Istoriile lui Roderick

December 7, 2011

Codrul

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:19 pm

După B. P. Hasdeu,

” “Codru” reprezintă dar exactamente, cu scăderea regulată a vocalei, formaţiunea sanscrită kadru din ka+dru , “ce arbore !” adecă “ce mulţime de arbori !”

Fără a cunoaşte termenul româno-albanez, Pictet bănuia că din acelaşi grup exclamativ ar deriva grecul κέδρος; şi este ciudat că, fără a fi fost câtuşi de puţin lingvist, bătrânul episcop transilvan Bob deducea pe al nostru din “cedrus”.

Este evidinte că nici κέδρος nu provine din codru, nici codru din κέδρος ; ambele însă au decurs pe o cale nedependinte din aceeaşi tulpină ariană Kadru.”  ( “Viaţa de codru în Dacia – Studiu filologic” )

“Cedrul” ar proveni însă, conform altor studii (cf. starling.rinet.ru ), dintr-un PIE *ked- “ienupăr” (ca şi lit. kadagis “ienupăr” ). Acest *ked înseamnă la Pokorny “a fumega”, fiind la originea OCS kadilo “tămâie” ( din care avem “cădelniţă” ).

Oricare ar fi originea gr. kédros , e plauzibilă înrudirea cu rom. codru.

Mai mult, cred că e posibil ca numele de codru să fi fost purtat în vechime numai de pădurea de brad (răşinoase) -“codru verde”, prin extensie atribuindu-se apoi şi altor păduri.

*

După S. Paliga,

“codru, -i s.m. 1. dense forest; 2. in codru de pîine ‘big piece/loaf of bread’ is derived from (1). Related with Alb. kodër, kodrë ‘a hill’. There are two basic explanations: (a) from IE *kadh- ‘to cover; to protect’; (b) an ‘expressive’ construction with co- and Thracian root -dru ‘wood, forest’ (as A. Poruciuc believes). • The old explanation from Lat. quadrum ‘a square’, starting from meaning (2) is erroneous. We rather incline to explain the form from IE *kadh.”

*

O altă etimologie posibilă a “codrului” este, cred, PIE *k(‘)ait- “pădure” ( aflat la originea engl. heath , germ. Heide, galez coed , v.irl. ciad “pădure” ). Probabil că e mai dificil de explicat î.a.c. de ce -t- devine -d- în “codru”.

Aş crede că sensul de “bucată” al lui “codru” indică doar un omonim.

27 Comments »

  1. În aromână situaţia lui “codru” este interesantă.

    Există “codru” şi “coduru” cu dublu sens: de pădure şi piaţă publică.
    Pentru al doilea, etimologia latină ( quadrum ) pare plauzibilă, cf. “cartier”.

    Va fi fost codrul frate cu românul, dar nici chiar aşa.

    *

    Pentru “pădure” am două explicaţii fantastice:

    1. pădure = compus pă + dure, precum coduru = co + duru ; “dure” , “duru” ar reflecta IE *deru- , *doru- “copac”

    Cât despre “pă-“, ar putea fi acel “expressive prefix of indigenous origin, used for derivational
    means, mainly for verbs. Seemingly related with păi” ( S. Paliga, care admite posibilitatea prezenţei lui pă- în “părâu” şi “păcăli” )

    2. Dacă pentru “codru” 1. Parte, bucată, felie. = 2. Bucată de pămînt. = 3. Pădure ,

    există o rădăcină PIE care ar însemna “parte, bucată”, anume *ped- ( cu hitt. peta- `loc’ ), un bun candidat pentru “pădure”, cf. aceleiaşi logici a dicţionarelor ( care se aplică şi în cazul lui “deal” : “delí (-lésc, -ít), vb. A da, a împărți. Bg. deliă „a împărți”, din sl. dĕlŭ „parte”; cf. deal.” – DER )

    Comment by Roderick — December 8, 2011 @ 2:45 pm | Reply

    • Mi-a atras atenţia -deşi e probabil doar o aparenţă- dubletul coduru-pâduri (în aromână), asemănător cu columbus-palumbus (porumbel, în latină).

      La fel, potârnichea e în latină coturnix, din PIE *kʷok’t- ; columbus, din PIE *kolomb- .

      Comment by Roderick — January 30, 2012 @ 11:09 pm | Reply

      • E foarte posibil, „mîțule”! :)

        Comment by Ioan Albu — January 31, 2012 @ 8:41 am | Reply

      • În poză e un mâț fără coadă, antropoid, un lynx …

        Comment by Roderick — February 1, 2012 @ 12:25 am | Reply

    • coduru ( piață publică) ar putea veni din albanezul qëndër ( centru; din lat.centrum), numai la aceștia s-a produs mutația consonantică t>d și p>b pentru moștenirile latine.
      Bineînțeles, originea din quadrum ar fi mai logică, doar aromâni provin în mare parte din sudul Dunării unde urbanizarea a fost mai de lungă durată.
      Eu aș asimila multe cuvinte aromânești, din acestea moștenite, decît să împestrițăm limba cu mai multe neologisme.
      De unde vine următorul: condúr2 s.m. (reg.; despre copii) drac împielițat ?

      Comment by Sorin5780 — July 31, 2012 @ 4:43 pm | Reply

    • Arom. codru-piață publică ar putea reda chiar forma pătrată a pieței (lat. quadrum – pătrat); cf. Roma quadrata, prima incintă a Romei antice, construită pe colina Palatin.

      Comment by Roderick — April 10, 2014 @ 10:02 pm | Reply

  2. O confirmare pentru autohtonia lui codru ar fi osetinul „qæd” – pădure, deși în cîteva alternanțe cu celelalte idiomuri iranice, „d” din osetină are un „t” în celelalte. Concluzia ar fi că PIE kait e originea glosei osetine, la fel și românescul cătun (Reg.) Pădurice, hățiș, desiș.
    Altele: qwɨn, qis= păr(cosînzeana, cosiță), sær = cap(sărîmb), χætsɨn = mușcătură (haț, înhață?)
    „dzidzi” = țîță ,
    biræ, birætæ \ beræ, beuræ = mulți (burebista, burii)
    tærsɨn = frică(tîrșă??)
    t͡sarɨn = a trăi
    battin= a lega
    dur= piatră
    mig = ceață (negură)
    moj, læɡ \ mojnæ, læɡ =soț(aici se suprapune peste slavi ca sens, probabil ie mos- (latin mascul))
    http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Ossetian_Swadesh_list

    Comment by Ioan Albu — December 24, 2011 @ 2:54 pm | Reply

    • Hățișul este o pădurice atât de deasă, că copacii ei te înhață cu crengile, agățându-te, “mușcând” din tine

      >>>>xaetsin – haetsin poate da și hap = îmbucătură, mușcătură plină din ceva

      Comment by sabinus — December 24, 2011 @ 3:55 pm | Reply

  3. Mari word codra – “forest” http://www.v-stetsyuk.name/en/Alterling/SettlEastEur/FU.html
    Dacă urmăriți predicțiile următoare, tracii ar trebui să aibe ceva cuvinte de contact cu fino-ugrii și turcii http://www.v-stetsyuk.name/en/Alterling/SettlEastEur.html
    http://www.v-stetsyuk.name/en/Alterling/SettlEastEur/IE.html
    Dacă avem ceva cuvinte fino-ugrice sau turcice pe care le împărțim cu indo-iranienii s-ar confirma supozițiile.
    Să fie oare influența fino-ugrilor cea care a hotărît fracția satemică a grupului IE?

    Comment by Ioan Albu — January 30, 2012 @ 9:36 pm | Reply

  4. Nu știu dacă am mai expus părerea asta, dar iată. Codrul cu sensul de munte și alb. kodër (deal) ar putea fi principal și legat de IE *(s)ker- „to cut” cu sufixul adjectival -dho, așa cum erau celebrii munți Scardona (sau Scordona) de unde vine numele scordiscilor.
    Dacă atît albanezii cît și noi avem termeni apropiați ca sens (mai ales ca fonetism), e de presupus ori o sursă iliră comună pentru „îmbe” popoare, ori una curat tracică prin acele triburi de la Dunăre fugărite de sciți spre sud-vest (cf. lui Pîrvan). Aceste triburi (din Banat și Oltenia zice Pîrvan) nu erau dintre cele mai slabe probabil, căci își fac loc printre iliri în chiar munții lor. Legendele albanezilor spun că trăiau în Bosnia cînd au fost nevoite/forțate să se mute în Albania modernă și unde au găsit oameni care vorbeau limba lor. Tot în Bosnia e acel Thermidava cred, deci albanezii, măcar teoretic, ar putea fi urmașii acelor daci împinși de către sciți.

    Apropo, nu cred că acest kodrë e o formă corectă. Mai degrabă kodra cu articol hotărît e ceea ce voiai să scri.
    Chiar numele orașului Shkodër se articulează astfel, Shkodra. E luat drept una din dovezile că ilirii au fost prezenți neîntrerupt în zona aceea cf.cu atestările din greacă și latină. http://en.wikipedia.org/wiki/Shkod%C3%ABr
    Problema e de evoluție în timp. Dacă Scordona („abrupții”: azi munții Shar) e originalul, atunci Skodra antic are deja metateza.

    Legat de iliri am citit la Pîrvan niște teorii și istorii foarte interesante. Presiunea pusă de celți asupra ilirilor, atacînd de-a lungul malului Adriaticii de la veneți pînă aproape de Albania modernă a împins multe triburi ilire mult spre răsăritul Balcanilor unde se infiltrează fix de-a lungul Dunării formînd o cultură arheologică în sudul Olteniei, cam pe unde circula balada cu Vidrosul. Nu toți ilirii ăștia ar fi numai din Croația/Bosnia, ci și de pe cursurile rîurilor Sava și Dunărea mijlocie împinse de taurisci și boi.

    Aceștia sau alți ilri împreună cu celții împing pe tribali pînă la rîul Oeskus unde devine centrul lor și de unde atacă Abdera la Marea Neagră.
    Se pare că legăturile tracilor de nord cu ilirii sînt foarte vechi și foarte strînse, arheologic vorbind.

    Comment by Sorin5780 — August 27, 2013 @ 2:25 pm | Reply

  5. ”Codreşanu, cf. Hudriceşti, Codrişanu < codriş „mâncăcios, lacom” + suf. augm. -an ''

    Click to access fascinatia_lingvisticii_text.pdf

    Comment by Sorin5780 — January 30, 2017 @ 5:29 pm | Reply

    • Dacă ar fi *godriș, l-aș lega de lit. godus ”lacom” – v. http://etimologija.baltnexus.lt/?w=godus

      Comment by Roderick — January 30, 2017 @ 7:15 pm | Reply

    • Dacă codriș este doar o var. pentru un mai vechi *godriș (lacom; lit. godà “dream, longing, worry”), a gândi (a vrea), din lexicul porișcovenilor, ar fi undeva aproape de verbul a gândi (a cugeta); mai mult decât probabil ar fi coradicale.
      Rămâne sensul de “mâncăcios” care nu se explică prea ușor decât dacă am avea un verb a codri (a înfuleca, a mânca cu poftă), unde co- ar fi un sufix augmentativ. Am găsit odată o astfel de precizare privind prefixul acesta.

      comentariul 7: https://hroderic.wordpress.com/2012/09/05/drocea/
      https://dexonline.ro/definitie/codriș
      *gʷed- (“to say, to speak”) – https://en.wiktionary.org/wiki/g%C4%81d%C4%81t#Etymology

      Totuși, eu cred că acest codriș ar trebui să fie coradical cu verbul ”a codri” (def. din MDA2 (2010)), iar ambele n-ar avea legătură cu dacicul codru (sau are?), ci mai degrabă avem un derivat verbal cu prefixul co- și o temă *dri din rad. *derǝ- (to tear, to tear apart)
      https://dexonline.ro/definitie-mda2/codr%C3%AD

      M-am gândit și la gr.τρώγω (trṓgō), dar nu prea se potrivește fonetic.

      PS: codru este un cuvânt complicat, cu sensuri și derivate greu de plasat sub un singur etimon; e mai mult decât posibil să avem omonime, și din dacică, și din latină.

      Comment by Sorin5780 — November 13, 2017 @ 7:43 pm | Reply

      • Să nu uităm de alb.darkë (cină). Eu cred că l-am explicat destul de simplu și logic, ca fiind coradical cu eng.dark și reg.scădarcă, dar la fel de bine poate fi și un derivat din același rad.*derǝ-

        Din sensurile înregistrate e clar că am ghicit măcar jumătate din etimologia sa: https://en.wiktionary.org/wiki/darkë

        Comment by Sorin5780 — November 13, 2017 @ 7:55 pm | Reply

      • O rădăcină logică rămâne cea dată mai sus, prin PIE *gʷhedh- ”to wish, to long for” (lit.godà “dream, longing, worry”, godumas ”greed”), adică un derivat *godríș (din *gădríș) sau chiar *godarís din *gā́daríș, dar ar fi interesant dacă nu avem și acel ”negative prefix k(u)-”.

        Mă gândeam adineauri la hidronimele dacice Naparis (Νάπαρις), Sagaris (Σάγαρις). Care era tema acestor derivate, *nap, *sag- (+ suf. *-aris), *napa-s, *saga-s (+ suf. *-ris) sau chiar *nap-ar-is, *sag-ar-is?
        Nu mai zic dacă aveau vocală lungă în temele respective, căci e clar că nu vom afla din atestări. Nici dacă afixele respective erau tematice.

        Avem deja acel reg.rar a ageri din Proto-IE: *gʷhel- ”to want, to wish”. Care-i șansa să avem și pe cel de mai sus?
        Apropo, s-a discutat radicalul de mai sus în articolul următor, deși gordin, zic eu, se împarte între latin (gordus) și sanscritul gardh (a dori), alb.ngordh (”crave”).

        Gordin


        https://www.sanskritdictionary.com/?q=gardh&iencoding=&lang=

        De ce nu m-am gândit la alb. alb. ngordh (crave for)? Doar eu l-am adus. https://en.wiktionary.org/wiki/ngordh#Albanian

        O să mai revin asupra lui codriș (*godriș) pentru că nu atât tema mă preocupă acum, cât sufixul sau sufixele. . Dacă mă iau după link-ul domnului Roderick pot să reconstruiesc și un dac. *gā́d(a)riș, coradical cu lat.praehendō, -ere, gădărai (*gădenai?)

        ”Ide. words of language meaning ‘greedy, disgusting’ are often associated with words meaning ‘money’, mediating the meaning of ‘thirsting for money’; words of this meaning can be associated with the terms ‘jealousy’, ‘grasping’, ‘compressed’, etc. Lie. greedy, godly kinship la. (sa)gāds ‘reserve, warehouse’, gādāt ‘care’, s. air. gataim ‘steal’, skr. gadhya- ‘to be caught’.”
        https://etimologija.baltnexus.lt/?w=godus

        E posibil să fi ghicit că-i o vocală lungă în temă încă înainte de a reciti link-urile (* gēd – / * gōd-), dar la drept vorbind mereu mă gândesc la existența unor transformări fonetice din vocale lungi.
        https://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fbaltet&text_number=+++874&root=config

        Comment by Sorin5780 — April 5, 2020 @ 8:45 am | Reply

        • Singura posibilitate ca alb.ngordh (”I crave for”) să fie coradicale cu celelalte prin *ǵʰreh₁-, *ǵʰer- (“to desire, enjoy; to yearn for”) este ca o metateză să se fi produs dintr-un proto-alb.*en-grād- și o împletire cu ngordh (primul sens).
          (https://en.wiktionary.org/wiki/gr%C3%A1d#Old_Irish)

          Pentru vb.grithem e mai ușor de imaginat un reconstruit *gṛd- care dă proto-alb.*grid- și ulterior *gridhem/grithem.
          grith-em mp. yearn, crave, Ll.; -ëri f. craving, lust, passion. -ërt, adj.passionate, lustful. (mp – medio-passive)

          Îmi notasem două idei năstrușnice într-un caiet despre acel verb regional a ageri (a râvni): *ad-wen- (cf.lat.Venus, eng.want, etc.) și *ad-gri-ni- (*ad-*gṛ-ni-). Prima s-ar simplifica spre *aden- cu rotacizarea lui n intervocalic și transformarea lui d în ǧ (vezi și reg.diră ”dorință”), iar secundul am avea inițial *agrini- cu căderea primei consoane dintr-un mănunchi de trei (similar albanezei) și rotacizarea lui /n/ și căderea primului /r/ pentru eufonie. Fantezie curată când avem *gʷhel- ”to want, to wish”.

          Fonetic ar fi interesant dacă codríș (sau *godríș) ar fi și el vreo metateză dintr-un *g(u)ord-iș sau *c(u)ord-iș, unde *-iș ar fi *-ik’s- probabil (vezi lat. -āx sau eng.-ish < -isċ < proto-germ. -iskaz). După cum reconstruiesc lingviștii albanezi vb.ngordh – Proto-Alb. *kār(i)da, din *kēr-dʰeh₁- (“to take root, to stiffen”), cel puțin dpdv fonetic este posibil o reconstrucție *en-kēr-dʰ- unde *-nk- devine întradevăr *ng (vezi adv.și prep. nga, gheg ka și altele), dar *kēr- sau *kār- nu prea au un acoperire în listele cunoscute de radicali cu sensul dorit, deși mă gândesc încă odată la verbul nostru a îngurzi/îngruzi ”a strânge, a încreți..” (*en-gord- sau *en-grod-). Am discutat *kerd-1: to girdle” și rom.zgardă cu alb.shkardhë. O fi posibil ca acest radical să fi dat și ngordh.

          Altă idee în contul dezlegării misterului ngordh (crave for) se leagă de rad.*kā-, *kā-r- ”dear; lover” care poate fi lărgită cu desinența verbală *-dʰ-. În dacă ar fi intrat în compunerea unui fitonim, karopithla Hypecoum sp, (”love potion”). Alte denumiri, gr.eryngion şi dac,sikupnux. Eryngium maritimum (http://old.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari5/IETM5_Part55.pdf)
          (https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%A5%D6%80%D5%B6%D5%BB%D5%B6%D5%A1%D5%AF#Middle_Armenian)

          Vezi și n.fem. Καριδαβα (Karidaba, din Odessos) de pe o inscripție funerară din anul 215, nevasta unui anume ”Ανελπιστος Κουαρτου Χαλκηδονιος” iar etimologia ar fi prin rad.*dabh 'arrange, suitable' și un coradical al lat.cārus ”dear, beloved; expensive” (The Dacians from Moesia Inferior).

          Comment by Sorin — April 16, 2022 @ 8:15 pm | Reply

    • stegiș sm [At: MARIAN, NU. / Pl: ~i / E: steag + -iș] (Reg) Stegar (3).

      Nu poate fi IE *-is care formează cuvinte noi, ci pare a fi un sufix de agent care trebuie să fi pierdut o terminație de nominativ. Să fie reconstruit *ik’s sau -isk’? Poate fi chiar mai simplu, *-isia(s), conform cu lat. -ārius (rotacizat) sau hit. -ašša- cf. IE *-ās-(i)jos.
      Nu știm dacă apare în unele hidronime (Marisia, Grisia).

      Nu pare să fie IE *-esi, locative case of action noun(lat.-eri, gr.-ειν/-ein (*-ehen).
      https://en.wiktionary.org/wiki/-ere#Latin

      Comment by Sorin — March 22, 2023 @ 12:43 pm | Reply

  6. Lit. kūdra ”pond, mere” ar putea fi (??) alt corespondent al codrului, î.a.c. având același semantism ca lat. palus, paludis.

    http://etimologija.baltnexus.lt/?w=k%C5%ABdra

    Comment by Roderick — June 21, 2017 @ 9:36 am | Reply

    • Ai observat acel ”negative prefix k(u)- [..] with a negative-expressive tint” ? Kū́dra ar fi separat *k(u)-*ūdr̥- (bad water), prin urmare, de am avea așa ceva, nu știu cât de bine s-ar fi păstrat fonetic vocala aceea lungă în Română azi. În dialectele albaneze, slavice și ossetine dă un /i/. Dacă ar fi avut o vocală lungă tonică códru, aceea era /ā/.

      Să reținem prefixul! Probabil participă la câteva derivate pe care nu le-am considerat încă.

      Comment by Sorin5780 — November 25, 2018 @ 8:56 am | Reply

      • E foarte probabil ca prefixul baltic să fie coradical cu adj. i keq. https://en.wiktionary.org/wiki/keq

        Până acum cred că-s cel puțin două astfel de derivări: kūdra/codru (hidronim și oronim Codreava/Cudriava în Munții Zâmbroslavei) și *koǵʰeh₂ (sl.*kozà, alb.kedh), care ar putea fi reconstruit cu o vocală lungă dacă era un prefix. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/koza

        Alb.kedh ar putea fi reconstruit *kōʣa dacă nu-i cumva o formă de plural trecută la singular (vezi alb.bredh „brad”). https://en.wiktionary.org/wiki/kedh#Albanian

        Amendament: se știe că PIE *ǵʰ dă un alb./d/, dar nu și-n poziție intervocalică, unde devine dentală fricativă în evul mediu. În antichitate ar fi trebuit să fie atestat un /d/, dar transformarea asta nu-i neapărat valabilă și pentru (toate) dialectele TDM (traco-daco-moesice).

        Comment by Sorin5780 — July 14, 2019 @ 7:41 am | Reply

    • ”Codru are următoarele sinonime parțiale: […] 5.’luncă, șes’ (sensul 5)”
      http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A19636/pdf

      Nu s-a găsit până acum vreun etimon valabil pentru codrul nostru, cu sensurile îndeobște știute (înălțime; munte, deal; pădure), dar e posibil să se fi suprapus codru cu un mai vechi *cudra (șes, luncă).

      Lit. kūdra ”pond, mere” (Belarus, Ucr. кудра, кудерка)
      Nu știu de vreun prefix ”k(u)-” în alte cuvinte dacice, dar presupun, în infinita mea chibzuință, că în geto-dacică nu avem ”Winter’s Law” (vezi balto-sl. ūdra), prin urmare *k(u)- + tr.*udra = *kudra (bad water).
      https://en.wiktionary.org/wiki/%C5%ABdra#Etymology
      Apa stătută, care băltește, este ”rea”, plină de insecte aducătoare de moarte animalelor. Ba chiar ”moartă”, am putea spune, pe când cea curgătoare este ”vie”. top.Cudreava ar putea fi un dacism.

      Ce șanse sunt oare ca alb.kedh să provină dintr-un radical *gaidos, unde diftongul /ai/ să se monoftongat în /e/? Vezi proto-germ.gaits (goat) și proto-it.haidos din IE *g(‘)haid-os.
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+608&root=config

      Posibil să fi existat și o moștenire din *koǵʰos/-a, despre care am mai discutat, având loc suprapunerea și contaminarea între două albanisme, *kaʣa (*kadhë ‘capră’) și *gaidos (iedul caprei).
      Gaida, cimpoiul balcanic, ar putea face referire la același ied (sau capră), mai exact la pielicica sa. În Tracia propriu-zisă (Bulgaria la sud de m-ții Balcani) e posibil să se fi păstrat mai mult timp diftongii și vocalele lungi.

      Comment by Sorin5780 — March 28, 2020 @ 7:43 am | Reply

      • *kozída/*kojída (arnica, cf. unui trac *kazída ”iarba mielului”?) sau *kușida se referă la ciută, deci am avea *kurș- ”a fugi” (*kurșdă ”animal rapid”), în ideea că din trei consoane alipite cade prima. Vezi Sl. *kozà f.goat sau megl.curjută, arom. cãrshutã (ciută; var.corciutã).

        cujdă sf [At: BARCIANU / Pl: ~de / E: nct] (Bot; reg) 1 (Trs) Arnică (Amica montana). 2 Plantă erbacee, din familia compozitelor, cu flori galbene, care crește pe stâncile umede și pe marginea pâraielor (Doronicum cordifolium). 3 Planta Doronicum columnae. 4 Planta Doronicum carpaticum. 5 Iarba ciutei (Doronicum austriacum). https://dexonline.ro/definitie/cujd%C4%83

        Arnica ar fi legat de arna (“lamb”), cf.agna sau din lat. ptarmica (“sneezewort” IE*psterw ”to sneeze”) din gr.ptarmikḗ (“sneezewort”), din πτάρνυμαι (ptárnumai, “to sneeze”). Ultima idee ar putea fi aplicată și cușdei prin rad.*ksewǝ-, *sk- ”to sneeze/a strănuta, a străfiga” (Snk. kṣu, Let.šķaudīt, Lit.čiaudėti, dac.*kșudo- cu metateză spre *kușdo-?).

        Vezi și coșag ”troahnă, guturai”, considerat de mine a fi coradical cu alb.kollë ”tuse” (PAlb.*kāslā, PIE *kʷeh₂s- “cough”) și foarte probabil un participiu daco-sarmatic.

        Am amintit și de sl.*koza pentru că mă gândesc iar la capra sălbatecă sau ”doreasă”. https://hroderic.wordpress.com/2013/01/13/hrapa/

        A străfiga ar putea fi un decalc după un termen dacic, cf. alb.tështimë, teshtimë (cf.shtie PAlb.*sterja), dar aș căuta și altă explicație, una care implică IE*sw-, cum ar fi su̯ei-, su̯i- ”to hiss, whistle” (dac.*swiko-, *swigo-?). https://en.wiktionary.org/wiki/teshtim%C3%AB
        Uneori sunt convins că IE *sw- dă un tracic *sv- din care cade s (nu-i opinia mea), alteori cred că dacă urma o vocală rotunjită cade w și rămâne s, dar nu-s multe cuvinte prin care să-mi verific ipotezele.

        Vezi vapină (Ban., Olt. loc mocirlos, umed) din *swombh- (”sponge, tree-fungus; swamp”) sau direct din *āp-, *ap- ”apă, râu” (toch. āp ‘water, river’, Lit.ùpė ”râu” *uopē din *ōpē, v.prus.apē ”râu” sau *āpē cf. PLit.ōpē, etc.)
        vapină (sf. groapă, prăpastie)
        vapă, văpaie alb.vapë (“hot weather”).
        Vardar < *sword- ”black, dirty”, Vardæorum Caput (m-ții Apuseni)
        Alb.vang ”(b)rim, felloe”, vegë 'handle, tool, instrument', vegël 'ear (of a vessel), IE u̯eng-, su̯enk- : su̯eg-, su̯ek- "to bend"

        Comment by Sorin5780 — September 15, 2020 @ 11:19 am | Reply

        • (https://dexonline.ro/definitie/vapin%C4%83)

          Cunoaștem sufixul -ină în română și probabil ar avea sens vapină (loc mocirlos, umed), dar cum explicăm derivatul cu sensul ”terasă (de râu)” dacă nu avem un dacic *vap-, *vop- ”râu”, iar Dex-ul propune o origine slavică, bg вапа și s.cr. vapa. Acestea se traduc ”mlaștină, stamn”. (https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%B2%D0%B0%D0%BF%D0%B0)

          Nu ar avea mai mult sens un radical tracic cu sensul identic în limbile baltice și ossetină? Probabil dau și reg.vop ”(Ban., Trans.) val de apă”, vopon ”(Trans.) ploaie mare”.

          Comment by Sorin — December 23, 2021 @ 10:41 am | Reply

    • Un remarcabil sens dublu îl are și irl. slíabh, de ”munte” și ”mlaștină”.

      Proto-celticul *slēbos din care ar proveni nu a fost explicat satisfăcător:

      ”Matasović proposes that the term comes from Proto-Indo-European *sley-bʰo-, with the root as Proto-Indo-European *sley- (“to smear”), so the meaning would have been ‘slippery surface, slope’. He concludes, however, that the semantic connection is weak.” (Wiktionary)

      Ar semăna (dubios totuși!) cu sârbul sljeme ”peak, top of a mountain”/”ridge of a roof”, din care avem probabil ”sleme” și numele vârfului Slima din Parâng. Cuvântul slav este legat de un PIE *swel- ”mountain (ridge, forest); ridge (of a roof)” (starlingdb.org, care încadrează tot aici și lat. silva), corespunzând lui sel-2, su̯el- ”beam, board” în dicționarul lui Pokorny.

      Comment by Roderick — April 17, 2022 @ 9:50 am | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a reply to Sorin5780 Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.