Sunt un simplu pasionat de Istorie, de pietrele printre care curge timpul, de impletirea apelor si a sensurilor.
E vorba doar de opinii, nu de convingeri. Opiniile pot fi exagerate ori gresite. Sunt constient de faptul ca ideile exprimate pot suna absurd ori naiv.
Nu ma intereseaza nivelul la care nu se poate gresi. Vreau sa stiu mai mult, chiar daca in parte gresesc. Vreau sa urc munti, chiar daca exista pericolul de a cadea.
In principiu, voi posta doar parerea proprie despre subiectul in discutie; mi se pare inutil sa trec in revista celelalte puncte de vedere ( consacrate ori nu ).
Articolele sunt postate in forma in care au fost initial concepute – mi se pare corect si logic. Eventualele rectificari, completari etc. au loc sub forma comentariilor pe care le adaug din cand in cand la articole.
Un calduros salut tuturor vizitatorilor !
Istoriile lui Roderick 
Stimate Domn,
Am ajuns din intamplare pe bogul d-stra, si recunosc ca ca mi-a facut placere sa-l parcurg.
Va doresc multa sanatate, putere de munca si anul 2010, sa va aduca numai sanatate, fericire si inspiratie.
Cu stima,
MPM
Comment by MPM — February 5, 2010 @ 12:02 pm |
Vă mulţumesc pentru aprecieri şi urări.
Sper ca rândurile pe care le scriu să nu fie niciodată “timp pierdut” pentru cititori, chiar şi atunci când conţin idei sau ipoteze eronate; sper ca ei să descopere ceva în aceste rânduri şi să li se arate adevărul care mie mi-a fost ascuns.
Comment by Roderick — February 7, 2010 @ 11:08 am |
Auzeam ca nu ai auzit de mine (ceea ce e normal), asa ca propun un schimb de link-uri/bannere
dada
Comment by Dada Mamusa — April 3, 2010 @ 2:45 pm |
Păi… iniţial nu auzisem, pe urmă am auzit, ceea ce e normal. Am adăugat un link spre Enciclopedia Dacica, un site care îmi pare foarte util şi bine făcut; o să-l studiez în amănunţime.
Deocamdată linkurile pe care le am în blogroll sunt în dezordine; ele trimit însă spre site-uri care mi-au spus cândva cel puţin un fapt semnificativ – legat nu neapărat de istorie.
Comment by Roderick — April 10, 2010 @ 2:17 pm |
Buna ziua,
Citind blog-ul dumneavoastra nu pot decat sa va multumesc. Este exceptional!
Comosicus
Comment by Comosicus — May 31, 2011 @ 8:19 pm |
Mă bucură aprecierea dumneavoastră; cam mult pentru mine. Blogul e, fireşte, departe de a fi excepţional. Mă străduiesc uneori, mai mult sau mai puţin, să îl ţin în viaţă.
Comment by Roderick — June 1, 2011 @ 6:42 pm |
Buna ziua,
Tatal meu se duce de cateva ori pe an in Albania pentru a tine niste lecturi. El mi-a adus ca suvenir urmatorul lucru, care negasindu-l pe internet, cred ca v-ar fi de folos: este vorba de numele de “Ghita”, nu cel derivat din “Gheorghe”, ci cel dat porcilor. In albaneza, exista substantivul “gic” care inseamna “purcel”. Tatal meu mi-a zis ca albanezii ii ziceu porcului “ghiţi”, probabil vreo forma articulata…
Ma gandeam ca s-ar putea ca acest “Ghita” sa fie defapt un substantiv din daca/traca/ilira care sa fi ajuns ulterior nume, dar care nu a plecat din campul sau semantic initial.
Nu sunt lingvist, sunt doar un elev curios, asa ca va rog sa ma iertati in caz ca am spus multe balarii… :)
(exista vreo metoda de a comunica in viitor la privat? aveti cumva o adresa de e-mail?)
Comment by unixfolklore — June 9, 2011 @ 2:21 pm |
Interesant… o sa ma gandesc. V-am transmis adresa de e-mail.
P.S. Despre gic/ ghiţă , cred că nu e legat de “guiţ”, pentru că avem în română “gâţ” = miel, ied.
Probabil că sensul este de “pui” ori “sugar”.
Comment by Roderick — June 9, 2011 @ 4:37 pm |
Click to access Orel_AED.pdf
Click to access Orel_CHGA.pdf
Trage cărțile astea în seara asta că mâine vor fi retrase.
Comment by sorin5780 — December 6, 2012 @ 6:29 pm |
[…] meu, dar a dispărut de pe net- a avut o interesantă contribuție, parțial vizibilă la https://hroderic.wordpress.com/about-2/ (Ghiță- cf. alb. gic – purcel, aș adăuga și pol. dzik – mistreț […]
Pingback by Ghiborț « Istoriile lui Roderick — February 13, 2013 @ 9:55 am |
Oh,dar domnule Roderick,dumneavoastră păreţi un dulce şi-un artist,iertat să-mi fie păcatul că mă adresez tocmai dumneavoastră chiar aşa! :D
Blogul îmi trezeşte interesul şi,în ciuda faptului că mi-am aruncat doar două priviri,pare că atinge uşor-uşor un adevăr like a bulb light :idea: .
Încercând să bâjbâim în întuneric ne împiedicăm de fel de fel de obstacole.
Good luck!
Comment by alexa97ndra — August 6, 2013 @ 4:57 pm |
D-ră / D-nă Alexandra, bine ați venit. Nu știu cine e mai dulce dintre mine și dvs. :) Sper că veți citi și ”Avertismentul” din dreapta sus.
Comment by Roderick — August 6, 2013 @ 8:24 pm |
Clar nu-s eu persoana (mai) dulce.Deja l-am citit.Sunt şi eu de acord.Trebuie să fii cam naiv încât să crezi că asemenea informaţii vor fi acceptate,ba mai mult,şi considerate adevărate de către majoritatea oamenilor. :-/
Comment by alexa97ndra — August 7, 2013 @ 6:05 am |
Ai îndemânare în împletinduri, în legânduri, în despicânduri. Cred că destui, dacă nu mulţi, te citesc şi tac. Ai o pasiune pentru lucrurile pe care le faci, asta se simte, iar asta te înalţă în nişte sfere; aşadar să nu o micşorezi vreodată, odată începută.
Dacă trebuia să fi folosit pronumele de reverenţă şi n’am făcut-o, să mă ierte domnia ta.
Comment by Camelia — August 18, 2013 @ 8:33 pm |
Vă mulțumesc pentru aceste aprecieri la înălțimea cărora, firește, nu mă ridic. :)
E posibil ca din tot ceea ce fac pe-aici să fie valabilă și indubitabilă doar pasiunea, un fond fără formă, cum spunea cineva. Câtă vreme va fi, nu știu; cert e că mă va lega mereu un dor de aceste lucruri.
Comment by Roderick — August 19, 2013 @ 10:50 pm |
Paște fericit. domnule ”Roderick”!
Comment by Sorin5780 — April 20, 2014 @ 1:02 pm |
Si convingerile pot fi exagerate sau gresite ! Probabil statistic chiar mai des decat opiniile, care totusi nu sunt simple pareri, nici impresii, si de obicei se bazeaza si pe ceva informatie plus minus cercetare, (desigur efectuata in mod mai mult sau mai putin expert sau riguros.)
Nu am comentat ca troll sau Gica contra sau ca sa ma aflu in treaba sau sa critic in mod nejustificat, ci am indraznit sa-mi exprim parerea personala, (ca opinie nu stiu daca pot sa-i zic, pt ca chiar nu sunt sigur si nici nu am verificat si nici nu ma pricep asa de bine in domeniul lingvistic), tocmai pt ca am vazut ca-ti plac cuvintele si istoria lor, presupun si definitiile lor si utilitatea, si modul lor de intrebuintare, chiar de adaptare, de-a lungul timpului.
Comment by Rudolph Aspirant — August 1, 2014 @ 6:15 am |
Va salut!
Am mai intrat intamplator pe site si am lecturat, dar acuma vin si eu cu o intrebare.
Numele “pora”, prezent in zona mures, bistrita, brasov (din ce stiu eu), de unde vine? Tot timpul m-am intrebat si banuiam ca e slav… Acuma cateva saptamani am vb cu cineva (pasionat de istorie, cadru in armata) care mi-a spus ca este romanesc.
Sper sa faceti putina lumina.
Multumesc!
Spor pe mai departe!
Comment by jimihas — November 25, 2014 @ 5:42 pm |
Ar putea fi legat de
”por (póri), s. m. – 1. Praz (Allium porrum). – 2. Usturoi sălbatic (Allium scordoprasum, Allium ascalonicum). – Var. pur. Lat. pǒrrus (Pușcariu 1352; REW 6670). Uz popular, se folosește în Dîmbovița și este în mod sigur cuvînt moștenit.” (DER, dexonline.ro)
Mai apare ca nume de familie Pura (probabil o variantă a lui Pora), în zona Clujului. În Caraș-Severin Purea, în Neamț – Porea (v. harta de la nume.ottomotor.ro)
Doar o variantă, pot fi mai multe, mai ales în cazul unui nume de familie, căruia nu i se știe semnificația. Omonimia poate să producă probleme; același cuvânt poate avea sensuri diferite chiar într-o singură limbă (de ex. pisoc = pisic, motănel, dar și nisip, pietriș).
Comment by Roderick — November 26, 2014 @ 12:32 pm |
Scuze ca raspund tarziu!
Fara sa am vreun argument, ma indoiesc ca vine de la planta. Am mai vazut si varianta “Porav” in Mures. Eram curios mai mult de radacina cuvantului, daca apare si ce semnificatie are in alte limbi ( IE, daca, latina, etc).
Cautand numele pe google, am vazut ca apare mai frecvevent in Caras-Severin (chiar Pora), fata de alte zone din afara Ardealului.
Poate in viitor mai descoperi vreun indiciu. eu o sa mai urmaresc blogul.
Numai bine!
Comment by jimihas — November 27, 2014 @ 1:15 pm |
Porav este sigur slav, cum îl găsiți în dicționare, ca și ”poară”.
-por, poris apare în nume dacice (=”fiu”, se spune), dar e vorba de al doilea element în nume compuse.
Numele lui Pyrrhus, regele Epirului, se spune că provine din rădăcina IE *pū̆r ”foc”, care după S.Paliga se regăsește în ”pururea”. Mai este un Por-Împărat (al Indiei), personaj legendar, în ”Alexandria”
Acum înțelegeți că momentan subiectul nu e o prioritate pentru mine. Am pe blog comentarii la care nu am răspuns cu anii. Deocamdată, în ceea ce privește chestiunea mă opresc aici.
Comment by Roderick — November 27, 2014 @ 5:47 pm |
http://www.laurlucus.ro/
Comment by Sorin5780 — September 28, 2015 @ 7:15 pm |
Buna ziua. Ieri cineva s-a referit la o persoana de etinie tiganeasca ca fiind un șaur/șauri. M-a intrigat si, fiindca eram in plina activitate de citire a blogului dvs, imi permit sa va rog sa-mi lamuriti originea acestui cuvant care se foloseste in Dobrogea. Va multumesc.
Comment by Andreea Panait — January 29, 2016 @ 8:59 am |
Bună seara, să vedem. Originea unui regionalism din Dobrogea e un fel de ac în carul cu fân, dar o să mă gândesc.
Comment by Roderick — January 29, 2016 @ 7:45 pm |
”Iaso, șaure!” (Salut, băiete!?) era un salut foarte rar în Constanța, mai de mahala, dar ambii termeni sunt străini de graiul local istoric, dacă nu mă înșel. N-am mai auzit ”iaso” de vreo cincisprezece ani și mai bine, dar cred că vine de la machidoni sau chiar din comunitatea greacă locală (γεια σου (geia sou) = /ˈʝasu/). https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B3%CE%B5%CE%B9%CE%B1_%CF%83%CE%BF%CF%85
Șaur cred că provine din țigănescul “chavo” (băiat) sau chiar vocativul ”chavale”. https://en.wiktionary.org/wiki/chavo#Romani
Nu cred c-ar avea sens o coruptelă a turcismul șair (poet), care a circulat cândva în grai.
Comment by Sorin5780 — March 10, 2019 @ 10:14 am |
Excelent. Poate ii dam de capat. O fi chiar de origine tiganeasca?
Comment by Andreea Panait — January 30, 2016 @ 2:41 pm |
In general particula “ur” desemneaza culoarea neagra sau ceva intunecat.
Comment by George Grigorescu — March 9, 2022 @ 9:34 pm |
[…] Despre […]
Pingback by Hâț | Istoriile lui Roderick — October 13, 2017 @ 7:35 pm |
In cautarile mele legate de etimologia cuvintului “Belitori”, am dat de blogul d-voastra. Ca si d-voastra nu sunt istoric s-au lingvist , sunt pensionar si de profesie inginer electronist. Mi-am propus sa aflu cit mai multe de radacinile mele. Acum stiu ca din ramura genealogica a mamei mele stramosii mei au trait in aceasta comunitate cu numele de Belitori , prima atestare documentara fiind din 1620. Este cert ca mama mea vine din una din cele 7 familii de “mosteni” care au avut pamint in mosia “Mosteneasca” – a carei istorie s-a transmis din generatie in generatie. Este legata de un razboinic/luptator/cavaler care a primit aceasta mosie ca recompensa pentru faptele sale de vitejie/curaj in lupta. Istoria este lunga dar ma rezum la atit. Doi oameni de cultura si-au spus un punct de vedere despre numele de Belitori si anume Nicolae Iorga si Grigore Tocilescu ( marele dictionar geografic ..) si anume ca ar venii de la ocupatia de “belitori de animale ” si al doilea ca ar veni de la latinescul Bellatores – Razboinici. Plecind de aici eu de ceva vreme incerc sa gasesc argumente pro si contra pentru fiecare din aceste doua puncte de vedere. Satul este asezat la citva kilometri la est de Limes Transalutanus – granita de est a imperiului roman ( cind eram copil tata aducea caramizi scoase de plug de pe traseul drumului – dar din pacate s-au pierdut ) si este intersectata sau usor la nord de Brazda lui Novac de Sud . Prin deductie logica eu cred ca numele ar putea cel mai probabil sa vina de la o asezare de razboinici / cavaleri /luptatori decit de la ocupatia de belitori- jupuitori de animale .
Asa am ajuns sa caut pe internet tot ce gasesc despre etimologia si radacina cuvintului ” beli” caci “tor” in limba romana este un sufix , pus la transformarea multor adjective in substantive.
Am preluat din multe surse despre aceasta radacina ” bel – beli ” si as zice ca sunt inca confuz , nu pot sa fac inca aprecieri.
Din acest motiv , vazind pasiunea d-voastra si experienta in asemenea evaluari va solicit ajutorul de a va spune o parare.
Mai jos parti de texte preluate din diverse surse :
I. “belí (-ésc, belít), vb. – 1. A jupui, a scoate pielea. – 2. A curăța coaja. – 3. A descoperi (acele părți ale trupului care sînt în mod normal acoperite sau protejate de o membrană, de piele sau de un organ). – 4. A prăda, a jefui. – Mr. bilescu, megl. bilés. Lat. vēllĕre „a smulge”, cu schimbare de conjug., datorită formei incoative a vb.; cf. cat. esbellegar „a sfîșia”, din lat. *exvēllĭcāre. În mod tradițional s-a păstrat der. din sl. belŭ „alb”, bĕliti, „a albi”, cu toate că acestă ultimă formă a dat alt rezultat rom. (cf. bili), și că este imposibil de apropiat din punct de vedere semantic cele două noțiuni de „alb” și „a jupui”. Cf. Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac; DAR; Candrea. Scriban se gîndea, curios, la o posibilă der. de la piele. Der. belitură, s. f. (jupuire, jupuitură); belitor, adj. (care jupuiește); beligă, s. f., rar (coajă). Din rom. provine bg. bĕlĭam „a jupui””
II.” belicos (adj.)
începutul secolului al XV-lea, „înclinat spre luptă”, din latină bellicosus „războinic, viteaz, dat la luptă”, de la bellicus „de război”, de la bellum „război” (latina veche duellum, dvellum), care este de origine incertă.
……
Cea mai bună etimologie pentru duellum de până acum a fost propusă de Pinault 1987, care postulează un dim. *duelno- la bonus. Dacă *duelno- însemna „destul de bine, destul de curajos”, utilizarea sa în contextul războiului (bella acta, bella gesta) ar putea fi înțeleasă ca un eufemism, dând în cele din urmă un sens „acțiune de vitejie, război” pentru substantivul bellum. [de Vaan] ”
III. “An IE root *bhel(ə)- ‘strike, hit, hew, chop’, although not included in the standard IE etymological dictionaries, is shown to underly a number of etymologically obscure Germanic words, such as OHG bolz(o) ‘bolt’, Go. bliggwan ‘to beat’, OIcel. bella ‘to hit’, blak ‘slap, blow’, OHG blast ‘a throwing to the ground’, OHG bloh, bloc ‘block of wood’, and possibly OHG balko ‘beam’. Since related words can be found in Italic, Celtic, Baltic, and perhaps also Slavic and Greek, there would seem to be sufficient justification for the addition of this root to the inventory of recognized IE roots.
O rădăcină IE *bhel(ə)- „loviți, loviți, tăiați, tăiați”, deși nu este inclusă în dicționarele etimologice standard IE, se arată că stă la baza unui număr de cuvinte germanice obscure din punct de vedere etimologic, cum ar fi OHG bolz(o) „șurub”. ‘, Du-te. bligwan „a bate”, OIcel. bella „a lovi”, blak „palma, sufla”, OHG blast „o aruncare la pământ”, OHG bloh, bloc „bloc de lemn” și, eventual, OHG balko „grindă”. Deoarece cuvintele înrudite pot fi găsite în italic, celtic, baltic și poate și slavă și greacă, s-ar părea că există o justificare suficientă pentru adăugarea acestei rădăcini la inventarul rădăcinilor IE recunoscute.”
IV. PIE :
bhel-1
A străluci, fulger, arde; alb strălucitor și diverse culori strălucitoare.
Derivatele includ albastru, înălbitor, orb, blond, pătură, negru, flagrant, flacără.
bhel- (2)
Rădăcină proto-indo-europeană care înseamnă „a sufla, a se umfla”, „cu derivate care se referă la diferite obiecte rotunde și la noțiunea de masculinitate tumescentă” [Watkins].
Formează total sau parțial: balot (n.) „pachet mare sau pachet de mărfuri pregătit pentru transport”; os de balenă; bila (n.1) „obiect rotund, corp sferic compact;” balon; vot; vorbe obscene; îndrăzneţ; bol; bol; bollocks; bollix; bolovan; bulevard; bol (n.) „oală rotundă sau ceașcă;” vrac; taur (n.1) „animal mascul bovin;” taur; bastion; folicul; nebunie; prost; fotbal de fotbal; plin (v.) „a călca sau a bate pânză pentru a o curăța sau a îngroșa;” itfalic; pall-mall; falus.
*bhel- (3)
Rădăcină proto-indo-europeană care înseamnă „a prospera, a înflori”, posibil o variantă a rădăcinii PIE *bhel- (2) „a sufla, a se umfla”.
Formează total sau parțial: lamă; sângera; binecuvânta; sânge; sufla (v.2) „a înflori, înflori;” floare (n.1) „floare de plantă”; bloom (n.2) „masă brută de fier forjat”; a inflori; conopidă; asmăţui; cinquefoil; desflori; defoliere; înflori; exfoliaza; foileton; floră; floral; vinietă; împodobit; florin; florar; făină; înflori; floare; folie (n.) „foie de metal foarte subțire;” frunziş; folio; folium; gillyflower; Phyllis; filo-; portofoliu; trifoil.
Este sursa ipotetică de/dovezi pentru existența sa este oferită de: phyllon grecesc „frunză”; latină flos „floare”, folio, folium „frunză”; Blath irlandez mijlociu, blawd galez „floare, floare”; Bilă gaelică „pliant, floare”; blowan englezesc veche „a înflori, înflori”.
V. PIE *bel2 Sanskrit balin “strong. warrior”.
(Baal, a god of thunder and a bull-horned god, mated with a cow and produced a heifer. English bull < *bhel2 (Pokorny *bhel3) "blow. inflate " but E bellow < *bhel4 (Pok *bhel6) "roar, sound ". These seem similar and perhaps the Baal of Carthage, known in Greece and probably in early Italy, merged all these sentiments for Celtic observers.)
PIE *bel2 sanscrită balin "puternic. războinic".
(Baal, un zeu al tunetului și un zeu cu coarne de taur, s-a împerecheat cu o vacă și a produs o junincă. Taur englezesc < *bhel2 (Pokorny *bhel3) „suflă. umflă” dar E mai jos guarda
„bellus” este diminutiv de la bonus (arh. duenos/duonos) -> *benulus -> *benlus (sincopă) -> bellus (assim. nl > ll)
„bellum” (arh. duellum) x „bellus” este doar o coincidență ”
“Pe de altă parte bellus înseamnă în principal bun în latină.
bellum est sua vitia nosse = e bine să-ți cunoști propriile greșeli”
Bell-us/-a/-um (=beau/belle) au fost îmbinate fonetic cu bellum (=guerre) deja în latină clasică. Este destul de clar că bellum (=guerre) este derivat din duellum anterior. Etimologia lui bell-us/-a/-um (=beau/belle) dincolo de limba latină clasică este neclară. Romance guerra/guerre este derivat din germanic war- (ca în engleză war și german Wirre) și nu are nimic de-a face cu niciunul dintre cuvintele latine clasice.
„Cea mai bună etimologie pentru duellum de până acum a fost propusă de Pinault 1987, care postulează un diminutiv *duenelo- la bonus. Dacă *duenelo- însemna „destul de bine, destul de curajos”, utilizarea sa în contextul războiului (bella acta, bella gesta) ar putea fi înțeleasă ca un eufemism, dând în cele din urmă un sens „acțiune de vitejie, război” pentru substantivul bellum. Dacă este corect, aceasta ar însemna că bellum „război” și bellus „bun, frumos” sunt de fapt legate etimologic. ”
Daca cititi acest comentariu , as fi bucuros sa aflu un punct de vedere si diverse judecati despre aceasta tema – etimologia cuvintului BELITORI
Comment by Albu Voicu — March 6, 2022 @ 10:34 am |
Dle. Albu, buna ziua! Ar trebui sa aruncati o privire si asupra localitatilor din jur pentru a va face o impresie de ansamblu. Din prima si cea de-a doua ridicare topografica austriaca (Josefina), se vede ca in vestul localitatii trecea un drum numit Drumul Traianului, dinspre Dunare spre Adancata. Probabil astazi este o sosea. Pe partea cealalata, spre est, se afla localitatea Peretu, unde s-a gasit coiful. In hartile vechi Peretu (care astazi indica un loc cu peri) s-a numit Berret. La sud, localitatea de astazi Parlita s-a numit Berlitta. Cam toate aceste denumiri inclina balanta catre o asezare de razboinci. Daca imi lasati o adresa de e-mail va pot trimite capturile de pe harti.
Comment by George Grigorescu — March 9, 2022 @ 8:06 am |
Bună ziua,
În ceea ce privește toponimul ”Belitori” cred că s-ar putea lua în considerare și cuv. ”bilitoare”= locul unde se înălbește pânza (a bili= a înălbi, în Transilvania, cu varianta ghili, în Moldova), contaminat cu ”a beli”. Pe harta localității apar cursuri de apă (Urlui, Adâncata).
Comment by Roderick — March 15, 2022 @ 9:44 am |