Istoriile lui Roderick

December 15, 2021

Luncile Arșunelului

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:19 pm

[Lun]ncile Arșunelului Se spune despre un loc imaginar, necunoscut, din care nu se mai întoarce nimeni” (”Micul dicționar academic” (2010), dexonline.ro)

Pentru că luncile sunt șesuri formate lângă o apă curgătoare, Arșunel este, destul de probabil, numele unui râu. Forma diminutivală indică de obicei faptul că este un afluent important al unui râu mai mare, un *Arșun (cf. Olteț – Olt, Ampoița- Ampoi și poate Argeșel, care nu se varsă direct în Argeș), ceea ce e destul de interesant. P.d.a.p., diminutivarea numelui unui râu are uneori doar o valoare afectivă, așa cum râul Sabar este ”alintat” cu numele Săbărel într-un cântec popular.

În orice caz, dacă Arșunelul este un curs de apă, el e situat probabil foarte departe, la granița lumii cunoscute, ori este un râu infernal, curgând în lumea de dincolo.

Rădăcina *ars- apare în câteva toponime trace, la origine hidronime, după I. Duridanov: *Arsela (cf. unui epitet al lui Sabazios, Arselenos, și dacicele (?) Arsa, Arsaza, Arsena, Arsila. La originea lor ar fi PIE *ors-, *ers- ‘to flow; moisture’.

Din aceeași rădăcină ere-s-2  provin (cf. Pokorny), lit. aršùs ”fierce, violent”, avest. aršan și gr. ἀρρενο ”bărbat” (care a dat numele Arsenie).

Există și posibilitatea ca Arșunel să fie un antroponim, iar î.a.c. ar putea fi un derivat al numelui Arsenie.

În ”Dicționarul onomastic român” al lui N.N. Constantinescu e menționat însă un

AȘUNEL, < iran. axšaena „albastru închis” (O Dens T). Nume obișnuit la Moți.” (cf. dexonline.ro)

Probabil explicația (dată de O. Densusianu) este în consonanță cu ideea că moții ar fi de origine alană.

Între Așunel și Arșunel ar putea fi același raport ca între ”ajun” și ”arjun”, cel din urmă fiind o variantă a lui ”ajun”, în care a apărut un ciudat r infix.

12 Comments »

  1. Să nu uităm de Αρσυηται (Arsiētai), un trib geto-dacic de pe versanții de miază-noapte ai Carpaților, de la care s-ar fi păstrat top.Arszuka (Арсзука). A fost interpretat în câteva feluri, dar probabil e legat de lit. aršùs ”fierce, violent”.

    aršùs, -ì: 1. ‘severe, angry’ 2. ‘poor, bad’ / aršùs ‘celer, agilis’
    (https://etimologija.baltnexus.lt/?w=ar%C5%A1us)

    Am discutat puțin despre /ē/ din Arsiētai în sensul că această vocală lungă n-ar trebui să existe în limba geto-dacă și dialectele sale pentru că se asimilează lui /ā/ precum în albaneză. Dar e posibil ca un dialect din extremul nordic al întinderii traco-dacice să fi păstrat elemente ancestrale dispărute din alte dialecte înrudite.
    Îmi imaginam mai demult că limbile scitice ar fi putut influența tracii nordici, laolaltă cu proto-albanezii, în a contopii /ē/ cu /ā/, dar de ce nu sunt afectate celelalte vocale?

    Dacă este vreun râu *Arșun prin Galiția de azi, mitologizat după vreun conflict extins, ca cel din 172 d.Hr. între două triburi vandalice și coisstobōci, atunci cu siguranță că și acei Arsiētai puteau fi afectați de atacurile germanilor. Probabil făceau parte din confederația primilor!
    Ar fi o ipoteză interesantă dacă nu cumva acei 18000 de daci coisstobōci colonizați la marginile Daciei romane aduc cu ei amintirea unui râu sau episod dramatic din experiența lor.

    Comment by Sorin — December 16, 2021 @ 5:56 pm | Reply

    • Conform ipotezei acestui r infix s-ar putea asemăna acest etnonim Arsiētai cu cel al ”Āsi-lor” (”cei mari”?) est-iranici, trib care a supraviețuit în Caucazi aproape tot evul-mediu până este asimilat de turcomanii Balkari la vest de Osetia. Exonimul Ossetin păstrat de către georgieni (oseti) și numele Iașilor provin de la acel trib. (https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%83%9D%E1%83%A1%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98#Georgian)
      Evident nu cred că-i cazul aici, ar fi o coincidență. Georgianul -eti (”land of”) nu cred că-i același tr. -ētai. M-ai demult mă gândeam că-i terminația de plural pan-iranică *-tā și suf. gen. -ya (Oss. -tæ și respectiv -ɨ).
      Unii spun c-ar fi existat scito-sarmați la est de germanici pe Vistula, dar puteau fi strămoșii slavilor sau chiar triburi geto-dacice, însă tradiția slavilor emigrați în Balcani vorbește despre triburi iranice, deci puteau fi ceva rămășițe pe versanții nordici ai Carpaților.

      Comment by Sorin — March 29, 2022 @ 12:55 pm | Reply

  2. Sunt curios dacă putem asemăna existența unui râu mitologic *Arșun(el) moștenit din cultura geto-dacilor cu unul albanez sau ossetin! Comparațiile cu greaca sau alte culturi cunoscute îmi par un pic nepotrivite. De acord că influențează cultura materială a tracilor sudici și mai târziu pe cea celor nordici, dar la nivel de cultură imaterială sunt certe diferențe. Putem spune că mitologia geto-dacică tindea spre crearea unui monoteism încă dinainte de Buirebista(s). Deci și concepțiile despre lumea cealaltă trebuie să fi fost deosebite de cea greacă sau latină.

    Dpdv al fonetismului cred că putem specula și dincolo de RUKI. Dacă ar fi existat o temă daco-albaneză *ars- cu siguranță că la cei din urmă s-ar fi asimilat în *arr-, iar terminația -un (-ur) se regăsește în albaneză ca participiu substantivat.

    Câteva ipoteze de lucru personale:
    – poate *arș- rezultă dintr-un IE *ark’s- (sau *r̥k’s-), știindu-se că *k’s- dă un ș în albaneză (notat sh);
    – poate *arș- era un vechi *arj- considerând radicalul *arg’- ”silver” (v.ind. árju-na-ḥ `licht, weiß’, r̥jrá- `quick’/ gr.ἀργός `fast’ → IE *arg’ip- ”hawk”)
    (https://starlingdb.org/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+113&root=config)
    Tot în legătura ăsta s-ar putea oferi o ipoteză cum că Arșun(el) ar fi râul drept, cu trimitere spre lat.regō, regere (PIE *h₃reǵ-, *h₃réǵeti “to straighten; right”) și v.ind. R̥jīšá- (`rushing straight onto it’), r̥ji-pyá` shooting towards it’.
    (https://en.wiktionary.org/wiki/rego#Latin)
    (https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%83re%C7%B5-)

    M-am gândit și la un ”râu regal” cf. *h₃rḗǵ-s (“king”: lat.rēx, v.ind. rā́jan), dar nu se potrivește nici fonetismul, nici semantismul.. deși nu știm să interpretăm nicicum acel pasaj din Dex.
    Ce râu ar putea fi acest Arșun(el) din mitologia dacică dacă nu amintim și acel Kogaionon, râu și munte sfânt! Poate se referă la același hidronim sub alt nume. Încă nu-mi este chiar (=clar) dacă Arșun(el) nu-i denumirea ”dacică” pentru geticul Kōgaionon (Κωγαίονον ) intrat în mitologia populară post-cucerire, dar pot specula, deși nu spune nicăieri că ar fi sfânt! De fapt asta e prima oară când aud de hidronimul ăsta!

    Așa cum Olteanu a făcut demonstrația aceia privind etimologia lui Kōgaionon, poate și acest Arșun(el) se explică similar. Vezi let.redzēt, lit. regė́ti (“to see”), règti (“to begin to see”) conectate etimologic cu rădăcinile de mai sus, deși explicația este cel puțin bizară și cred mai degrabă că are o explicație cf. rom. a zări < zare: (https://en.wiktionary.org/wiki/redz%C4%93t#Latvian)
    Vezi alb.ruoj [PAlb.*rāgnja sau *(a)ruwē-] cf. unui radical *h₂rew- (“to get light, brighten”, Arm. արև (arew, “sun”) (https://en.wiktionary.org/wiki/ruoj#Albanian)

    PS: discuția asta îmi amintește de râul Aras/Araxes/Arran și mitologia care-l înconjoară. (https://en.wikipedia.org/wiki/Arran_(Caucasus)#Etymology) Mă întreb uneori dacă mitologia veche a unor popoare ”iafetice” (tracii de exemplu) nu ne trimite spre începuturile ancestrale (cf. Bibliei) din Caucaz. Eu cred că proto-tracii aveau cunoștiința unui strămoș comun, așa cum armenii se cred urmașii lui Haik, iar acei caucazieni (Aghvan) din Azerbaijan al unui Arhan sau Arran, fiu al lui Iafet.

    Comment by Sorin — December 18, 2021 @ 11:36 am | Reply

  3. Nu știu de ce mă gândeam adineauri la un râu mitologic al infernului grecesc, Λήθη (Lḗthē), Râul Uitării. (https://en.wikipedia.org/wiki/Lethe)
    Nu cred c-am citit despre un asemenea râu sau mi s-a citit în copilărie vreun basm despre un astfel de râu, dar mă îndreptam cu imaginația spre alb.harroj ”a uita”, derivat din vb. harr ”to weed/a plivi” (https://en.wiktionary.org/wiki/harr#Etymology)

    Nu cred că are rost să comparăm Arșunel cu ”harroj” pentru că /rr/ ar proveni din *-rn-, iar /h/ nu-i un adaos târziu ca în alb. ”hark” (=arc) sau hamshor/harmëshor (v.alb. harmëshuar ”armăsar”, lat. *armissārius/admissārius).

    Ca un fapt neobișnuit menționez existența unui radical *mers- ”to forget, to ignore”(der.morso- ”patience, forgetting”). Poate un ”o-grade” *mors- (sau *mŕ̥s) devine un dacic *marș-(un) cu eliminarea din motive necunoscute a lui /m/ inițial. (https://starlingdb.org/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1297&root=config)

    Posibil, deși puțin probabil, ca alb.i marrë ”nebun” să fie un derivat semantic din același radical, deși a uita cine ești nu-i neapărat echivalent cu a deveni nebun. Dar un proto-alb.*mars- ar da acest ”marrë. (https://en.wiktionary.org/wiki/marr%C3%AB#Albanian)

    Comment by Sorin — December 18, 2021 @ 10:13 pm | Reply

    • Acum caut cuvinte cu tema *arș- prin dicționare și aiurea, dar n-am dat decât peste mold.arșă (bici cu pleasnă/șfichi) cu etimologie necunoscută. Nu are legătură cu hidronimul ăsta, cred, dar m-a făcut curios. Să fie conectat cu rad. *ar- to join” (+ *-is) sau avem un r infix (*așā cf. unui IE *ak’s- ”axle” sau *as- ”straw/pai”), după cum se menționează în articolul de mai sus despre alți termeni. Aș putea să adaug în acest sens și reg.argest(r)u, tot cu un preconizat r infix, dacă e să-l compar cu formele mai conservatoare dpdv fonetic din jumătatea vestică a țării noastre (agestu).

      Apropo de bessicul ”asa” colt’s foot, ass’ foot” (Podbal, Tussilago farfara) și acel arșă (sau Arșunel), acum trebuie oare să căutăm un r infix în cuvintele noastre preromanice? Să fie o disimulare a unui s din *-ss- sau doar r infix face ca termenul să sune ”mai” corect?

      (https://hroderic.wordpress.com/2016/10/03/asa/)
      primul comentariu: (https://hroderic.wordpress.com/2016/09/30/borbolatita/)
      alb.ashë/ashe ”common holly (Ilex aquifolium)”, probabil reconstruit *ak’-s- (https://en.wiktionary.org/wiki/ashe#Etymology)

      Sunt curios dacă nu apare vreun macron (sau două) deasupra acelui/acelei ”asa” în anumite mențiuni grecești antice, deși am notat mai demult acest ἀσᾶ. Un radical *ās- ”to burn/a arde” nu s-ar fi transmis cu vocală scurtă (vezi etimologia vetrei și altele). Este clar că vocalele lungi inițiale se transformă în diftongi cândva la cumpăna dintre mileniile întâi, înainte și după Hristos. Poate chiar mai devreme într-o anumită arie centrală.

      Comment by Sorin — December 19, 2021 @ 10:40 am | Reply

      • zână/reg.zârnă (https://dexonline.ro/intrare/z%C3%A2n%C4%83/61619)

        Comment by Sorin — January 4, 2022 @ 9:49 am | Reply

        • Poate fi un fenomen mai târziu, ar apărea de ex. și în ”arșău”/”arșeu”, variantă a lui așău < magh. asó

          Comment by Roderick — January 7, 2022 @ 5:58 pm | Reply

          • Sunt aproape sigur că (h)arșeu a mai fost discutat în trecut, iar pentru faptul că Scriban dă un sb. aršov ( și ašov) mă întreb care-i originea acestui termen și dacă nu cumva este vreun (sub)dialect oarecare unde se introduce un r. Ar trebui să fie o regulă, dar e prea devreme ca să mă pronunț. Abia am deschis ochii asupra acestui r infix și am să evidențiez și alte exemple dacă există să vedem dacă nu-i un tendință cu anumite reguli. Suspectez o contaminare oarecare cu alte cuvinte.

            Era un grai vechi unde /n/ se dedubla apoi se disimula în r. Nu mai rețin dacă era central, din podișul Ardealului, sau vestic.

            Comment by Sorin — January 9, 2022 @ 9:12 am

        • O fi posibil ca borșe/boárșe să cuprindă un r infix? ”boarșe (var. maram. neatestată în dicționare).” (https://dexonline.ro/definitie/boar%C8%99e)

          Nu văd de ce s-ar fi diftongat un original /u/ din lat.bursa (v.gr.βύρσα búrsa)! Este corect a presupune că boarșe vine din pl. lat.bursa, deci bursa devine *borsa?
          Ca să fim drepți cu reconstruirea acestui termen popular ar trebui să ne imaginăm ori un dacic *bā́rso- (RUKI) ori *bā́k’so- (dacă r este infix).
          Îmi pot imagina un coradical dacic al eng.ball, bulloks cu rotacizarea unui /l/, dar ce semnificație ar avea /ș/? Poate fi un derivat *bā́liș sau *bā́los/*bā́las cu eliminarea vocalei atone din terminație, după exemplul letonei, dar nu știm ce se întâmplă efectiv cu terminațiile sigmatice.
          (https://www.etymonline.com/word/ballocks?ref=etymonline_crossreference)
          bhel-3, bhlē- to grow, spread, swell” lat.follis `leather tube; windball, balloon; bellows, purse’ (*bhl̥nis or *bholnis), v.gr.φάλλη ”balenă”/rom.bală, balaur; phallos “swollen penis” (< *bhl̥nós)
          (https://starlingdb.org/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+216&root=config)

          Comment by Sorin — January 18, 2022 @ 3:34 pm | Reply

        • sl.bez/brez ”fără” (https://en.wiktionary.org/wiki/brez#Alternative_forms)

          Comment by Sorin — April 1, 2022 @ 10:52 am | Reply

      • udoare sf vz urdoare
        (https://dexonline.ro/intrare/udoare/302715)

        Comment by Sorin — April 29, 2022 @ 11:45 am | Reply

        • cojan, corjan (https://dexonline.ro/definitie/coroblete)
          Sunt curios dacă este un r infix sau un fonetism conservator legat de Av.karš- ogor/agru, despre care am discutat privitor la Carsium, Carsidava. (https://hroderic.wordpress.com/2014/11/09/diapalai/)

          Denumirile astea (coja, corjan) sunt termeni depreciativi folosiți de mocani și provin din Carpații de Curbură, atât din interiorul arcului carpatic a ceea ce am numi azi Ardeal, deși popular provincia asta se termina la râul Bârsa, dar și în exterior, peste Muntenia și sudul Moldovei. Cumva mă gândeam la Let.Kurzeme, Lit. Kuršas.

          Comment by Sorin — June 5, 2022 @ 9:04 am | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: