă, par să fi avut o vagă ascendență indo-europeană (de asemenea, unii susțin că și limba vorbită de ei a fost inițial IE, probabil din ramura anatoliană), cu toate că practic s-au ”topit” în populațiile locale semitice, adoptându-le și religia.

    Comment by Roderick — October 11, 2021 @ 4:03 pm | Reply

  3. Încă o dată, cred c-ar trebui să ne obișnuim a reface fonetismul cuvintelor după limba în care sunt atestate. Pleistoi (sau pleistois?) trebuie să fie citit *plīstoi deoarece /ει/ nota ī, iar polistai poate fi o confuzie cu gr.polis, dar nu-i văd sensul decât dacă sacerdoții locuiau cu precădere davele, alături de aristocrația militară și politică. Nu știm la ce termen dacic s-ar fi referit grecii, dar știm că aceia ar fi strecurat o confuzie pe baza limbii lor doar să dea un înțeles unui termen barbar pe care nu-l înțelegeau.

    Curios este că pleistoi are un omonim grecesc pleistos, iar din ce-mi aduc aminte, au și πολύ /poli (mult, foarte) în greaca modernă. Nu știu dacă augmentativul -istos mai circulă, dar în antichitate sigur îl aveau. (https://en.wiktionary.org/wiki/%CF%80%CE%BB%CE%B5%CE%AF%CF%83%CF%84%CE%BF%CF%82)
    Eu, personal, n-aș face apel la cuvinte care sună/sunau asemănător în greacă și dacă, ci între dacă și albaneză. De exemplu, plīstoi l-aș compara cu PSl.*pьlstь (felt/pâslă, fetru) sau cu alb.plis *p(i)litja (wool felt, felt skullcap) pentru că acea căciulă din lână dacică are simboluri religioase mult mai puternice în antichitatea greco-romană decât sīca.
    (https://en.wiktionary.org/wiki/plis#Etymology_1)
    (https://hroderic.wordpress.com/2012/11/06/pleiadele-gainusa/)
    Niciun autor antic nu i-a numit purtători de sica, ci purtători de pilleus/pīleus (pilofori).

    *pel- (“to beat; push; move; drive”): PGerm.felt < *peld (“something beaten or compressed; felt”)

    Nu știu dacă Pleistoros, zeul războiului al tribului Apsinthi) ar fi în acest caz un genitiv cu referire la pleistoi(s) (lat.-ōrum, gen.pl. pentru nom.sg. -us) sau un adjectiv (alb.-or). (https://en.wiktionary.org/wiki/-or#Albanian)
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Pleistoros

    Dacă era adorat de către daci și Apsinthoi, oare nu-i transplantat în munții Rodopi de către o emigrație dacică din sec.VII-V î.d.Hr.? Ar putea fi un zeu din panteonul tracilor nordici mai vechi decât Zalmoxis și reforma inițiată de acela tot în orizontul acela de vreme. Am discutat mai demult despre reformatorii de religii care par să-și fi desfășurat activitatea într-un interval de timp apropiat, de parcă efervescența pentru religie atinge un punct culminant.
    PS: văd că am comentat ceva similar despre etimologia pleistoilor în link-ul acela.

    Comment by Sorin — October 15, 2021 @ 9:37 am | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: