Istoriile lui Roderick

August 19, 2010

Urbis…

Filed under: Deva,Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:33 am

Pe un teren destinat controverselor:

În română, oraş

oráș (oráșe), s.n. – Urbe, tîrg, cetate. Mag. város (Miklosich, Slaw. Elem., 134; Cihac, II, 519), cf. sb., cr. varoš, alb. varroš, ngr. βαρόσι. – Der. orășan, s.m. (locuitor al orașului), apare în doc. slavorom. din 1439; orășenesc, adj. (de oraș); orășenește, adv. (ca la oraș); orășancă, s.f. (locuitoare a orașului); orășenime, s.f. (lume de la oraș); orăsnic (var. orăjnic), s.m. (titlu dat odinioară, în sec. XVII, armașului în Mold.), probabil pentru că avea în sarcină poliția urbană.” (DER)

De origine maghiară după toate dicţionarele în uz, cuvântul apare şi în croată, albaneză ori neogreacă.

În schimb aromânul „hoarâ” ( = sat ) este considerat de origine greacă ( „χωριό” ).

*

Găsim cuvinte cu formă şi înţeles asemănător cu cele de mai sus în limbi din familia afro-asiatică.

Ele ar proveni din rădăcina proto-afro-asiatică *ḳʷar- „aşezare, oraş”.

*

Rădăcina PIE *(o)rū- („a săpa” – cu referire la săparea unui şanţ ca graniţă, delimitare) ar putea să stea, în cele din urmă, la originea arom. „hoarâ” – ca şi a lat. „urvus”.

*

După lingvistul Sorin Paliga, „Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian”

„Rom. oraş, uraş is a typical representative of Preie. *OR-, *UR- ‘huge, big’ hence ‘big settlement,
township’. An additional proof is offered by the Thracian place-names attested in the Antiquity: Az-oros, Al-oros, Tarp-oron, Cep-ora, Cap-ora, Clev-ora (cf. Cluj, Cleja), Scap-ora, Ur-briana, in which the second element is -ora, -oros, -oron, beyond any reasonable doubt the precursors of the Romanian forms -oara (now in place-names only), oraş, uraş. The basic meaning must
have been ‘fortress, urban settlement, township’, with a certain difference as compared to the similar meanings of deva/dava, bria, poris etc. Comparative analysis allows to postulate that Thracian had at least two forms: *ora hence Romanian oara, now preserved in place-names
only (presumably because of its interfering with oară < Lat. hora); *ora”, *ura”, hence Rom. oraş,
ura&. All these forms must reflect Preie. *OR-, *UR- ‘huge, big, giant’, hence also Gr. oros ‘a hill, a
mountain’ and Lat. urbs, urbis ‘township’ (of Etruscan origin).”

12 comentarii »

  1. q.e.d.

    Comentariu de mandalandala — August 31, 2010 @ 6:39 am | Răspunde

  2. ” bria ‘town’ (Strab.; Steph. Byz. under the word of Messembria). Both authors state the word was Thracian. It is often found as a second component of Thracian settlement names, for example: Messembria, Poltymbria, Sélymbria, Skedabria, etc. The Thracian ‘bria’ is related to the Toch. A ri, B riye ‘town (a refuge on a hill)’ – from the IE *wrijá ”
    ” beras ‘brown, swarthy’ [Lith. be.ras ‘brown’, Latv. bers ‘the same’, Old-HighGerman bero ‘a bear’ (initially ‘brown’ ”
    ” torelle – a lament, a song of mourning (a turui)”
    Poți spune că era destinul nostru să regăsim viața de boem a tracilor cu ..BERE în ORAȘ și o doză de tînguire(TURUIALĂ) :)

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 12, 2010 @ 7:13 pm | Răspunde

  3. L-am observat pe „torelle” acesta.

    La I.I. Russu este ” cântec jalnic cu acompaniament de fluier „.

    Avem:

    „TARARÁ s.f. Melodie monotonă care pare că nu se mai sfârșește. – Formație onomatopeică. ” (DEX)

    „tărărái s.n., s.m. (reg.) 1. (s.n.) cântec continuu. 2. (s.m.) om aiurit, cu care nu te poți înțelege. ” ( DAR )

    „tărăruí, tărăruiésc, vb. IV (reg.) 1. a tărăgăna. 2. a se slei, a boli.” ( DAR )

    „A tărăgăna” – cu sensul de „a cânta alene, cu jale” ( DEX 98 )

    ” TARAGÓT, taragoturi, s.n. Instrument muzical popular românesc de suflat, format dintr-un tub conic de metal cu ancie simplă. – Et. nec. ” ( DEX 98 )

    tarara/ tărărai ar putea proveni din „torelle”

    Comentariu de Roderick — Septembrie 13, 2010 @ 1:01 pm | Răspunde

  4. Mă întreb dacă nu românașii noștri au fost sursa de inspirație pentru teoretizarea sindromului Tourette, atît etimologic cît și ca recunoaștere a…locului fruntaș la înjurături. :)) Apropo de asta, dacă nu ești prea pudic, scrie un istoric al principalelor noastre cuvinte vulgare. E și foarte interesant d.p.d.v.istoric. Ex: IE *kuzdhos ..te las pe tine să elaborezi și nu uita să citești pe Wikipedia latin profanity – e foarte instructiv. :)

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 13, 2010 @ 1:40 pm | Răspunde

    • Cuvintele cu pricina apar în dicţionarul lui S. Paliga. Nu mi-am format încă vreo altă opinie, dar – poate – cine ştie ?

      Comentariu de Roderick — Septembrie 13, 2010 @ 2:09 pm | Răspunde

      • N-am știut că a scos și un dicționar.E scumpă cartea, voluminoasă sau e mai degrabă subțirică/ușoară.?

        Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 13, 2010 @ 7:03 pm

  5. Un bulgar tracoman a scos din traista lui slavică cîteva legături cu vechi toponime trace printre care și PARA/PHARA.Am să le enumă în ordinea citită: Varoș în sîrbo-croată înseamnă oraș precum spune și Paliga, și-l aseamănă cu forma PHARA în sensul de loc îngrădit precum av.varesha=fortificație și sansk.VARA=enclosing(închizînd?) VARI= enclosure (îngrădire) VARTATE=to turn(a întoarce,învîrti)și galezul VAR=loc închis.
    Un inginer amator din Bihor observa că în limba maghiară varoș folosește o terminație nespecifică limbii lor iar cum cuvintele înrudite cu oraș sînt oarecum limitate la unguri,sb-cr. și români mă gîndesc,oare nu poate fi o moștenire (celtică,iliră?) prin acea cultură urbană tîrzie numită Komani Kruja?
    N-am citi pînă acum de urvus lat. dar ar avea sens dacă considerăm sansk.VAS/VASA așezare,sat,casă și sl.vesă=sat ,alb ves.

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 28, 2010 @ 3:06 pm | Răspunde

    • Este inginer amator ? Poate fi mai grav decât a fi lingvist amator :)

      Coresp. latin mi se pare a fi „vicus”. Mai cercetez.

      Comentariu de Roderick — Octombrie 28, 2010 @ 3:11 pm | Răspunde

      • Inginer de profesie, amator de lingvistică..nu m-am exprimat eu bine.Apoi se poartă chestia asta la români,mulți au ales o meserie bănoasă în defavoarea vocației și pasiunii. :)

        Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 28, 2010 @ 3:20 pm

  6. Clevora e un nume interesant! Dacă vine din IE *kel-, *klen-, *klew- „arțar” avem numele său dacic, cu un sufix -or care poate fi corespondentul celui latin pentru arbori „-et”.
    Nu sînt multe rădăcini IE de forma *kl !

    Comentariu de sorin5780 — Iulie 15, 2012 @ 6:33 pm | Răspunde

    • Ar mai fi o situație contradictorie aici. Clevora(dacic pentru faimos?) ar putea fi forma centum paralelă cu ilir.cleves(faimos) și leton klausity(a asculta) sau lit.klausau(a asculta)
      IE *k’lew- to hear
      Ar fi încă una din acele situații de „satemizare incompletă”

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 28, 2012 @ 5:48 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: