Troglodiții din Dobrogea

Printre triburile care locuiesc pe teritoriul Dobrogei, Strabon (”Geografia”), îi menționează și pe ”troglodiți”.

”After the country of the Scordisci, along the Ister, comes that of the Triballi and the Mysi (whom I have mentioned before),and also the marshes of that part of what is called Little Scythia which is this side the Ister (these too I have mentioned). These people, as also the Crobyzi and what are called the Troglodytae, live above  the region round about Callatis, Tomis, and Ister.” (din traducerea engleză a ”Geografiei”, http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Strabo/7E*.html )

Pe harta lui Abraham Ortelius, troglodiții apar la sud de peucini, la nord de obulensi și la est de oetensi și aoti.

Râul Naxius (cuvânt probabil din PIE snā- ”to flow”, ca și Nestos ori Naissus -acesta fiind un cvasi-omonim via o metateză a lui i?) desparte pe hartă Histria de Tomis; probabil că Naxius este Casimcea de azi. Obulensii sunt situați la nord de Naxius, deci troglodiții ceva și mai la nord.

Printre numele triburilor getice învecinate, troglodiții -numiți cu un cuvânt grecesc- apar oarecum surprinzători. Dacă nu e vorba de o confuzie între cuvântul grecesc și un nume tribal getic, iar troglodiții Dobrogei locuiau într-adevăr în peșteri, e posibilă situarea lor în Dobrogea nordică, unde există formațiuni carstice, chiar peșteri remarcabile (vezi http://www.deltaorion.s5.com/custom.html ).

Dar -independent de harta lui Ortelius- aș bănui că troglodiții puteau locui în Dobrogea centrală, nu departe de cursul Casimcei (sursă de apă), poate în zona Gura Dobrogei-Cheia, unde sunt documentate 14 peșteri (vezi și aici). În peștera Gura Dobrogei sunt atestate 3 niveluri de locuire getică (v. aici). Iar Dobrogea sudică are obiective speologice și mai importante.

E de bănuit că acești troglodiți -dacă au existat- se găseau la un nivel de dezvoltare materială inferior populațiilor învecinate; în ceea ce privește identitatea acestui neam (getic?), mărturiile arheologice pot să nu fie atât de relevante. Obiectele pot să fie de împrumut (de ex. în ziua de azi indigenii din Amazonia poartă tricouri chinezești și au bărci cu motor).

Troglodiții ar putea fi o populație refugiată în peșteri și stâncării în urma unor invazii (caz tipic), ori -mai puțin probabil- o rămășiță a unei populații indigene arhaice, locuind de bună voie în grote, nu forțați de împrejurări. Cert e că apar ca trib separat și -prin denumirea cu un exonim grecesc, singurul caz din Dobrogea- oarecum diferit de neamurile getice din zonă.

Mai e posibil și ca numele de ”troglodiți” să nu fie legat de peșteri, ci de vreun tip de locuință subterană, un bordei primitiv care să le fi fost tipic (”Greek troglodytes “cave-dweller,” literally “one who creeps into holes,” from trogle “hole” (from trogein “to gnaw;”…) + dyein “go in, dive in.” ” -etymonline.com).