Muntele Kogaionon in Dobrogea

Situarea legendarului munte Kogaionon in regiunea dobrogeana e una din ipotezele la care tin mult.

Legenda lui Zalmoxis si a locuintei sale subpamantene e auzita intaia oara de Herodot de la grecii din Hellespont si Pont.

Situarea traditionala, de catre istorici, a muntelui/pesterii/riului Kogaionon este in spatiul carpatic, aflat la mare distanta de aceste locuri. In Carpati locuiau insa cei carora grecii le-ar fi spus “daci” sau “carpi”. Dupa povestea grecilor din Pont, relatata de Herodot, Zalmoxis a fost un trac, devenit zeu al tracilor numiti geti.

Pare improbabil ca mărturia lui Herodot despre peştera lui Zalmoxis să se refere la spaţiul nord-dunărean. Acest spaţiu îi este în mare măsură necunoscut istoricului:

“Dincoace de Sciţia, pe coastele mării, se află Tracia. Sciţia începe de acolo unde coasta formează un golf; în acea parte se varsă şi Istrul cu gura întoarsă spre răsărit.”
(Istorii, IV.1.99)

“Mai la nord de această regiune nimeni nu poate să spună sigur cine locuieşte. Pare însă că dincolo de Istru este un deşert nemărginit. Am putut totuşi să aflu că peste Istru locuiesc nişte oameni, care se numesc syginni, având veşminte ca mezii”
(Istorii, V.9)
“Tracii mai povestesc că teritoriile de dincolo de Istru ar fi ocupate de albine şi că din această cauză oamenii n-ar putea merge de ele mai departe”
(Istorii, V.10)

Aşadar, nu doar Herodot ştie prea puţine despre spaţiul nord-dunărean, ci şi tracii înşişi. Singurii geţi de care vorbeşte Herodot şi în mijlocul cărora a trăit Zalmoxis (trac sau divinitate a tracilor numiţi geţi, după Herodot) sunt cei din Dobrogea.

Pe pamantul getic, cine detinea Dobrogea nordica, detinea puterea. Lucrurile s-au schimbat o data cu unificarea geto-daca a lui Burebista.

Iar dupa cucerirea romana, e clar ca religia zalmoxiana nu avea cum sa isi aiba centrul in Dobrogea. Au ramas insa urme ale venerarii unor munti si pesteri sacre.

***

Strabon, in traducerea lui Popa-Lisseanu:

“Si de asemenea pestera in care se retragea Zamolxe s-a considerat ca sfanta si se numeste si astazi Muntele Sacru, dar adevaratul sau nume – care se da si unui riu care curge la poalele sale- este Cogaeonum”

De ce “se numeste si astazi Muntele Sacru”? De ce Strabo a retinut importanta perpetuarii numelui ? Poate pentru ca nu s-a mai perpetuat acolo cultul; in niciun caz nu s-a perpetuat acolo centrul cultic.
Eu cred ca Pestera si Muntele sacru al getilor nu si-au pastrat functia primordiala si in vremea lui Strabo; dintr-un motiv sau altul.

Inca o intrebare: este Deceneu un continuator al cultului zamolxian?

“Burebista…si-a luat ca ajutor pe Deceneu ,un barbat vrajitor, care umblase multa vreme prin Egipt, invatind acolo unele semne profetice, datorita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor. Ba inca ,de la un timp era socotit si zeu, asa cum am aratat cind am vorbit de Zamolxe. Ca o dovada de ascultarea ce i-o dadeau getii, este si faptul ca ei s-au lasat induplecati sa-si stirpeasca viile si sa traiasca fara vin”

Strabon, acelasi care il leaga pe Zamolxis de doctrina pitagoreica ( si in mai mica masura de Egipt, despre care Herodot nu pomeneste), il plaseaza pe Deceneu doar in zona spirituala a Egiptului.

In vremea lui Burebista si Deceneu, centrul politic in aria geto-daca se muta. Este aproape sigura si mutarea centrului cultic.
Se poate ca perioada “clasica” a geto-dacilor sa nu mai aiba in prim plan cultul lui Zamolxis.

Exista multi Munti Sacri ai Daciei. Unul din ei a avut maxima insemnatate in “perioada dacica clasica”. Dar cred ca el nu coincide cu locul in care a existat locuinta si pestera lui Zamolxis.

Cel mai probabil, cultul zamolxian a inflorit in Dobrogea, acolo unde exista pestera lui Zamolxis.
Ceva mai tarziu, getii au privit spre alt loc in calitate de Reper spiritual.

*********************************************

Situari posibile ale muntelui Kogaionon in Dobrogea:

1. Dealul (Muntele) Consul

Muntele Consul e legat geografic de Macin, iar genetic de Podisul Babadagului. E un deal izolat, cu pesteri in subteran, iar la poalele lui curge paraul Taita. Informatii demne de luat in seama despre Muntii Macinului se gasesc in revista “Invitatie in Carpati”, care se poate descarca de aici:

http://iic.alpinet.org/iic/getissue.php?issue=05-11

Despre muntele Consul, dintr-un articol din revista amintita mai sus:
“Cand este zapada, seamana cu celebrul Ararat, muntele biblic; unii localnici cred inca cu tarie ca aici se afla ascunse <<belciugele lui Noe>>. Prin pozitia izolata si formele indraznete, domina regiunea si este vizibil de la distante mari. Raul Taita il ocoleste chiar pe la poale, sub impresionantul versant nord-estic. Pe muntele Consul exista interesante microreliefuri in porfir, roca metamorfica”.

*
Nu cunosc originea numelui Consul.

Cronicarul Miron Costin scrie ca : “… turcii numesc acest loc Dealul Comisului, căci acolo sub acel deal a pierit la porunca domnului Basaraba ( Mircea cel Bătrân) , el … comisul său”.

O alta posibilitate, tot plecand de la limba turca, vorbita de unii locuitori ai zonei,
kan= sange ( sau inrudire, neam )
su = apa
sulu= apos

Kan-sulu = Consul (?), “apa sângerie” ?

*

Zona dealului Consul este împânzită de vestigii romane.

“Pe traseul dealului Consul se află ruinele îngropate ale unui castru roman, iar pe platoul de la poalele lui, până în comuna Horia şi mai departe, în depresiunea Nifon , se află aproape la tot pasul urmele unui lanţ întreg de aşezări din epoca romană. Pe firul acestei văi, romanii construiseră un mare drum care lega cetatea Noviodunum (Isaccea) de centrele de sud ale provincei, la poalele dealului Consul fiind un punct de convergenţă a mai multor drumuri de legătură a centrelor din interior cu numeroasele castre militare, canabae şi alte aşezări civice de pe Limes-ul dunărean. ” ( sursa- http://www.cityportal.ro/constanta/articole/despre-oras/articol-7.html)

Tot vestigii romane se găsesc însă şi în Ţara Haţegului, unde capitala Daciei Romane se afla la mică distanţă de vechea capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia, căreia i-a preluat şi numele. Abundenţa urmelor romane în zona dealului Consul dovedeşte şi importanţa pe care acesta trebuie să o fi avut pentru geţi. Poate o situaţie clasică în care poporul cucerit e ţinut la distanţă de vechi centre cultice, ceea ce s-a întâmplat şi la Sarmizegetusa Regia.

*

In legenda povestita de greci si relatata de Herodot, locuinta subterana a lui Zamolxis era ascunsa vederii tracilor. Altfel, e foarte probabil ca acestia sa-l fi cautat acolo dupa disparitia sa :)
Dealtfel, o locuinta subterana secreta era pentru un om singura varianta de a “se face nevazut” pentru o vreme.

Strabon povesteste de “pestera in care se retragea Zamolxe”, dar aceasta nu poate fi identica locuintei in care el “a disparut” vreme de trei ani.

E posibil sa existe deci o pestera-locuinta a lui Zamolxe si o locuinta ascunsa ori o pestera-mormant temporar.

Muntele Consul are doua pesteri cunoscute.

*
Am citit in copilarie legende din Dobrogea repovestite de Alexandru Mitru in ciclul “Basmele Marii”.
Una din ele era chiar despre dealul Consul.

Nu o tin minte exact. Ce imi aduc aminte e ca Taita, fiica Duhului pietrei, e ceruta in casatorie de un urias. Fata pune conditia ca mirele ei sa fie in stare sa ciopleasca in piatra un trandafir viu. Uriasul il gaseste pe tanarul pietrar Consul, care duce la indeplinire cererea. Fata se indragosteste de Consul, dar e rapita de urias. O noua conditie imposibila la care il obliga pe acesta e sa-i cladeasca un tron de piatra scumpa. Duhul marii insa darama noaptea ceea ce construieste uriasul. Un diavol il sfatuieste pe urias sa lipeasca cu sange lespezile tronului, numai astfel putand sa dureze. Uriasul il amageste pe Consul sa cladeasca tronul lipind pietrele cu sangele lui, spunand ca asta e plata pentru a-i lasa pe iubiti impreuna. Consul isi da viata construind tronul pana la ultima picatura de sange. Duhul marii il impietreste pe urias si il rastoarna in mare. Taita se preface intr-un rau care izvoraste de la poalele tronului care este dealul Consul.

Nu cunosc vechimea legendei si nici cat de mult a transformat-o repovestirea.
E posibila o legatura intre legenda si etimologia lui “Consul” la care m-am gandit ( kan-su ; kan=sange, su = apa, in turca).
Dar e posibil ca turcii sa fi “reinterpretat” in limba lor denumirea veche, gasind o corespondenta satisfacatoare.

Mi se pare credibil faptul ca dealul Consul a fost teatrul unor sacrificii umane, fapt care transpare oarecum din legenda.

Duhul Pietrei la geti ar putea fi chiar Zalmoxis, cu aceasta ortografie a numelui.
Zal-moxis ( in albaneza zal = piatra; Zal-moxis =”Tatal (“Mosul”) Pietrei”).
Exista o corespondenta Zalmoxis-Saturn; lui Saturn ii este mitologic asociata piatra , pestera si muntele.

Intre semnul Capricornului – domiciliul lui Saturn- si cel al Pestilor exista o relatie speciala; Capricornul, animalul mitologic, e reprezentat cu o coada de peste.
Izvorul este fiica muntelui si in aceasta legenda.
Duhul Marii este cel care o ajuta pe fata.

Celalat nume al dealului Consul- Cinel , pe care il leg de turcescul “sinli” – Celestul, ori Azuriul- il leaga de spatiul eteric, caruia in zodiac ii corespunde Varsatorul, domiciliu secundar al lui Saturn.

Exista un “munte albastru” si in Himalaya. Se numeste Cho Oyu.

Dealul Consul pare intr-adevar un munte impresionant cand esti in apropierea lui.
In plus, altitudinea mica face ca varful lui sa fie accesibil tot timpul anului, conditie care mi se pare importanta pentru un munte-sanctuar.

*

Din limba turca:

Babadag = Muntele Tatalui.

Totusi un varf/munte propriu zis cu acest nume inca nu am gasit.
Taita ( riul care izvoraste de la poalele dealului Consul) se varsa in lacul Babadag.

In apropierea orasului Babadag se gaseste dealul Koyun Baba (!!)
( “tatal oilor”).
Denumire turca sau reinterpretata de turci?

Pe langa Koyun Baba mai exista in jur Sultan Tepe ( tepe= varf; daca as forta un pic lucrurile…sa fie o traducere pentru “varful lui Zoltes” ) si Yanik Bayir ( “coasta arsa” ? )

Despre Koyun Baba aici:

http://www.ecomagazin.ro/pelerinii-isi-arunca-hainele-in-copaci/

<<Legenda spune ca un sfant musulman, pe numele sau Sari Saltuk Baba, propovaduitor al religiei mahomedane in Balcani pe la anul 1300, i s-a aratat in vis unui pastor din Asia Centrala si i-a cerut sa vina in ti-nuturile Dobrogei si sa-i caute mormantul. Pastorul, Koyun Baba, si-a lasat gospodaria asiatica si a venit la tarmurile romanesti ale Marii Negre.

Desi trecusera cateva secole de la moartea lui Sari Saltuk, pastorul i-a gasit mormantul la Babadag – care in turca inseamna ‘Muntele Tatalui’ – si a devenit el insusi un sfant. Monumentul funerar al pastorului Koyun Baba a devenit, nu se mai stie de cand, un fel de Mecca a Dobrogei. In fiecare an, in luna septembrie, mii de persoane vin aici si urca panta abrupta, lunga de aproximativ un kilometru, pe coate si pe genunchi.

Ajunsi acolo, credinciosii spun rugaciuni, rup bucati de stofa din hainele pe care le poarta si le agata de crengile copacilor din imediata vecinatate a monumentului. Unii aduc stergare, batiste sau lasa chiar bani. ‘Aici vine multa lume.

Musulmani din Romania, din Asia Mica sau Asia Centrala, dar si crestini. Se spune ca rugaciunea spusa acolo indeplineste dorintele. E o legenda a zonei’, ne-a spus Mesut Ahtas, Hoge (un fel de paroh musulman – n.r.) al Babadagului.

“Sunt si multi romani care vin sa se roage aici ”>>

Asadar…

“Ajunsi acolo, credinciosii spun rugaciuni, rup bucati de stofa din hainele pe care le poarta si le agata de crengile copacilor din imediata vecinatate a monumentului. Unii aduc stergare, batiste sau lasa chiar bani. “>>

Pare un obicei pre-musulman, legat de un cult al unui zeu al vegetatiei (Derzelas?). Probabil acelasi cult vechi care-i aduce acolo si pe crestinii din zona.

*

Despre numele Consul.

“Herodot este convins ca arhaicul Heracles a facut parte din panteonul egiptean; contemporanii lui l-au identificat cu Chons-Su , zeul vazduhului, care purta cerul in spate: si semizeul elen facuse acest lucru cand l-a inlocuit pe Atlas, dandu-i titanului ragazul sa-i duca merele de aur din Gradina Hesperidelor” ( citat din Ion Acsan- “Odiseea primilor corabieri)

Sa existe oare o origine atat de veche a acestui nume? In orice caz, explicatiile posibile pentru “Consul” sau “Cinel” converg spre intelesul de “munte ceresc”, respectiv “munte albastru”, desigur legat de regatul celest al lui Gebeleizis…

*

Dealul Consul este si o zona cu radioactivitate naturala ridicata. Multe temple ale multor popoare s-au ridicat in astfel de regiuni. Incluzand edificiile dacice din zona Sarmizegetusei Regia.

A existat la dealul Consul si o mina de uraniu. Galeriile minei au intersectat cursuri subterane de apa.

Cateva lucruri destul de triste am gasit aici:

http://www.ziua.ro/display.php?id=213722&data=2007-01-06

***

2. Pestera Sfantului Andrei

Pestera lui Zamolxis ar putea fi chiar Pestera Sfantului Andrei, cum e cunoscuta azi.

Strabon insista asupra ideii ca pestera lui Zamolxis este considerata “si acum” (adica dupa mult timp…) Sfanta.
Ideea sederii “candva” a unui om sfant in pestera se poate sa fi trecut intr-o traditie populara neintrerupta, iar amintirea lui Zamolxis sa fie substituita cu cea a Sfantului Andrei.

Eu cred ca in actiunea sa apostolica, este foarte posibil ca Sf. Andrei sa fi locuit o vreme chiar pestera lui Zamolxis. Crestinismul a dat un sens superior vechilor religii, iar propovaduirea lui a inceput intotdeauna pe piatra de temelie ruinata a lor.

O balada dobrogeana, compusa relativ recent, dupa toate aparentele, dar cu posibile origini stravechi:

“Colo pe grindei,
Crang de alunei,
Val de artarei,
Sfanta manastire,
Loc de tainuire,
Si tamaduire,
Se piteste-n tei,
Casa lui Andrei,
De la schit la cruce,
Scara care duce,
Din cruce la schit,
Scari de coborat …
De la schit in sus,
Crucea lui Iisus,
De la cruce-n tei,
Casa lui Andrei,
Cine ca-mi venea,
Si descaleca?
Venea Decebal
Calare pe-un cal,
Sfintii ca-i gasea,
Cu ei ca vorbea,
Dar nu se-nchina,
Nici cruce-si facea.
La schitul din tei,
Crucea lui Andrei,
Traian ca venea,
La slujba sedea,
Slujba asculta,
Si ingenunchia,
Si nu se-nchina …
Pe murg calarea
Si calea-si lua,
La cetatea lui,
A Trofeului …
Andrei col-la schit,
Uite c-a iesit
Cu papucii lui,
Talpa Raiului,
Si potcapu’ lui,
Arca cerului,
Cu vesminte sfinte,
Fratii inainte,
Cu toiag si cruce,
Candele-n rascruce,
Lumanari aprinse,
Valvatai cuprinse …
Iara Sant Andrei
Sub crucea din tei,
Schitul din grindei,
Se roga mereu
La bun Dumnezeu …”

Traditia locala si a Bisericii insista asupra faptului ca Sfantul Andrei a fost bine primit macar de unii din preotii cultului mai vechi.

***

3. Valea Casimcea

Zona calcaroasa, cu mai multe pesteri. Cea mai importanta pare fi “La Adam”.

Mai multe lucruri pot fi citite aici:

http://www.romanialibera.ro/a91904/pesterile-dobrogei-intre-celebritate-si-degradare.html

***

4. Muntii Macinului

Stravechi masiv granitic, cu formatiuni “megalitice” pe creasta. O locatie perfecta pentru un cult preistoric, tinand seama si de “predilectia” vechilor popoare pentru aceasta roca.

Daca am accepta situarea Kogaiononului undeva in Muntii Macinului, l-am situa in regatul get al carui ultim Rege a fost Zyraxes.

Datorita pozitiei geografice acest regat nordic dobrogean trebuie sa fi fost in timpuri stravechi si centrul de putere politica in Dobrogea si nu numai; ar fi fost deci logic ca Zalmoxis sa-si propovaduiasca acolo invataturile.

( vezi citatul din Vasile Parvan in articolul din “Magazin istoric” de la http://www.gk.ro/sarmizegetusa/dave/genucla.htm )

Cel mai inalt varf al Muntilor Macinului din Dobrogea este “Tutuiatul”, de 467 m. Sensurile numelor “Ţuţuiatul”, respectiv “Kogaionon” sunt aproape identice.

Varful Tutuiatul este situat aproape de paraul Valea Fagilor, in jurul caruia creste un faget (rezervatie naturala) situat la sute de km de fagetele carpatice.
Cele mai importante sanctuare geto-dacice sunt plasate in zona de vegetatie a fagului.
Paraul Valea Fagilor se varsa direct in Dunare, fluviu sacru al getilor.

***

Cred ca numele “Kogaionon” sau “Koga” s-a conservat oarecum si intr-o zona getica din afara Dobrogei. Este vorba de rîurile Cogâlnic şi Cahul ( numit mai demult Cagul) , din Basarabia.

Discutiile raman mereu deschise :)