Istoriile lui Roderick

octombrie 18, 2018

Tălmut

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:59 am

TĂLMÚT adj. v. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urîcios, ursuz.” (M. Seche, ”Dicționar de sinonime”, 1982, dexonline.ro)

Conform aceluiași dicționar, cuvântul ar circula în Moldova (inclusiv Bucovina).

Forma cuvântului ar putea fi afectată, cred, de contaminarea (ori contopirea?) cu ”mut”. Am putea avea un reflex (autohton?) al PIE  tel-3 ”to be still” (cf. irl.  tu(i)lid ”sleep”, engl. still, lit. tìlti ”become silent, stop talking ”, tylùs ”silent”). Desigur, asemănările pot fi întâmplătoare, dar merită observate.

 

octombrie 7, 2018

Noapte bună, România!

Filed under: Uncategorized — Roderick @ 9:46 pm

Cosmin Smaranda

Sunt foarte furios! Dumnezeu să mă ierte, dar sunt!

Cred că nici nu ne dăm seama ce moment istoric am ratat! Pe bune!

Până azi nu am crezut nicio clipă că naţia asta, cel puţin partea rămasă acasă, e atât de incapabilă, de impotentă, de indolentă în a-şi făuri un viitor mai bun, o altă soartă la care să se închine şi cruzii săi duşmani. Nu am fost niciodată fanul actualului imn de stat, dar astăzi am primit dovada clară că nici măcar pe acesta nu îl merităm! Atât suntem de… mici şi mitici!

În diaspora românii s-au dus la vot grămadă, au stat iarăşi la cozi sau au parcurs mii de kilometri dus-întors la propriu, aşa cum a fost cazul unui cuplu de români din îndepărtata Siberie.

Ce au făcut majoritatea celor din ţară?

Au stat ca vacile (să mă scuze specia bovină pentru comparaţie) la grătare sau pe…

Vezi articolul original 597 de cuvinte mai mult

octombrie 3, 2018

Lucruri și nume

Filed under: Uncategorized — Roderick @ 5:49 pm

Pentru că niște neghiobi au puiat cândva un articol de constituție în care niște ”soți” -nu se știe din ce fel și câți sunt acești ortaci- consimt liber să se căsătorească, suntem chemați la un referendum, să corectăm exprimarea. Merg și eu, și tu să vii, mergem împreună. Probabil degeaba.

Al Phagora

Stimați cititori, pentru mine vinul se face din struguri (Vitis vinifera). Există, de exemplu, și ”vin” de mure, ori de coacăze, dar acelea nu sunt vinuri, ci doar un fel de vinuri. De asemenea, ciocolata ar trebui să conțină unt de cacao, nu caca, nici ”materii grase vegetale”. Țuica se face din fructe, whisky-ul din cereale. Și așa mai departe. Nu putem să relaxăm sfera acestor noțiuni fără să le compromitem, fără să le falsificăm.
Și, după cum probabil bănuiți, căsătoria se efectuează între un bărbat și o femeie. Asta e. Nimic nu le poate substitui calitatea naturală; iar natura vie depășește cu mult înțelegerea pe care o are și o poate avea biologia.
Familiile în care nu există doar o mamă și doar un tată, ori chiar și cele în care aceștia nu sunt căsătoriți, sunt familii cu handicap; un handicap mai mic ori mai mare. De obicei…

Vezi articolul original 64 de cuvinte mai mult

septembrie 28, 2018

Moacă…

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:01 pm

Lit. makaulė ”noddle, pate, skull” pare a fi foarte apropiat semantic de al nostru moacă ”măciucă, ghioagă”/”căpățână, devlă”.

O etimologie mult discutată are și cuvântul lituanian, vezi http://etimologija.baltnexus.lt/?w=makaul%C4%97

septembrie 22, 2018

Mârșițe

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:26 pm

Cuvântul -regionalism din Munții Apuseni- denumește mlaștinile eutrofe. În momentul de față nu apare în dicționarele online și nici măcar în căutarea google (în nicio variantă -”mârșiță”, ”mârșițe”, ”mîrșiță”, ”mîrșițe”). Este menționat într-un curs de Hidrologie (Ion Pișota și Iuliu Buta, E.D.P. 1983).

O asemănare superficială cu engl. marsh poate indica doar originea în aceeași rădăcină PIE morimōri ”sea”, din care se spune (cf. Tomaschek, I.I. Russu ș.a.) că avem actualul nume al Mureșului, din anticul Marisia sau Maris.
Mai problematică fonetic ar fi originea în PIE merk-1, merĝ- ”to rot” (lat. marceō ”to be faint, droop”, galic mercasius ”mlaștină”).
Altă posibilitate ar fi IE meu-r(o)- din meu-1 ”wet; dirt; to wash, etc.” (arm. mōr ”mlaștină”, rus muráva ”Meadow grass”, dial. ”mold”).

Legătura cu sb.-cr. mȓs  ”food containing meat and animal fat/ fast-free/non-fast days”, la originea lui mȑšav (=mârșav), cf. http://hjp.znanje.hr, mi se pare improbabilă.
Atrage atenția însă
”MÂRȘÁLĂ s. f. (Reg.) Mâzgă depusă pe pietrele care stau în apă.” (dexonline.ro, Dicționarul limbii române moderne),
care are probabil aceeași origine ca ”mârșiță”. Pentru radicalul *mârș- se poate lua în calcul o origine autohtonă.

august 22, 2018

Cear

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:46 pm

”cear s [At: MAT. FOLK. 1239 / Pl: n / E: nct] 1 Păr. 2 Cosiță.” (Micul Dicționar Academic (2010), dexonline.ro)

Termenul ar putea fi ceea ce pare, adică un cuvânt autohton corespunzând engl. ”hair”.
PIE *k’erǝ- ”to comb, hair” (starling.rinet.ru)/  k̂er(s)-1 ”bristle, stiff hair” (Pokorny), la originea lit. širī̃s ”păr” și v.ind. *śala- (”kapúcchala-m `tuft of hair on the hind part of the head’”).

august 21, 2018

Dac în Bucovina

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 3:53 pm

Micul Dicționar Academic (2010) menționează un sens aparte al cuvântului ”dac”:

11 sm (Bucdep) Tânăr nemanierat, grosolan.” (dexonline.ro)

 

Aș fi zis că e un termen de argou bucureștean, inspirat din imaginea de războinici duri și necizelați pe care le-o atribuie dacilor cultura populară (de la filmele lui Sergiu Nicolaescu până la ”Istoria Țării Rumânești” a lui Constantin Cantacuzino: ”neamuri ce le zicea dachi și gheti, oameni însă varvari și groși, idololatri, iară ostași mari și tari la bătaia războaielor…”). Însă ”Buc” înseamnă acolo Bucovina, după dexonline.ro. De ce acest sens al cuvântului apare doar în Bucovina? și cât e de vechi?

Supraviețuirea etnonimului ”dac” e destul de improbabilă. Să fie oare legat de alb. dak ”big ram”?

Tot în Bucovina dac mai are sensul de ”acoperiș”, din germ. Dach. Probabil că și germ Dachs ”viezure” ar fi dat tot ”dac” în graiul local.

dac2 sm [At: COMAN, GL. / V: dah / Pl: ~uri / E: ger Dach] (Buc) Acoperiș.” (dexonline.ro, Micul Dicționar Academic)

august 5, 2018

Cetine

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:09 am

”Foicica fagului,
La poalele muntelui,
Muntelui Pleșuvului,
În mijlocul
Câmpului
La puțul
Porumbului,
Pe câmpia verde, -ntinsa,
Și de cetine coprinsă,
Șade Toma Alimoș,
Haiduc din Țara-de-Jos…”

În frumoasa baladă a lui Toma Alimoș e ciudată prezența ”cetinelor” în mijlocul câmpului, pe care chiar îl cuprind, îl invadează, pentru că bradul -la noi- nu crește la câmpie. Ținând însă cont de situarea câmpului ”la poalele muntelui”, ar putea fi vorba de o depresiune intramontană, un ”câmp” precum Câmpulungul Moldovenesc, de exemplu, la a cărui altitudine de 630 m cresc -în Carpații orientali- coniferele.

Poate fi vorba însă de vreo buruiană care amintește de brad (ca Equisetum, coada calului, numită și ”brădișoară”).
După Scriban, care citează balada în dicționarul său, cetină are și sensul general de ”verdeață”:
”cétină f., pl. ĭ și e (sîrb. četina, frunze de brad; bg. četina, păr de porc, rus. ščetina, păr de porc [col.], d. šcetĭ, fir de păr de porc. Ung. csetina vine d. rom.). Carp. Frunzișu braduluĭ (V. foĭos). Verdeață în general: pe cîmpia verde’ntinsă și de cetine cuprinsă (Teod. P. P. 581). Ĭenupăr. – Și cétin, m., ĭenupăr.” (Scriban, dexonline.ro)

O a treia variantă ar fi ca în textul baladei ”cetinele” să reprezinte alt cuvânt decât cetina bradului, cf. poate unui lat. *cētum, prezent în bū-cētum ”a pasture for cattle, cow-pasture” (latinlexicon.org), din PIE kaito- ”forest” (Pokorny); coradical este engl. heath  ”pârloagă, câmp necultivat”, denumind însă și un arbust specific. În contextul baladei, cetine (implicând un sufix -ină sau poate -ine) ar putea însemna, simplu, ”buruieni”; în acest caz, un cuvânt dispărut prin confuzia cu cetină ”frunzișul bradului, ramură de brad”.

De menționat că în latină centum ”o sută” a dat și numele unei graminee, centēnum, centēnī ”a kind of grain, = secale (because it bears a hundredfold)”; un rom. *centine cu această origine ar putea prezenta dificultăți d.p.d.v. al vocalismului.

iulie 21, 2018

Limba vecinei

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:21 pm

Feriga Asplenium scolopendrium (sin. Phyllitis scolopendrium) are în mai multe limbi o denumire populară sinonimă celei românești, de limba cerbului: engl. hart’s-tongue, fr. Langue de cerf, sp. lengua cervina (lengua de ciervo) ș.a.
În română, însă, ea se mai numește limba-vecinei (și ”limba vecinului” și chiar și ”vecină”); alte denumiri: armurar, iarba ciutei, limba ciutei, spata cerbului, spata porumbului, năprăvei (cf. Constantin Drăgulescu, ”Dicționar de fitonime românești”, Editura Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu). Și cred că de fapt ”limba vecinei” însemna la origine tot ”limba ciutei”.

E posibil ca în sintagma ”limba vecinei”, cuvântul ”vecină” să oculteze o veche denumire a ciutei, din aceeași rădăcină PIE ca ”vacă”, *wak’– ”cow”. Dealtfel denumirea de ”vacă” se folosește uneori și pentru ciută, femela cerbului (care la rândul lui este ”taur”). V.ind. vāśitā , din PIE *wak’-, desemna în general o femelă aflată în călduri (după Pokorny).

Am fi putut avea un relict dacic *văcină ”ciută” (?), cu același sufix prezent în numele plantei dakina (v. https://hroderic.wordpress.com/2013/07/21/dakina/), ori în Bendina, derivat al numelui zeiței Bendis (după I.I. Russu).

 

iulie 17, 2018

Dâcă

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:16 am

dîcă s. f. – Furie, mînie. Sl. dikŭ „sălbatic” (Cihac, II, 95; Conev 100). În Trans., rar. Cf. bîzdîc. – Der. dîcos, adj. (furios, violent).” (dexonline.ro, DER)

Cred că sensul primitiv al cuvântului este altul, cel relevat în Micul Dicționar Academic (2010):

dấcă1 sf [At: DDRF / Pl: dâci / E: nct] (Trs1 Pipotă. 2 (Atm) Bilă.” (dexonline.ro)

Dezvoltarea semantică este apoi cea obișnuită și bogat atestată; cf. (temperament) bilios ”irascibil, coleric”, ”a i se umfla pipota”=a se mânia. Evoluția semantică inversă (de la ”furie” la ”pipotă” și ”fiere”) este f. puțin probabilă.

Am putea avea aici un cuvânt autohton.

Dâcă ”bilă, lichid secretat de fiere” ar putea să fie un reflex al PIE dāu-dǝu-dū̆- ”to burn” (cf. alb. dhun `bitter’, tosc  derë `bitter’ -bila este amară), ori mai puțin probabil (??)  dhō- ”to sharpen”, ori chiar ak̂-  ”sharp” (originea lui ”acru” și acid”), cu o anume prefixare, arhaică ori mai nouă. Tot o prefixare cu un d- ar putea funcționa în cazul (posibil?) al originii în PIE  *yekʷ- ”liver” ( lat. jecur, lit.  jãknos, let. aknas).

Pagina următoare »