”aromésc v. tr. (poate înrudit cu aromă). Vest. Adorm puțin: o aromise somnu (CL. 1910,316). Fig. Seduc, înșel. V. intr. Ațipesc visînd. – La Moxa arumesc.” (Scriban, cf. dexonline.ro)
”aromì v. (transitiv) 1. a ameți prin miros îmbătător: florile m’au aromit și somn greu am adormit POP.; 2. (intransitiv) a adormi ușor, a ațipi. [Dela aromă, mirodenie; primitiv: a afuma cu mirodenii, sens încă conservat de Mold. aromit].” (Șăineanu, cf. dexonline.ro)
”aromeală, s. f. (înv., ispită; stare de somnolență, de somn ușor); aromi, vb. (a seduce, a ispiti; a ațipi, a adormi). Etimologia lui aromi „a dormi” prezintă dificultăți semantice, pe care DAR nu le explică suficient; dar este și mai dificilă cea propusă de Cihac, II, 195, plecînd de la cr. žmiriti „a închide ochii”.” (Ciorănescu, cf. dexonline.ro)
E posibil ca acest ”aromi” (arumi?) să fie un reflex al PIE rem- ”to rest” (lit. rōmùs ”calm, gentle”, gotic rimis ”odihnă”, avest. rāman- ”odihnă, pace” etc.).
Poate că forma inițială și autentică a cuvântului (posibil autohton) era ”arumi”, varianta ”aromi” datorându-se contaminării cu ”aromă”.
Istoriile lui Roderick 
E posibil ca târomi, ~rămi (*tăromi) să fie un derivat al acelui aromi, arumi cu prefixul *tră- (alb.tër, tr.tra-).
Oset. urōmun, urōmyn „reține, inhibă, calmează”, Iron uromyn/uræd, Digor oramun/oræd ‘to restrain, detain; to leave behind; to bear, tolerate’; to keep, put on some work’, Lit. rambùs ‘sluggish’, rémbėti ‘to be sluggish’; not wanting to grow properly’ (n.pers. Râmbeta?)
Comment by Sorin — March 24, 2024 @ 4:31 pm |
Îmi amintesc că Ramidava (Ραμίδαυα) era conectată cu balticul *ramus peaceful, restful (Lit. ramùs ‘peaceful, calm’) sau Alb. ramun (“fallen asleep”). Nu știu cât de bine atestat este acest *ramun. Eu am găsit în dicționarul istoric al lui Stuart Mann (An Historical Albanian-English Dictionary: Part II, N-Z, p.127) râmë, râmun ca p.p. al vb. bie „strike, fall”, deci ar fi putut evolua semantic spre a însemna leșinat (datorită comoției cerebrale) sau căzut într-un somn adânc. Vezi ra, aor. rashë< *rau-sa ‘to fall’!
„ramë, râmë, ra, rânë, râmun, (T) rânë, rërë and rënur, inf. and pp. of bie, strike, fall;”
Altele: rame, e f. 5. fall, falling Bsh. Mn.; shock, blow Bsh.; e – e shiut, rainfall
rambe, f. 3. ray Va. Cf. rreze
Fiind atât de scurt, acest *rami- poate fi un pp (participiu pasiv) ”ghegoid” -më, *-um (adj. -uem, -uom) sau o formă *rāmi-. Vezi ir. ârâm „quiet, calm, tranquil, relaxed” < PIr. *ā-rām(a)- (“ad-” + *rām- “calm”). Oare și proto-dac. *ad– atestat probabil ca *a- în Amutria (Таb. Peut.), Ἀμούτριον (Ptol.) < *Ad-mutr(i)оm, Acerbatis și altele era tot *ā- ori *d se asimila consoanei următoare, iar *a- rămânea tot scurt?
Am propus mai demult ca top. Ranistorum să fie forma exactă a Alb.rânishtë, rânishte (sf) plus -ōrum (gen.pl.). Am zis că rânë, (T) rërë (Frashëri) ranë sf. ”nisip” este autohton în ambele limbi.
rân’je. 6. striking; fall; playing (of instrument) A. Mn.
të rana, blow, fall
rânuer, -or adj. sandy (nisipos)
Comment by Sorin — April 8, 2024 @ 8:32 am |
corecție: rambë
Ar fi trebuit să fie *râmbë, dar sensul său de „rază” este interesant. ”cf. rreze” ar trebui să indice un coradical cu rom.rază < *radia (Lat. radius), dar nu pot să nu mă întreb dacă nu-i autohton la ei. Poate fi conectat cu rom.ram < Lat. rāmus (Alb. remb), dar dacă nu este, poate este o evoluție semantică din sensul de săgeată (v. Germ. strahl).
Comment by Sorin — April 8, 2024 @ 10:56 am |