Bylazora și Astibo

Numele a două localități din Paionia.

Bylazora -denumirea celui mai important oraș din Paionia- ar putea reflecta PIE bheleĝ- , bh_elǝĝ- ”balk”, cf. rus bolozno ”a thick board”, galez balog ”parapet”; un nume potrivit pentru o fortificație cu rol strategic:

”With its location at Veles, Bylazora commanded the entrance to a long defile and, no less important, a route southwestwards into Pelagonia via the Babuna Valley, or Raec Valley into Styberra and interior of the Macedonian Kingdom.” (http://en.wikipedia.org/wiki/Bylazora)

Din aceeași rădăcină (*bhelg’- ”beam, pile, prop; to prop up”, în varianta starling.rinet.ru) ar putea proveni rom. bulz , care are și sensul remarcabil de ”ansamblu de piese de cherestea obținute prin debitarea unui buștean și așezate astfel încât să reconstituie trunchiul” (DEX 98). Poate că byl- din Bylazora coincide cu bul- din bulz (și alb. bulez ?), o similitudine remarcabilă.

Pentru toate cele trei cuvinte nu e exclusă originea în PIE bhelĝh- ”to swell”.

Astibo/ Astibus ar fi fost capitala paionilor care trăiau la vest de râul Axios (triburile Derronilor și Laiaienilor), coincizând cu orașul modern Štip.

Originea numelui în PIE *wastu- ”king’s palace, capital” , cf. v.gr. ástü, -eōs ”town” ar putea confirma atât un important rol urban/administrativ al localității, cât și o similitudine între limba paionă și greacă.

*

Din cele de mai sus ar rezulta că un nume de oraș paion -Bylazora- arată ca și când ar proveni dintr-o limbă satem (precum traca?), în timp ce altul ar putea avea afinități cu limba greacă.

Citând wiki-articolul aferent (care probabil nu aberează),

”Modern linguists are uncertain on the classification of Paeonian, due to the extreme scarcity of surviving materials in the language. Wilhelm Tomaschek and Paul Kretschmer claim it belonged to the Illyrian family, and Dimiter Dečev claims affinities with Thracian. Irwin L. Merker considers Paionian Hellenic and closely related to Greek, a Hellenic language with “a great deal of Illyrian and Thracian influence as a result of this proximity””

Găsesc pentru unele toponime paione explicații direct din limba greacă (ce-i drept, fără precizarea sursei):

”Dysoron (Δύσορον) (nowadays Dysoro (Δύσορο)), name of a mountain, from “dys-“, “bad” (cf. Greek dyskolos “difficult”, and “oros” Greek oros, “mountain”)”

Acest Dysoron ar putea însă fi explicat prin PIE *dūs- ”bush” (v.irl. doss ”bush”, MHG zūsach ”hățișuri”), ca și prin altele; e posibil chiar ca -oron să nu însemne ”munte”, ci să fie un sufix, ca și -ora din ”Bylazora”.

Doar ca idee, poate că unii și-au pus deja problema dacă nu cumva albaneza (cu transformările atât de diverse IE > alb.) nu moștenește cumva și un strat lingvistic paion.