Istoriile lui Roderick

decembrie 9, 2018

Ghilotei

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 8:39 pm

ghilotei sn [At: ȘEZ. V, 74 / Pl: ~e / E: nct] (Reg) Lemn cu noduri.” (”Micul dicționar academic”, 2002, cf. dexonline.ro)

Posibil din bilă (reg. ghilă):

BÍLĂ3, bile, s. f. Trunchi subțire (întreg sau scurtat) de arbore, în special de brad, întrebuințat în construcții în formă brută sau prelucrată. Pădurarii taie brazii… și fac din ei bușteni și bile. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. – Variantă: (regional) ghílă (DUNĂREANU, CH. 48) s. f.”  (”Dicționarul limbii romîne literare contemporane”, dexonline.ro)

 

Aceasta nu explică însă sensul de ”lemn cu noduri”. Un radical ghil- ”nod” (?) ar aminti

gălămóz și golomóz (Mold. Trans.) și glomóz (Bucov.) n., pl. oaze saŭ urĭ (ceh. hlemýžd, melc [Bern. 1, 303], rudă cu lat. glomus, ghem [Wld.]. Cp. și cu glomotoc, gămălie, chilimoț și gălămoz 2). Gogoloș, mototol (de hîrtie, de bumbac, de mĭez de pîne ș. a.). Chilimoț, boț. Gunoĭ. S. m., pl. jĭ. O plantă graminee sălbatică (dáctylis glomerata). – Și gălămoț, golomăț, golomoț, gomoloț În vest golomoz, boț, bulz: un golomoz de mămăligă (Lung. Univ. 9 Dec. 1929, 3, 1). În Tut. golomoz, în Suc. gilmoază (f., pl. e), gunoĭ, băligar.” (Scriban, dexonline.ro)

Aceste cuvinte ar putea fi legate cumva de lat. galla ”oak-apple, gall-nut” (latinlexicon.org), ”gall, lump on plant” (etymonline.com), ori de rădăcina PIE *gaul- ”ball, swelling” (starling.rinet.ru), din care provin v.ind. gulma- m. `cluster, clump; glandular enlargement in the abdomen; spleen’ (corespondența cu rom. gâlmă e remarcată de Scriban), pol. gula „bump, protuberance, knob”.

decembrie 1, 2018

Eminesciene…

Filed under: Agendă — Roderick @ 10:07 am

”— Oamenii noștri, zic eu, sunt de-un cosmopolitism sec, amar, sceptic — ba și mai mult: au frumosul obicei de-a iubi orice-i străin, de-a urî tot ce-i românesc. Noi am rupt-o cu trecutul fie ca limbă, fie ca idee, fie ca mod de-a privi și a cugeta; căci altfel n-am putea trece în ochii Europei de națiune civilizată.”

”Cosmopolit? adaose el încet, hm! cosmopolit sunt și eu; aș vrea ca omenirea să fie ca prisma, una singură, strălucită, pătrunsă de lumină, care are însă atâtea colori. O prismă cu mii de colori, un curcubeu cu mii de nuanțe. Națiunile nu sunt decât nuanțele prismatice ale Omenirii, și deosebirea dintre ele e atât de naturală, atât de explicabilă cum putem explica din împrejurări asemenea diferența dintre individ și individ. Făceți ca toate aceste colori să fie egal de strălucite, egal de poleite, egal de favorizate de Lumina ce le formează și fără care ele ar fi pierdute în nimicul neexistenței, căci în întunericul nedreptății și a barbariei toate națiunile își sunt egale în abrutizare, în îndobitocire, în fanatism, în vulgaritate; ci când Lumina abia se reflectă în ele, ea formează colori prismatice.”

(Mihai Eminescu, ”Geniu pustiu”)

noiembrie 19, 2018

Vicina – o ipoteză

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 9:04 pm

Vicina sau Vecina, numele cetății de la Dunărea de Jos – încă neidentificată- a fost pus în legătură (v. Al. Madgearu, ”Byzantine Military Organization on the Danube, 10th-12th Centuries”) cu rom. vecin  sau ital. vicino.

Cred că nu este exclusă o origine mai veche a cuvântului, ținând cont de terminația -ina. Sufixul (toponimic?) -īna este prezent în toponime ca Altīna, Arīna, Scatrīna, fiind specific (după S. Olteanu) zonei locuite de crobyzi.
Dacă Vicina este în realitate un toponim antic (crobyzic?), cetatea s-ar situa mai probabil în Dobrogea sudică (una din localizări este dealtfel insula Păcuiul lui Soare).

Etimologic, cuvântul s-ar putea revendica dintr-un PIE *weik (?). Puțin probabil *weik’ ”house, settling” (lat. vicus, gr. oikos etc.); într-o limbă satem -și expusă influenței scite- precum ar trebui să fie cea a crobyzilor ar fi dat probabil ceva în genul av. vīs ‘house, village, clan’, deși un *vič- sau *vits- nu sunt în întregime excluse.
S-ar putea potrivi (?) u̯eik-4 ”to curve, bend; to go round, to exchange” (Pokorny), dacă Vicina era situată într-un cot al Dunării, de exemplu. Dintre cuvintele provenind din această rădăcină mi-a atras atenția isl. vika ”nautical mile (=change of rowers)”.

noiembrie 11, 2018

Cârnău

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:49 pm

cârnắu, ~náie a [At: (a. 1812) URICARIUL IV, 346/9 / Pl: nct / E: nct1 (ÎsGrâu ~ Grâu de prima calitate, cu grăuntele turtit. 2 (ÎsOaie ~naie Oaie cu coada groasă.” (Micul Dicționar Academic, dexonline.ro)

Presupun că oaia cârnaie  este doar o oaie cu coada ceva mai groasă, nu rasa numită ”oaie cu coadă grasă” (https://en.wikipedia.org/wiki/Fat-tailed_sheep), care nu știu în ce măsură a fost crescută la noi.

Cele două sensuri ar putea sugera cuvinte diferite, cf. diferenței (chiar opoziției) dintre turtit și gros. În ceea ce privește grâul, după Șăineanu termenul provine din cârn, iar după Scriban din carne.

cârnău a. cârn, vorbind de o excelentă varietate de grâu turtit.”

cîrnắŭ adj. m. (d. carne). Grîŭ cîrnăŭ, grîu comun, cu bobu mare. V. grîŭ.” (dexonline.ro)

Așadar dicționarele nu sunt prea consecvente în ceea ce privește aspectul bobului de grâu cârnău: ”turtit” (MDA, Șăineanu) ori ”mare” (Scriban); totuși ideea de ”lat” ar fi aici un numitor comun.

Grâul cârnău ar putea fi un împrumut germanic, cf. germ. Korn (=engl. corn), din aceeași rădăcină PIE *grān- ca și lat. grānum, rom. grâu. Î.a.c. soiul de grâu poate fi la rândul lui un import. De menționat că din evul mediu și până în secolul al XX-lea grâul a constituit pentru majoritatea românilor o cereală de lux, pe care o cultivau pentru a-și plăti dările și o consumau mai ales la sărbători. Hrana de bază a fost meiul și apoi porumbul. 

Dacă ar fi o prezență mai veche în limba noastră, ar putea trimite la rădăcina k̂er-2k̂erǝ- ”to grow” (cereale, lat. Cerealis; gr. korénnǖmi ”saturate, become satiated”). Extensia *k̂er-n- ar fi prezentă în alb. thjerrë ”linte” (Pokorny). Desigur, o formă *cârn- din această rădăcină este plauzibilă într-o limbă centum; însă și limba dacă -considerată în general de tip satem- prezintă unele aspecte ”centum”. De asemenea, tot ”centum” ar putea fi în limba dacă unele împrumuturi din alte limbi.

În cartea ”Medicina în Dacia” Ion Horațiu Crișan menționează cultivarea grâului cârnău de către daci: ”… cu precădere se cultiva o specie de grâu cârnău (Triticum compactum) alături de grâul cârnău obișnuit (Triticum vulgare)…”; semințele respective au fost descoperite la Grădiștea Muncelului, făcând parte deci din hrana regilor daci, nu neapărat și a păturii de jos a populației.

 

În ceea ce privește oaia cârnaie ar putea fi valabilă etimologia dată Scriban grâului cârnău (din ”carne”); cf. spaniolului carnero ”berbec”. Logica, însă, ar impune examinarea posibilității existenței unei rădăcini *cârn- cu sensul de ”coadă” (!), ori măcar o conexiune cu ideea de ”coadă”; avem de ex. vulpoaică ”oaie cu coada lungă”. E o chestiune pe care deocamdată n-am elucidat-o.

Lat. crīnis (din PIE *kreis- ”straw, stem” -starling.rinet.ru) ar putea fi un etimon potrivit; se referă însă la coada unei comete și mai mult la părul din cap.

Nu e exclus să fie un simplu derivat din… ”cur” (*curnaie?), însă î.a.c. terminația în -naie pune probleme.

Ca posibil termen autohton (?) ar putea avea originea în PIE (s)ker-3 ”to turn, bend”. Mi-a atras atenția și PIE k̂lou-ni- ”hip”, implicând însă o rotacizare (ca în v.ind. śrōṇi-, av. sraoni- ”buttock, hip”), însă cu păstrarea consoanei inițiale k ca în limbile centum (lat. clūnis ”buttocks, hind legs, rump in humans and animals”).

 

noiembrie 7, 2018

Candrea

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:14 pm

”candreá sf [At: H III, 73 / Pl: ~ele / E: ?] Țesătură de lână care servește de așternut Cf macat, velință.” (”Micul Dicționar Academic”, 2002, dexonline.ro)

Un posibil reprezentant al PIE (s)ken-(d-) ”skin, rind; to peel”, din care avem (latinul) scândură; engl. skin ș.a. Semantismul ar fi similar lui ”scoarță”, care are și sensul de ”cuvertură, învelitoare, preș” și pe cel de ”tapet” (scoarțele țărănești).

Altă posibilitate originară ar fi PIE kenth(o)- ”rag, cloth” (v.ind. kanthā `rag, patched garment’, v.gr. kéntrōn ”patchwork”). 

Dar cum a ajuns acest cuvânt în română e altă poveste. Ar putea fi (?) chiar autohton. Atrage atenția asemănarea cu undrea (andrea, indrea), pl. undrele.

Pârșă

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:10 am

Cuvânt obscur cu sensul de ”pâine”, al patrulea menționat în ”Dicționar de arhaisme și regionalisme” (2002, Gh. Bulgăr și Gh. Constantinescu- Dobridor).

”pârșă s.f. (reg.) 1. bucată de mușchi preparată special; carne de calitate proastă, cu multe pielițe. 2. jupuială a pielii, pe față și pe membre. 3. murdărie a capului. 4. (înv.) pâine.” (dexonline.ro)

Sensul de ”pâine” pare să nu aibă legătură cu celelalte. Posibil un cuvânt autohton, din PIE pū-ro- ”corn” (Pokorny) / *pūr- ”wheat, spelt; couch-grass” (starling.rinet.ru); cf. v.ind. pūra- `a sort of unleavened cake fried with ghee or oil’, pūrikā `a sort of cake’, gr. πῡρός ”wheat”, sl. pyro ”spelt” ș.a.

Cu rădăcina IE (sau mediteraneană?) pr̥so-  ”onion” (rom. praz, din bg. < gr. πράσον) nu cred că are a face, nici cu *perǝ- ”to heat, to burn”, ori pū̆r „fire”.

Alte posibilități, însă, ar fi derivarea din pâre , varianta rotacizată a lui pâne (rotacismul s-a păstrat de ex. în părâng, din lat panicum), ori direct din lat. pānicium, pāniciī „any thing baked, bread, cakes” (latinlexicon.org); ori cf. lat. pinsor ”a baker”.

octombrie 18, 2018

Tălmut

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:59 am

TĂLMÚT adj. v. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urîcios, ursuz.” (M. Seche, ”Dicționar de sinonime”, 1982, dexonline.ro)

Conform aceluiași dicționar, cuvântul ar circula în Moldova (inclusiv Bucovina).

Forma cuvântului ar putea fi afectată, cred, de contaminarea (ori contopirea?) cu ”mut”. Am putea avea un reflex (autohton?) al PIE  tel-3 ”to be still” (cf. irl.  tu(i)lid ”sleep”, engl. still, lit. tìlti ”become silent, stop talking ”, tylùs ”silent”). Desigur, asemănările pot fi întâmplătoare, dar merită observate.

 

octombrie 7, 2018

Noapte bună, România!

Filed under: Uncategorized — Roderick @ 9:46 pm

Cosmin Smaranda

Sunt foarte furios! Dumnezeu să mă ierte, dar sunt!

Cred că nici nu ne dăm seama ce moment istoric am ratat! Pe bune!

Până azi nu am crezut nicio clipă că naţia asta, cel puţin partea rămasă acasă, e atât de incapabilă, de impotentă, de indolentă în a-şi făuri un viitor mai bun, o altă soartă la care să se închine şi cruzii săi duşmani. Nu am fost niciodată fanul actualului imn de stat, dar astăzi am primit dovada clară că nici măcar pe acesta nu îl merităm! Atât suntem de… mici şi mitici!

În diaspora românii s-au dus la vot grămadă, au stat iarăşi la cozi sau au parcurs mii de kilometri dus-întors la propriu, aşa cum a fost cazul unui cuplu de români din îndepărtata Siberie.

Ce au făcut majoritatea celor din ţară?

Au stat ca vacile (să mă scuze specia bovină pentru comparaţie) la grătare sau pe…

Vezi articolul original 597 de cuvinte mai mult

octombrie 3, 2018

Lucruri și nume

Filed under: Uncategorized — Roderick @ 5:49 pm

Pentru că niște neghiobi au puiat cândva un articol de constituție în care niște ”soți” -nu se știe din ce fel și câți sunt acești ortaci- consimt liber să se căsătorească, suntem chemați la un referendum, să corectăm exprimarea. Merg și eu, și tu să vii, mergem împreună. Probabil degeaba.

Al Phagora

Stimați cititori, pentru mine vinul se face din struguri (Vitis vinifera). Există, de exemplu, și ”vin” de mure, ori de coacăze, dar acelea nu sunt vinuri, ci doar un fel de vinuri. De asemenea, ciocolata ar trebui să conțină unt de cacao, nu caca, nici ”materii grase vegetale”. Țuica se face din fructe, whisky-ul din cereale. Și așa mai departe. Nu putem să relaxăm sfera acestor noțiuni fără să le compromitem, fără să le falsificăm.
Și, după cum probabil bănuiți, căsătoria se efectuează între un bărbat și o femeie. Asta e. Nimic nu le poate substitui calitatea naturală; iar natura vie depășește cu mult înțelegerea pe care o are și o poate avea biologia.
Familiile în care nu există doar o mamă și doar un tată, ori chiar și cele în care aceștia nu sunt căsătoriți, sunt familii cu handicap; un handicap mai mic ori mai mare. De obicei…

Vezi articolul original 64 de cuvinte mai mult

septembrie 28, 2018

Moacă…

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:01 pm

Lit. makaulė ”noddle, pate, skull” pare a fi foarte apropiat semantic de al nostru moacă ”măciucă, ghioagă”/”căpățână, devlă”.

O etimologie mult discutată are și cuvântul lituanian, vezi http://etimologija.baltnexus.lt/?w=makaul%C4%97

Pagina următoare »