Istoriile lui Roderick

May 31, 2022

Gukusa, Gokon

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 9:46 am

Două antroponime care apar în ”Limba traco-dacilor” de I.I. Russu doar ca exemple în care vocalele o și u alternează ”în nume aparent înrudite”, atestate epigrafic, ”ceea ce denotă o pronunțare șovăielnică”. Implicit, autorul le consideră de origine tracă.

În lucrarea ”Die Inschriften von Byzantion”, Adam Łajtar afirmă că ambele nume (primul feminin, iar al doilea masculin) sunt fără îndoială grecești. Gukusa, fiică a lui Menandros și Gokon, fiu al lui Menakon, sunt menționați în inscripții funerare datând din epoca bizantină. Gokon este atestat și în nordul Mării Negre (Regatul Bosforului, la Pantikapaion), unii cercetători atribuindu-i origini iranice.

Numele, de orice origine ar fi, par bine integrate în contextul culturii grecești (tatăl lui Gukusa, Menandros, poartă un nume tipic grecesc). Poate nu e exclus ca numele să provină dintr-o limbă centum (anatoliană?), reflectând PIE ĝhu̯ōkʷ-ĝhu̯ǝkʷ- ”to shine, shimmer” (Pokorny; originea lat. fax, facula). Milesienii, fondatorii coloniei Pantikapaion, provin de pe coasta de vest a Anatoliei.

2 Comments »

  1. *ǵʰegʰuǵʰeh₂ (“cuckoo”) https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/gaukaz
    *kouk-: cuckoo https://starlingdb.org/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1059&root=config

    Γοκων (goko:n) https://www.v-stetsyuk.name/en/Scythian/Onomasticon.html
    Dacă este iranic sau tracic ar fi ușor de reconstruit o temă *gauk-, dar terminația -ōn se aseamănă cu cea grecească (Apolōn, Mémnōn, Strábōn ”șașiu”, spádōn ”eunuc”) și tracică (regele Cósōn/ Κόσων 42-29 î.d.Chr., Caucōn/Καύκων, Sithōn/Σίθων, Kíkōn/Κίκων, Bístōn/Βίστων)
    (https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/-%C5%8D)

    altele cu *-ōn: Vendum, Avendius (Οὐένδων, Ouéndōn), Στρῡμών (Strūmṓn), Drēcōn (Δρήκων), Gēistōn/ Γηιστων (Rogozen, Alexandrovo),

    Comment by Sorin — May 31, 2022 @ 10:43 am | Reply

  2. Nu cumva cade labializarea din primul radical PIE ĝhu̯ōkʷ-, ĝhu̯ǝkʷ- ”to shine, shimmer” la fel cum cade din alb.derë „ușă” (*dœrə < *dwо̄rā < PIE *dʰwṓr)? Asta e regula în albaneză privind labializarea înainte de o vocală rotunjită, iar *ĝh ar un Alb.d prin parcursul *d < *ð < *j́. Foarte bizar! Nu cunosc niciun *dek (poate un gheg deg cu sens neprecizat la Stuart Mann) în albaneză, iar Dekinsada, Dekinais ar fi doar o coincidență dacă dialectele nord-tracice nu aveau transformarea asta fonetică specifică.
    Am încercat în trecut să argumentez ceva în sensul ăsta prin acel reg.deliu (sau dăliu?) „bălan” neînregistrat de dicționare – alb.diell soare (< ”lucitor”) cf. Skt hári- 'pale, yellowish', Av zairi- id., Lat helvus 'yellowish', Lit.žel̃vas idem. (*ǵʰelh₃iwós “yellow, green”, din *ǵʰelh₃- “to shine”).

    Comment by Sorin — June 15, 2022 @ 5:00 pm | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: