Istoriile lui Roderick

July 19, 2022

Lotrul și Lotrana

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:56 pm

Râul Lotru își are obârșia în lacul Câlcescu din munții Parâng. Nu departe, în căldarea Ieșului, se află lacul glaciar Lotrana, a cărui apă ajunge în râul Gilort, în alt bazin hidrografic.

”Lotrana” ar putea fi un antroponim; poate o soție a unui anume Lotru, nume a cărui semnificație ar putea fi alta decât a subst. lotru ”tâlhar, hoț de codru, haiduc”:

LOTAR < germ. Lothar. l. – Radu, olt., 1662 (AO XVII 310). 2. Lotr călugărul care a scris testamentul mamei lui Mihai Viteazu în 1602, sau < subst. lotru.” ( N. N. Constantinescu, ”Dicționar Onomastic Romînesc”, dexonline.ro)

Ar putea fi numele unei băcițe de demult; anumiți munți din zonă au avut, prin tradiție, stâne gospodărite doar de femei.

Cele două hidronime sunt foarte probabil înrudite. Unul denumește o apă curgătoare, iar altul o apă stătătoare. Se poate, oare, să aibă o origine mai veche?

M-am gândit, de exemplu, la un posibil *lutru = vidră (mascul), de origine latină, cu femininul *lutrană, cuvinte contaminate apoi cu ”lotru”, în vremea când și-au pierdut înțelesul.

Numele râului Lotru ar putea avea și o origine autohtonă, reflectând PIE  lou̯ǝ-tro- `Waschbecken’ (Pokorny), cf. cu gr. hom.  λοετρόν, atic λουτρόν ”baie, cadă”, gr. λούτρο (numele stațiunii Loutro din Creta), galicul lautro (aceeași semnificație), isl. lauðr ”leșie, spumă de săpun” ș.a. Dacă aceasta este și originea hidronimului românesc, e posibil ca Lotru să fi însemnat aproximativ ”scăldătoare”, un înțeles plauzibil și pentru un lac de munte ca Lotrana.

O altă variantă ar fi PIE lat- ” wet, damp; swamp” (gr. λάταξ ”drojdii de vin, mir. ‎laith‎‎ ”mlaștină”).

În legătură -posibilă- cu aceasta, citez o afirmație a lingvistului Sorin Paliga în legătură cu numele Lotrului:

”Obviously built like Motru; a derivation from lotru  ‘thief’  does not seem either possible or probable. I am rather inclined for a relation with Cretan lat  ‘a marsh, a moor’, NL Latsida, both ofPreie. origin. A root *L-T- is not immediately identifiable, so further research is necessary. Probably related with NFl Loire, in France.” (”Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian”, 2006)

O altă posibilă rădăcină este lē̆i-4 ”to pour” (Pokorny), care a dat lat. lītus, –oris (> litoral), alb. lumë ”pârâu”, lusë ”râu” și posibil numele Lituaniei.

Rămâne de văzut care e (sau nu e) legătura dintre numele Lotrului și al afluentului Latorița.

1 Comment »

  1. E un top.Lăutele care ar putea fi conectat cu acest Lotrana sau Lotru. Nu știu dacă nu lipsește un -r- din acel toponim, făcându-l un derivat instrumental (*-trom). Ca exemplu, vezi frate cu varianta fratre din primul mileniu, conform etimonului său latin.
    Cred că-mi amintesc ipotezele propuse pentru acel toponim, un fitonim, parcă și un zoonim, apoi un sens de scăldătoare după un mănunchi de vechi cuvinte romanice: a la (spăla), lăutor, -oare „care spală” și chiar participiul lăut, -ă ”spălat”. Lat.lavātōrium nu cred că s-a păstrat, dar putea fi păstrat prin Lăutele.

    Alt cuvânt care ar putea fi interesant este alb.lot (lacrimă). Am intuiția că acest cuvânt n-a fost niciodată etimologizat corect. Este conectat cu Lotru și Lotrana? Nu știu. Mă gândeam poate alb.lot este coradical cu nordicul lauðr cf. isl.löður (foam, spray), deci tot un sufix instrumental *-trom.
    https://en.wiktionary.org/wiki/l%C3%B6%C3%B0ur
    Suspectez că albaneză elimină uneori -rë (devenit -ër), așa cum presupuneam pentru mut (shit) conectat cu hidr.Motru. E doar o idee, slăbuță pentru că -r- nu pare să cadă ca în rom.frate, iar „lot” și „mut” sunt mai degrabă reconstruite cu IE *-os (pre-PAlb. *-as?) desemnând rezultat unui verb.

    O fi posibil ca Motru (Amutrium?) și Lotru să fie dacice, fără vreo legătură cu ceea ce s-a propus până acum? De exemplu Motru ar putea fi renumit în epoca migrațiilor, când limba dacilor nu mai era vorbită și nici populația romanică nu-l înțelegea, nici slavii, germanicii sau iranicii nu-l pricepeau. Amintesc aici Dierna și Cerna, deși s-ar putea să mă contrazic singur. Ideea mea e că uneori noii veniți observă ceea ce observau și tracii asupra munților, lacurilor sau râurilor, nu că traduc denumirea tracă. E o diferență între Amutrium și Motru. Poate fi o afereză (a lui „a”) sau o transforrmare fonetică specifică (o din *ā tonic sau o din diftongul *-au-).

    M-am întrebat în trecut (cred) dacă top.Pautalia (*paut- spumă) nu-i lipsește un -r-. L-am conectat etimologic cu reg.potă (izvor). La fel ca mai sus, dacă cade uneori -r- nu putem argumenta asta decât prin exemple antice, dar mă tem că trag de sufixul ăla prea mult. Până la urmă este instrumental.

    Comment by Sorin — July 21, 2022 @ 7:25 am | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: