Istoriile lui Roderick

octombrie 15, 2009

Genucla

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 6:49 pm

Cetatea nord-dobrogeană a regelui Zyraxes, încă neidentificată în teren.

Dio Cassius scrie în „Istoria romană”:

„(Crassus) a pornit apoi împotriva Genuclei , cea mai puternică întăritură a statului lui Zyraxes,  căci auzise că se aflau acolo steagurile luate de bastarni de la Caius Antoniu  lânga cetatea istrienilor. Asediind Genucla – în acelaşi timp de pe uscat şi de pe Istru, deoarece era durată lângă apă – în scurtă vreme o cuceri, dar cu multă osteneală, deşi Zyraxes nu era de faţă. Căci el, îndată ce aflase de atacul lui Crassus, s-a îmbarcat şi a pornit la sciţi cu mulţi bani, pentru a le cere ajutor, dar nu a mai apucat să se întoarca. Iată cele savârşite de Crassus la geţi.”  ( http://www.enciclopedia-dacica.ro/izvoare/dion.htm)

Etimologic, cred că numele „Genucla” ar putea fi coradical cu „geană”.

În „Dicţionarul etimologic român” al lui Al. Ciorănescu:

„geánă (géne), s.f. – 1. (Înv.) Pleoapă. – 2. Firişoare de păr de pe marginea pleoapei. – 3. Zare, orizont. – 4. (Interj., ) Atenţie, păzea, şase! – Mr. geană, megl. zęnă, istr. jǫne. Lat. gĕna, prin intermediul unei forme *gēnna, insuficient explicată (influenţa lui cennus, după Candrea-Dens., 726; a lui pinna, după Puşcariu, ZRPh., XXVIII, 682 şi DAR; cf. Puşcariu 702; REW 3727), cf. calabr. yena „mal, margine”, prov. gena „obraz”. Cuvînt general folosit (cf. ALR, I, 20). Pentru semantism, cf. Iordan, BF, VI, 276. Sensul 4 este rezultatul unei confuzii umoristice cu gini „a observa” (după Graur 155, din ţig. ğene, pl. de la ğeno „persoană”, care pare mai puţin probabil). – Der. genat, adj. (cu gene lungi)”

Sensul din calabreză – „mal, margine”-  mi se pare interesant, corespunzând cu situarea cetăţii Genucla pe malul Dunării.

Originea lat. „gena” în PIE  *g’enǝw-  „falcă”  poate sugera o eventuală situare a cetăţii la o gură a fluviului.

Terminaţia -cla poate fi un sufix ori poate trimite spre
PIE *klā- ” a aşeza, a clădi” – din care provin „claie”, „clădire”.

25 comentarii »

  1. Kla sau kleus nu înseamnă faimos/cunoscut în greaca antică?

    Comentariu de Ioan Albu — septembrie 16, 2010 @ 5:40 pm | Răspunde

  2. Mai simplu, poate

    PIE *gʷhen- „a se umfla, a înflori, a fi plin” – sanscr. ghaná- compact, solid, dens :)

    Comentariu de Roderick — februarie 1, 2011 @ 4:26 pm | Răspunde

    • http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+752&root=config
      IE* gʷhen- to flourish, to be full, to swell
      Derivatives: gʷhono-s `lush, abundant ‘

      lit.ganykla – pășune, paviște. Pe internet e dat cu etimologie necunoscută, dar eu cred că de aici vine. Ce poate fi ceva mai logic decît mutația înfloritor>pajiște, pășune? let.ganibas- iarbă.
      Probabil e un derivat specific doar proto-balticilor și tracilor. Zyraxes poate fi un nume hibrid traco-scitic sau curat scitic. Faptul că apelează la iranici atunci cînd se simte amenințat ar putea fi un indiciu că nu e trac veritabil. Poate și numele cetății nu e chiar tracic, însă mi se pare cea mai bună decodificare de pînă acum.

      Mă întreb dacă e posibil să avem un nume banal ca „pășune” pentru vitele tracilor sau sciților mai întîi și abia apoi după întemeierea unei așezări să fi fost atribuit și cetății. Nu pare chiar în regulă, asemenea complicații (nici nu știu cum să le spun, confuzii?) inutile se întîmplă după antichitate, cînd popoarele se amestecă și nume vechi de rîuri sau munți sînt păstrate din inerție sau tradiție, deși înțelesul rămâne un mister.

      Fără alte divagații, cred că wikipediștii au dreptate doar pe jumătate, Genukla poate fi coradical cu lit.gaykla, dar mai corect ar fi un adejectiv „înfloritor” ( bogat, abundent). Și arheologii noștri atribuie zonei o valoare economică importantă datorită schimbului comercial intens, stabil și de lungă durată.

      Comentariu de sorin5780 — noiembrie 19, 2012 @ 3:46 pm | Răspunde

      • îngeni- a fierbe
        îngeneală Olt. înv. reg.- apă de opărit rufele

        Comentariu de Sorin5780 — mai 1, 2014 @ 10:52 am | Răspunde

      • Oare îngeni (Olt.) vine din rad. IE *gʷher la fel ca verbul alb. ziej? Ar fi o falsă derotacizare.
        https://en.wiktionary.org/wiki/ziej

        Comentariu de Sorin5780 — iulie 1, 2016 @ 1:45 pm | Răspunde

        • Ar putea reflecta PIE *Ang-Vl-; *ong-n- ”fire; embers, charcoal” (starling.rinet.ru); lat. ignis, v.ind. áŋgāra- `charcoal’, lit. ugnis ”fire, heat, light”.

          Comentariu de Roderick — mai 31, 2017 @ 11:07 am | Răspunde

          • Cred că *h₁n̥gʷnís (foc) este cea mai bună ipoteză de până acum și ar trebui să avem un derivat verbal (-eni, -ăni, -ăna), foarte ușor de explicat pentru Dacică și Albaneză (ca transformări fonetice). Amintesc aici că-n Albaneză, *gʷ urmat de [e] și [i] dau un [z].
            https://en.wiktionary.org/wiki/ignis#Etymology

            Cred totuși că-n Albaneză s-ar putea oferi o definiție ușor diferită privitor la acestă transformare fonetică, comparând-o cu cea corespunzătoare din limba Dacilor. Dialectul sau subdialectul moesic s-ar putea să fi rămas la o fază mai veche.
            De exemplu, Russu spune că vocala lungă *ē (IE) devine ā și se pretează transformărilor clasice acestei vocale. Adică devine [o] în cuvintele noastre de origine dacică și în cele albaneze.
            Întrebarea este dacă nu cumva *gʷē devine *zē în prima fază, apoi *zā și *zo. Vezi următorul exemplu:
            IE *gʷērhxu – „heaviness” zor „heaviness, trouble” (tribulation, great effort

            http://liu.diva-portal.org/smash/get/diva2:326562/FULLTEXT01.pdf
            https://sq.wiktionary.org/wiki/zor

            La fel probabil s-ar putea explica Alb.zot și zonjë, deși aici, radicalul reconstruit de către ruși, *gʷen-, *gʷnā-, nu pare să aibă o vocală lungă [ē]. Totuși, în limbile germanice are, iar Albaneza pare să fi păstrat un sens similar dpdv semantic:
            https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/gʷḗn
            https://en.wiktionary.org/wiki/queen#Etymology
            https://en.wiktionary.org/wiki/zonjë#Etymology

            S-ar părea că Albaneza păstrează și un termen masculin din același radical, pe când Proto-germanicul kuningaz (Eng. king, Old Eng. cyning „king, ruler” ) ar avea, teoretic, altă origine și explicație conform lingviștilor.
            https://www.etymonline.com/word/king
            https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/kuningaz

            În contul lui zot și zonjë, mă întreb dacă radicalul de mai sus, *gʷhen- (”to flourish, to be full, to swell”), nu este chiar sursa acestei rădăcini *gʷḗnh₂- (femeie)!

            Din ce am observat privind transformările fonetice primare, laringeala h dispare foarte devreme, în perioada PIE, dar nu înainte de a provoca lungirea vocalei vecine.

            Se putea oare confunda *ǵenh₁- (”to produce, to beget, to give birth”) cu *gʷhen- (”to flourish, to be full, to swell”) în perioada PIE comună?

            Comentariu de Sorin5780 — mai 11, 2018 @ 4:55 pm

      • Dacă și limbile tracice aveau sufixul de agent -thlom, -dhlom identic ca transformare lit. -klas, Genucla n-ar fi decât un alt nume, poate sinonim pentru top. La Cazane. Ar trebui ca cetatea să fie situată undeva la gura de vărsare a unui braț al Dunării, de unde impresia că apa *ginește (fierbe). Cine știe, poate aveau și o denumire specială pentru astfel de guri.
        https://en.wiktionary.org/wiki/-klas

        Impresia unora e că apa fierbe, de aici și numele La Cazane, dar eu cred că numele îi mai vine de la aspectul defileului de căldare. http://zigzagprinromania.com/blog/cazanele-mari-ale-dunarii/
        Cred că top. Dubova asta însemna oricum, conform reg.dub (coradical al eng.deep)

        Comentariu de Sorin5780 — mai 31, 2017 @ 9:40 am | Răspunde

    • Dacă avem o paralelă Dac. č, ǧ – Alb. s, z privind transformarea labiovelarelor (PIE) *kʷ, *gʷ urmate de vocalele e, i, ē, ī, albanismele de mai jos se pot reconstrui și-n limba Dacilor.

      IE *gʷēros – „heaviness” > daco-alb. *ǧār > zor „heaviness, trouble” (tribulation, great effort) – Dac. *ǧor-, *jor
      IE *gʷēnh₂- „woman, queen” > daco-alb. *ǧān(y)a > zonjë „lady in a wealthy family with servants” – Dac. *ǧon(ī)a
      IE *gʷērn- „bowels?” > daco-alb. *ǧārnas > zorrë „bowel, intestine(s)”, Dac. *ǧornă
      IE *gʷʰermós „hot” > daco-alb. *ǧérm- > zjarr (gheg zjarm) „fire”, Dac. *germ-

      Cred că-n limba primară vorbită de proto-traci pe linia Dunării se păstrau vocalele lungi IE-ene, iar Albaneza ar putea fi dovada că *kʷ, *gʷ devin africate în contextul descris mai sus (înainte ca *ē să fie asimilat lui *ā).

      Comentariu de Sorin5780 — aprilie 14, 2019 @ 2:50 pm | Răspunde

  3. Deci spui că dacii ăștia de la Dunăre foloseau cuvinte latine înainte de a fi cuceriți efectiv..blasfemie! huuuu :)
    Poate că cetatea asta era pe marginea unui mal abrupt ,dar nu foarte adînc și au numit locul cu diminutivul lui genune(o avea?) punînd un sufix -KA.Apoi ca să pună și cireașa sus de tot au adăugat și acel sufix tracic -las și a ieșit GENUNCALAS APOI CADE UN A să fie așa mai pe limbă..Genuncla.
    Ehhhhh hai mai bine s-o punem pe un cot al Dunării și zicem că arată caun genunchi..Genunkila :)
    Ce grea e limba asta tracică, te obligă să faci o echilibristică ca la circ iar la final tot rămîi cu frustrarea de a nu știi sigur, sigur, dacă ai dreptate !

    Comentariu de Ion Albu — februarie 1, 2011 @ 5:27 pm | Răspunde

    • Poveste mare cu „genune” acesta.

      „genúne (genúni), s.f. – 1. (Înv.) Mare. – 2. Ochi de apă liniștită, alinătură. 3. Prăpastie. – 4. (Înv.) Mulțime, puzderie. – Var. genună, gerune, (înv.) gerure, (înv.) geroe. Lat. caerŭla „mare, albastrul mării” (var. geroe se explică prin var. lat. caerŭlea). Sensul 2 provine de la culoarea caracteristică, albastră-verzuie, a alinăturilor, cf. lat. caerulea fons; sensul 4 este o metaforă, ca în mare. Rezultatul normal, gerure, a fost disimilat în gerune, care se mai aude încă în Trans. de Nord; genune se datorează unei asimilări sau, mai curînd, unui fals de-rotacism.” ( DER )

      Sensul de bază pare de „apă adâncă”, „abis acvatic”.

      Dacă este „gerure/ gerune”, de ce nu ne-am gândi la o rudenie cu slavul „ezero” = lac, iezer ?

      PIE *ag’her- , v. gr. Akhérōn ( numele unuia din râurile infernale, de pe tărâmul lui Hades ), slav ezero.
      Î.a.c. , evoluţia fonetică este … „centum”.

      *

      Necazul cu *g’en „falcă, gură” la originea lui „Genucla” este că presupune tot o limbă de tip „centum”. Dar în zonă erau şi bastarnii germanici, cu limbă „centum”.

      Apoi, după I.I. Russu „Gebeleizis” era „Zebeleizis”, forma cu „G” fiind datorată unei confuzii explicabile paleografic …

      Comentariu de Roderick — februarie 16, 2011 @ 2:24 pm | Răspunde

      • Cred că trebuie să facem o distincție între sensurile și formele originale pentru genune. Ba chiar ar trebui separate în funcție de cele mai vechi atestări și sub forma cu care au fost înregistrate, nu așa cum sunt acum amalgamate, chiar dacă se știe că unele sunt derotacizări. Produc confuzii.

        Mai demult am găsit un verb din Muntenia, pe care l-am pus aici pe blog : (v.comentariul 5 https://hroderic.wordpress.com/2010/09/27/orastia-si-alte-hidronime/
        ” a îngena- a deveni mai domol, a micșora viteza, a încetini. ”
        aginéz v. intr. (cp. cu ung. ágyalni, ágyazni, a face patu). Olt. Încetez, staŭ: vîntu a aginat.

        Pariez că sensul nr.2 circula în Muntenia, ceea ce îl făcea mai mult decât congruent cu verbul nostru (sau verbele noastre):
        genune, genună, pl. genuni, s.f. 2. Ochi de apă liniștită, alinătură.

        Pentru sensul de „mare” < "mulțime, puzderie", amintesc top. Gerulata de la Porțile de Fier și din S-E Slovaciei, pe care l-aș tălmăci drept zonă inundată https://en.wikipedia.org/wiki/Dunajsk%C3%A9_luhy_Protected_Landscape_Area
        Ar fi coradical cu arh.noian, atât prin sensurile atestate, cât și prin înțelesul radicalului din care provine. Care este acesta, încă nu știu.
        http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fbaltet&text_number=+++121&root=config

        Apoi ce sensuri aveau geroe și gerure?

        Comentariu de Sorin5780 — iunie 29, 2016 @ 8:03 am | Răspunde

  4. În aromână dzeanâ = sprânceană, dar și deal, colină.

    În română ”sprânceană” are și un sens asemănător – ”muchie, culme, creastă, coamă (de deal)” (DEX)

    Comentariu de Roderick — martie 27, 2013 @ 7:17 pm | Răspunde

    • Sprânceană s-ar putea interpreta ca fiind derivat din „spre – geană”

      sprânceană – spreceană – spregeană

      Adică ceva care se afllă în apropierea genei (pleoapei cu fire de păr / gene)

      Genunea la care s-ar pute face referire este fântâna (tăul, iezerul) sufletului, care sunt ochii

      Genele sunt cele care mărginesc genunea, adică care mărginesc ”apa adâncă” / globul oculaar

      Comentariu de sabinus — martie 27, 2013 @ 7:35 pm | Răspunde

  5. „Many Indo-European languages use ‘mouth’ to mean the part of a river which meets the sea or a lake, but it is only in Celtic that reflexes of PIE *ǵenu- mean ‘mouth’. ” (http://en.wikipedia.org/wiki/Ligurian_language_(ancient))

    Comentariu de Roderick — octombrie 10, 2013 @ 9:07 pm | Răspunde

  6. Mai este o localitate dacică al cărei nume se termină în -cla, la o oarecare distanță însă: Brucla (care ar fi la Aiud). Dacă această coincidență ar putea avea o relevanță.

    Comentariu de Roderick — aprilie 30, 2014 @ 10:34 pm | Răspunde

    • Densușianu zicea că Brucla ar fi transcris incorect după un original Bruda, o localitate în Dacia între Apula și Salinae. După distanțele măsurate cf. Tab.Peut. ar corespunde unei treceri peste Mureș, numită local brudă ..și brudină (bac, pod umblătoriu). Parafrazez un pic.

      Alte erori observate de el pe Itinerariul Antonin: Cobucla și Cobuda, Semuncla și Semunda.

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 29, 2017 @ 1:09 pm | Răspunde

  7. În privința Dobrogei antice și a unor părți din Rep. Moldova trebuie discutat mai mult despre influența scito-sarmată a toponimiei și foarte probabil a lexicului. De fapt nu trebuie, dar vreau eu! :)
    Amintești de unde rege Zyraxes mai sus. Dacă asupra lui Zyra- planează unele îndoieli, a doua temă (-xes) e asimilată de specialiști unui termen iranic cu sensul de rege. La fel și pentru discuția pentru Zalmoxes.
    Am citat un tracolog mai anul trecut privind Naracustoma (o gură a Dunării) ca fiind iar scitic, măcar pe jumătate: în ossetică naræɡ (îngust).
    Nistrul (Dniester) era numit Danaister, un compus sarmato-getic zic unii, dar probabil era cu totul sarmatic deoarece s-ar putea citi „Don-i-æstɨr/æstur” (apa mare) în ossetică. IE *dānu – „râu” / *stār- „mare, bătrân”

    În dialectul iron, adjectivul „mic” se traduce ɡɨts’ɨl (sinonime: mænɡæj, mænk’i). O fi oare înțelesul etnonimului geți în comparație cu alți iranici din răsărit? Poate massageții ar fi aceia:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Massagetae#Name

    Până și cuțitul dacic s-ar putea traduce prin prisma osseticului sɨk’a (corn), aluzie la forma cuțitului și sabiei curbe.
    Analizai odinioară adj. reg. „bou bur” = bou bălan. În osetică bur se traduce „galben”. Pentru negru au ”saw”..poate identic cu reg. săine (oi săine = oi negre)
    http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Ossetian_Swadesh_list

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 11, 2014 @ 12:12 pm | Răspunde

    • Vezi paralele ossetine æstɨr/æstur? Nu cumva avem prin acel y grec din toponimele răsăritene ale geților un ɨ scito-sarmat? Poate găsim cumva acel misterios iranic *tūra, altul decât verbul arom. a se tura (fugi).
      Văd că este foarte răspândită alternanța asta ɨ/u: dɨwwæ \ duwæ (doi), tsɨppar(sɨppar) \ tsuppar (patru), tsɨbɨr(sɨbɨr) \ tsubur (scurt).
      Întâmplarea face că în Română, [â] devine câteodată [u] și invers, [u] etimologic (vocală închisă, rotunjită, din seria posterioară) devine [â] (vocală medială, închisă, nerotunjită): arh. dumb vs. dâmb, țumburuș = țâmburuș (thumbull), sâmbure – sumbure (alb.sumbull)

      ɨ = â, vocală închisă centrală nerotunjită:
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83

      Poate chiar avem un ū etimologic care se simplifică regional conform acestei alternanțe dintre cele două dialecte albaneze: tosk. y și gheg y sau i, (iar y este reprodus conform germ.ü, deși eu am ascultat aceste litere, dar nu par să reproducă chiar același sunet; în cuvintele albaneze parcă se aude drept â).
      Olteanu spunea că apare și-n dacică un diftong deosebit ”ui”: Buirebista. Pârvan spunea altceva, că în greacă se încerca a se reproduce sunetul ɨ (adică â) prin y: gr.Tyras
      https://en.wiktionary.org/wiki/byr#Etymology

      Comentariu de Sorin5780 — iulie 5, 2017 @ 10:24 am | Răspunde

      • Johan Lebel spune în sec.XVI că valahii se numeau ei înșiși „Romuini”. Oare anticii nu încercau să reproducă sunetul [â] la fel ca Sasul ăsta? Poate mă las dus de fantezie prea departe, dar putem ghici un [ă] sub diftongul [oi] și [â] sub [ui].
        Greu de navigat printre toate ipotezele mele și cele ale unor specialiști reputați, dar subiectul acestor diftongi antici trebuie discutat mai pe larg. Dacă erau întradevăr diftongi, și nu vocale centrale, se schimbă datele problemei, însă dacă erau simple convenții greco-latine pentru a nota foneme inexistente în limbile clasice ar trebui să căutăm mai atent cum notau grecii și latinii foneme identice în alte limbi. Cel mai la îndemână exemplu ar fi dialectele iranice ale vechilor scito-sarmați, care sunt consemnate în scris de către grecii antici și bizantini. Poate cineva are niște recomandări de cărți bune pe care le pot căuta în librăriile noastre sau în afara țării.

        Încă mai cred că dialectul dacic avea un fonem [ʉ] în numeroase cuvinte, provenit din *ū, dar sunt captivat de Ossetină și Albaneză cu transformările lor fonetice, care se aseamănă de multe ori cu cele spre dacică, alteori nu, și mă întreb spre ce parte înclina mai mult dialectul comun vorbit de strămoșii noștri la un numit moment istoric. Posibil ca Dacii din afara regatului dacic să fi vorbit un dialect ușor diferit, influențat de vecinătatea cu alte limbi, cu care puteau forma un ”sprachbund”. Cred că dialectele iranice scito-sarmatice au avut o influență mai mare decât cele centum de după sec.IV sau III î.d.Hr.

        Nu găsesc cărți care să detalieze totul pentru cele două limbi, inclusiv regulile accentuării, din care s-ar putea intui și cele spre dacică într-o zi. Dacă se vor găsi acele texte bessice din Orient, s-ar ușura extrem de mult recompunerea unui dialect tracic, dar mă îndoiesc c-au fost recopiate acele vechi traduceri biblice când limba nu s-a mai vorbit efectiv din sec.VI sau VII, iar suportul pe care se scria avea un termen de expirare. Poate doar dacă s-a retras vreun ascet trac în pustiul Iordanului și îngroapă sau depozitează într-un vas câteva texte în limba maternă s-ar mai putea descoperi în zilele noastre (ca textele din Qumram sau deșertul Egiptului).

        Comentariu de Sorin5780 — februarie 6, 2019 @ 9:48 am | Răspunde

    • Zyraxes corespunde cu nume clar tracice, ca Zurozis și Zourazeis. Oare nu cumva e un sunet transcris de greci fie prin x, fie prin z?

      Comentariu de Roderick — septembrie 4, 2017 @ 5:56 am | Răspunde

  8. În greacă cuțitul asemănător cu sica dacică se numea krobion (totuși să nu explicăm așa numele crobyzilor deocamdată).

    Comentariu de Roderick — septembrie 11, 2014 @ 4:59 pm | Răspunde

    • krabë, f. 1. krrabë (hook; crook; staff, pole; knitting-needle; claw). 2. rock; -z, f. small hook.
      krapë, = wooden peg, wooden hook; -z, f. anchor.

      https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

      gr.κροβιον (krobion, coroană). N-am găsit vreun sens de cosor, dar o fi pe undeva. *(s)ker- 1. “to turn, bend”.

      E posibil ca cele de mai sus să fie conectate cu reg.crambă (toate sensurile) și probabil că-n trecut nu era un m infix; terminația etnonimului crobyzi cred că-mi pune probleme, deși nu-i singulară pentru Sciția Minor (cattuzi).

      Comentariu de Sorin5780 — mai 30, 2018 @ 9:23 pm | Răspunde

  9. calabr. yena „mal, margine”

    Nu cumva trece prin ac. derivare semantică ca reg. nostru poartă (mal, țărm)? Mă gândesc la Lat.iānua ”any double-doored entrance (e.g. a domestic door or a gate to a temple or city)”, din PIE *h₁ey- (“to go”). Dacă am fi moștenit Lat. iānua, ar fi devenit *geană, *jeană.
    https://en.wiktionary.org/wiki/ianua

    Lat. porta provine din PIE *per- (“to pass through”), nu știu despre Lat.portus sau nordicul fjord. E posibil ca poartă (mal, țărm) să fi fost inițial un port (dacic sau romanic), un loc adăpostit și apărat, un strunguț de mare, la fel ca acest Genukla de mai sus. Deci mă gândesc la un derivat dacic din rad. *gʷʰen- (to strike) care va da Lat.dēfendō, dēfendere (to drive away; to defend, guard or protect), iar portus ar putea fi coradical cu dacicul a (se) părda (a se apăra) prin rad. *per- to battle (to hit?).
    https://www.etymonline.com/word/fjord#etymonline_v_5989

    Pers. بندر (bandar) /bændæɾ/ https://en.wiktionary.org/wiki/%D8%A8%D9%86%D8%AF%D8%B1#Pronunciation_2
    Nu-mi amintesc etimologia IE a acestui termen, dar Eng.harbor (v. herebeorg) are la bază rad. *bhergh- „to hide, protect”, cf. v.eng beorg (“defense, protection, refuge”).
    https://www.etymonline.com/word/*bhergh-?ref=etymonline_crossreference#etymonline_v_52974

    Interesant și Sl.pristav (port), comparabil aș zice cu Arm. նավահանգիստ (navahangist ”ship rest”) ”port”. https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%B6%D5%A1%D5%BE%D5%A1%D5%B0%D5%A1%D5%B6%D5%A3%D5%AB%D5%BD%D5%BF

    PIE *kʷyeh₁- ”to rest; rest, peace” putea fi sursa unui tracic *cen-ja/*gen-ja (to rest) cf. cu Old Armenian հանգչիմ (hangčʿim, “to rest”) din *sm-kʷih₁- .

    Comentariu de Sorin5780 — februarie 7, 2019 @ 3:38 pm | Răspunde

    • Cred că vreau să spun că Genucla este un derivat ieșit din circulație odată cu dispariția graiului dacic și numai verbul a îngena (A slăbi, a domoli, a reduce viteza) s-a păstrat din presupusa familie lexicală. https://dexonline.ro/intrare/%C3%AEngena/131328

      Nu știu dacă are vreun sens scoaterea lui din rad. *kʷyeh₁- ”to rest; rest, peace” (vezi și vb.agina/-ez), dar genune (ochi de apă liniștită, alinătură) are sens, ceea ce ar certifica transformarea [č] spre [ǧ].

      După cum spuneam mai demult, ar trebui separate formele genune (var.genună) și gerune cu sensurile lor specifice, iar ideea asta a mea ar ajuta foarte mult la separarea lor.

      Sunt sigur că și gerune (Var. genună, gerune, (înv.) gerure, (înv.) geroe) are niște etimologii interesante, dintre care unele ar putea fi dacice, altele romanice.
      De exemplu, sensul „cantitate de apă strânsă la un loc prin oprirea unei gârle” ar putea proveni dintr-un derivat *ger(i)ōnem al verbului latin gerō, gerere (a căra, transporta, Proto-Italic *gezō), adică „(apă) adunată”. Asta dacă nu avem și aici un verb *ger- sau o rotacizare din *gen- (a lovi – a opri) cf. rad. *gʷʰen- (to strike). Vezi și entopicul dângău (“the stopper of a mountain creek for collecting water in order to carry logs downstream”).
      https://dexonline.ro/intrare/genune/22952

      Sensurile ”abis, prăpastie” și „adâncime foarte mare; mare” (de aici și sensul de „mulțime, puzderie”) ar putea proveni dintr-un tracic *ger-ja (a săpa), deși nu-mi dau seama momentan ce verb PIE ar continua.
      Vezi pentru semantism alb. det (mare) cu var. dejt, dejët din Proto-Albanian *deubeta. https://en.wiktionary.org/wiki/det#Etymology
      genúne f. (lat. *gyro, -ónis, vîltoare, d. gyrus, învîrtire. V. jur 1. Cp. cu minune). Nord. Apă adîncă, vîltoare, vîrtej, anafor. Scriban (1939)

      În trecut m-am dus și spre Kurd. kûr (“deep”) și Arm. խոր (xor ”deep”), dar nu știu ce origine au!

      Comentariu de Sorin5780 — februarie 7, 2019 @ 4:30 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: