Crâmpoşie

Acum câteva zile am băut un vin destul de bun pentru un vin cumpărat în supermarket (de obicei beau vin de casă, fie din producţia proprie, fie din a cunoscuţilor de bună credinţă).

Şi mai interesantă îi este originea (autohtonă) şi numele (cu etimologie necunoscută):

“CRÂMPOȘÍE s.f. (Reg.) Soi de viță de vie autohton, cu struguri albi-verzui sau ruginii cu boaba rotundă; vin făcut din acești struguri. – Et. nec.” (DEX 98)

Acest cuvânt se poate lega – fără prea mari eforturi- de

“CRÂMPOȚÍ, crâmpoțésc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A tăia, a rupe, a sfâșia în bucăți inegale; a ciopârți. ♦ A mânca fără rânduială, de ici de colo, câte puțin. – Din crâmpot (puțin folosit, „bucată”, et. nec).” (DEX 98 )

“Crâmpoşie” poate fi semantic similar şi chiar coradical englezului grape.

“…mid-13c., from O.Fr. grape “bunch of grapes, grape” (12c.), probably a back formation from graper “steal; grasp; catch with a hook; pick (grapes),” from a Frankish word, from P.Gmc. *krappon “hook” (cf. M.Du. crappe, O.H.G. krapfo “hook;” also see cramp). The original notion perhaps was “vine hook for grape-picking.” ” ( etymonline.com )

şi

“cramp “muscle contraction,” late 14c., from O.Fr. crampe, from a Frankish word (cf. O.H.G. krapmhe “cramp, spasm,” related to kramph “bent, crooked”), from a P.Gmc. root forming many words for “bent, crooked,” including, via French, crampon. ”  ( etymonline.com )

*

Din PIE *kraip-/-ei- “to bend, to hurry, etc” poate proveni numele unui cosor curb, însă provine şi un cuvânt interesant, v.gr. krai̯pálǟ “drinking-bout; intoxication; drunken headache”, foarte potrivit pentru a descrie starea pe care o ai după ce consumi o oarecare cantitate din vinul respectiv.

Sensul de “a îndoi” pe care îl au unele derivate ale rădăcinii se poate întâlni în

“CRẤMPIȚĂ, crâmpițe, s.f. (Reg.) Încurcătură a firelor din urzeală; fig. piedică, obstacol. – Cf. c r â m p e i. ”

*

Cele de mai sus mi se par explicaţiile cu mai mare probabilitate de adevăr. Nu ducem lipsă, însă, nici de altele.

Un cuvânt din sfera altei ocupaţii tradiţionale ar putea avea -surprinzător-legătură cu “crâmpoşia”:

“crímbă, crímbe, s.f. (reg.) unealtă ciobănească, în care se tescuiește cașul din strecurătoare. ”  ( DAR )

Şi mustul se obţine tot prin tescuire.

Cu sau fără legătură cu “crimba”, există un PIE *krib- “basket, woven vessel” (m.engl. rip “coş de peşte” ); de remarcat legătura de sens cu “crâmpiţă”-încurcătură a firelor.

*

Culoarea poate fi o altă origine a denumirii unui soi de vin ( cf. Galbenă, Roşioară etc.).

Crâmpoşia băută de mine e un vin alb. Dacă ar fi fost roşu, m-aş fi gândit poate la lat. cruor “sânge” ( PIE *krewa- ). Dacă numele îi ascunde cumva vreo culoare, ar putea fi un derivat al PIE *k’ēy(w)– “gri” ( gr. kīrró- “galben-roşcat”, lat. caeruleus “albastru ), ori *g(‘)hrāw- “gri” ( engl. gray ).

PIE  *krep- “dark, false” a dat lat. creper  “întunecat, vag”; teoretic, ar putea fi la originea numelui unei culori.

Nu cunosc aspectul strugurilor, pentru a vedea dacă nu cumva li se potriveşte un epitet derivat din PIE *(s)krewǝp- “rough, grainy; scab”.

*

Pe etichetă, descrierea vinului sună aşa: “un vin amabil, proaspăt şi răcoros, cu arome fine, cu structuri bogate şi echilibrate” :)

Pe site-ul  www.avincis.ro găsesc descrierea:

“Crâmpoşie Selecţionată este un soi local din Drăgăşani. Este perfect adaptat solului său de origine, care îi permite să se pună în valoare cel mai bine. Buchetul său este fermecător şi elegant, cu note încântătoare de pară.”

Nu pare, deci, un vin “bărbătesc” ( cf. PIE *krē̆p- “strong”, ori germ. Kraft ).  Teoretic, ar putea reflecta şi numele unui fruct; până acum, însă, numele perei în diverse limbi nu m-a convins.
Nu e exclus ca -poşie să provină din rădăcina IE *po-/*pi- care înseamnă “a bea” > lat. potare, probabil ca şi “poşircă”.