Istoriile lui Roderick

Septembrie 7, 2010

Zagra şi Ţaga

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:09 pm

Aceste nume sunt purtate de lacuri – Ţaga, în podişul Transilvaniei ( jud. Cluj ), Zagra în Bistriţa-Năsăud.

Tot Zagra e numele unui râu însemnat din Munţii Ţibleşului ( râu care poartă pe unele hărţi chiar numele Ţibleş).


(sursa hărţii: http://www.tenereclub.ro )
Pe hartă apare şi vârful „Măgura Zagrei”, ceea ce face mai dificil răspunsul la întrebarea ce a fost denumit mai întâi „Zagra”: râul, muntele, satul sau lacul ?

Avem

zăgará (-ále), s.f. – 1. Margine, mal, țărm. – 2. Fleac, moft. – Var. zăgărea. Bg. zagara (Candrea), poate din numele propriu Zagara, oraș din Macedonia (Șeineanu, II, 380).” ( DER )

În română, mal este marginea apei, ţărmul, în timp ce în albaneză „mal” înseamnă munte. La origine, acelaşi cuvânt.

Dacă „Zagra” e înrudit cu „zăgara”, e greu de spus dacă se referă la malul unei ape sau la muntele de unde vine apa.

E tentant să legăm numele Zagrei de munţii Zagros din Iran. Unele speculaţii etimologice leagă „Zagros” de „ziggurat”.

Ceva mai aproape – dar foarte puţin probabil să fie înrudită etimologic – este Stara Zagora ( compus za-gora „peste munte” ).

Tot în Balcani este evidentă rezonanţa similară a numelui oraşului Zagreb.

***

În ipoteza că numele „Zagra” a desemnat mai întâi  un loc de pe malul unui râu sau lac ( ori valea unui râu, ori chiar acest râu),  cred că originea lui – comună cu a lui „Ţaga” şi a lui „zăgara” – e posibil arhaică  şi non-indo-europeană.

Rădăcina afro-asiatică *ʕVʒVḳ- a dat vechiul egiptean zk „a săpa un iaz” , proto-sem. *ʕVziḳ- „a săpa”.

( E ciudată – şi o reţin doar ca pe o coincidenţă – asemănarea dintre zuk- ( a scoate un dinte, în bolewa ) şi germ. „zacke” – dinte, vârf. )

E posibil ca  „Zagra”, „zăgăra”, „Ţaga” să îşi aibă originea în această rădăcină, însemnând „săpătură”, „margine”, „mal” – de apă curgătoare sau de lac.

Tot aşa pot sta lucrurile şi cu „Zagreb”. Oraşul a fost construit, se pare, lângă o gură de apă:

„The Croatian word „zagrabiti” translates approximately to „scoop”, which forms the basis of some legends. One Croat legend says that a Croat ban (viceroy) was leading his thirsty soldiers across a deserted region. He drove his sabre into the ground in frustration and water poured out so he ordered his soldiers to dig for water. The idea of digging or unearthing is supported by scientists who suggest that the settlement was established beyond a water-filled hole or graba and that the name derives from this.” ( http://en.wikipedia.org/wiki/Zagreb)

„Zagra” şi „Ţaga” ar putea diferi în esenţă doar prin pronunţia regională şi printr-un sufix ( aşa cum sunt „bleandră” şi „bleandă” – ambele însemnând uliu ).

***

Pentru „Ţaga” a fost avansată teza originii într-un radical desemnând „înălţime, deal”.

În Dicţionarul etimologic al lui Sorin Paliga apare

*Ţaga NL At. 1211 – Cége; 1243 – Chegeteleke. Together with Ţagu, a Preie. root *T-G– as in ţugui, ţuguiat ‘elevation, peak; hill’. See also Tagla, Tega, Ţagu, Ţeghea, Ţegheş,  Ţigmandru (Ţigmandru). • O. Vinţeler, Studia Univ. Babeş-Bolyai, Philologica 31, 1 (1986): 38–42 assumes a “Scytho-Agatyrsian origin, borrowed in Thracian, then in Romanian”. Such a tortuous explanation is not supported by any other reasonable example, but it correctly notes the substratum origin of this form.”

Muntele Ţaga este aproape de Braşov, deci nu e exclusă o contaminare a numelui cu germ. „Zacke” – vârf , ori chiar o origine în acesta. Autohtonul „ţugui” ( ori „ţăcălie”) au o asemănare remarcabilă – de formă şi sens- cu cuvântul german.

Comuna Ţaga din Cluj se află lângă „Dealul Ascuţit” – ceea ce trimite direct la sensul lui „ţugui”.

Cele spuse despre „Ţaga” pot fi valabile şi despre „Zagra” ( posibil ca acelaşi radical să fie la originea numelui munţilor Zagros ).

Mai este de menţionat aici

țágră (-re), s.f. – Trepied. Probabil din ngr. τσάγρα „cursă”. ”  ( DER )

12 comentarii »

  1. Pe harta aia ai Săliștea de sus care bănuiesc că e în aceeași familie cu sălaj și siliște.Te-ai gîndit vreodată că ar putea fi o moștenire autohtonă a tracicului sula și gr. hyle? Practic, la origine, însemna același lucru: curătură în pădure, luminiș(ce bine sună în eng.groove )

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 14, 2010 @ 11:24 am | Răspunde

  2. ZAGARA

    Exista cuvântul asemănător ZĂGAZ

    ZĂGÁZ, zăgazuri, s.n. 1. Stăvilar, baraj. * Expr. A se rupe (sau a se deschide, a se descuia) zăgazurile cerului, se spune când sunt ploi mari, torențiale. 2. Fig. Opreliște, îngrădire, piedică, obstacol. 3. Lac sau iaz format de apa pe care barajul o împiedică să curgă; braț derivat dintr-o apă curgătoare; scoc. 4. Întăritură de protecție făcută în țărmul unui râu pentru ca apa să nu facă stricăciuni; dig. – Cf. scr. %zagata, zagatiti%.
    Sursa : DEX ’98

    ȚAGA

    Există cuvântul asemănător ȚANC

    ȚANC^3, țancuri, s.n. (Reg.) Vârf ascuțit și înalt de stâncă. – Din germ. Zinken (dial. Zanken).
    Sursa : DEX ’98

    ȚANC^2 \~uri n. pop. Bețișor gradat cu care se măsoară laptele muls la o stână. NODEX

    ȚÂNC

    Țânc este un pui de om mai răsărit

    ȚÂNC, țânci, s.m. 1. (Fam.; uneori depr.) Copilaș, băiețaș. [Var.: (reg.) ținc s.m.] – Din magh. cenk.
    Sursa : DEX ’98

    Comentariu de sabinus — Septembrie 18, 2010 @ 5:02 am | Răspunde

    • La fel și ZGARDĂ

      ZGÁRDĂ, zgărzi, s.f. 1. Curea sau cerc de metal care se pune în jurul gâtului la câini (și de care se prinde o curea, un lanț etc.). 2. (Înv.) Salbă; colan, șirag de pietre scumpe. – Cf. alb. %shkardhë%.
      Sursa : DEX ’98

      Comentariu de sabinus — Septembrie 18, 2010 @ 5:04 am | Răspunde

      • La fel și ȚÂCĂ, apelativ pentru un copil mic, ceva mai răsărit, un puști (ca un țanc deasupra unei stânci)

        Comentariu de sabinus — Septembrie 18, 2010 @ 5:06 am

      • Cuvintele se mai „contaminează”. Greu de zis ce legătură este între ţanc-ţânc-ţâcă-ţic ( vârf, ridicătură de deal).

        Comentariu de Roderick — Septembrie 21, 2010 @ 3:46 pm

      • Proto-IE: *kerd-s-
        Meaning: belt
        Slavic: *čersъ `(широкий) пояс’
        Celtic: OIr criss `Gürtel’, MIr fo-chrus `Gürtung’; Cymr crys `Gürtel, Hemd’, gwegys `Gürtel’, OCorn kreiz `Hemd’, grugiz `Gürtel’, Bret krez `Hemd’, gouriz `Gürtel’; OIr fo-cridigedar `accingat’

        De aici vine zgarda și zgărdanul, dar eu presupun că la origine slavii au împrumutat cuvintele lor de la traci.

        Comentariu de Ioan — Martie 10, 2012 @ 10:51 am

  3. Oare are legătură cu ȚAGA denumirea de Țicău (Țâcău), cartier din orașul Iași (aflat la marginea orașului)?

    Comentariu de sabinus — Septembrie 18, 2010 @ 5:07 am | Răspunde

  4. Cabana ZUGRENI din zona Vatra Dornei (Suceava), Cheile Bistritei

    Comentariu de sabinus — Septembrie 18, 2010 @ 5:10 am | Răspunde

    • Vezi și râul Zăbrăuți, care este un afluent al râului Siret. (Deci tot cu zona Călimani – Vatra Dornei – Bistrița are legătură)

      Zăgreni – Zăgrăuți – Zăbrăuți

      Comentariu de sabinus — Septembrie 18, 2010 @ 5:13 am | Răspunde

    • Zagra şi Zugreni sunt ( prea ) apropiate geografic, deci e plauzibil ca numele să aibă origini diferite. Totuşi … cine ştie ?

      Comentariu de Roderick — Septembrie 21, 2010 @ 3:42 pm | Răspunde

  5. Proto-IE: *k’ūk(ʷ)- (-k-)
    Meaning: awn, thorn
    a dat cel puțin un derivat tracic ușor de argumentat: țăcălie = alb.thek
    1. (la pl.) stinghii, surcele. 2. vârf (ascuțit) de deal. 3. persoană cu chelie.
    Sensul 1 și 2 sunt perfect acoperite, însă persoană cu chelie? Se face aluzie la cele câteva firișoare care tremură pe scalp?
    Țaga poate fi o formă mai veche sau mai nouă..de grai.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 11, 2012 @ 7:10 pm | Răspunde

  6. […] Acum câțiva ani am scris un articol ceva mai fantezist (sau cine știe? :) ) în care luam în discuție acest cuvânt, în legătură cu un hidronim posibil arhaic ( https://hroderic.wordpress.com/2010/09/07/zagra-si-taga ). […]

    Pingback de Zăgănuță | Istoriile lui Roderick — Februarie 9, 2014 @ 11:00 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: