Istoriile lui Roderick

Februarie 1, 2011

Judele

Filed under: Kogaionon,Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:02 am

Încă o ipoteză „eretică”. Desigur, însă, ea nu mă face mai dubios decât până acum.

*

Este remarcabil faptul că dacii „tarabostes” sunt îmbrăcaţi, pe Columna traiană, ca preoţii lui Mithra. Organizarea statului dac a fost, probabil, hierocratică ( vezi şi aici ), liderul unei comunităţi fiind un preot tarabostes.

Nu e exclus ca acest preot să fi devenit judele românilor şi chiar să se fi numit astfel, ori cu un nume asemănător.

Rădăcina acestui nume poate fi PIE *g’hew- (*g’hōw-) „a turna, a oferi o libaţie” ( v. ind. juhóti „a sacrifica”, hótar- „depunător al unei jertfe”, avest. zaotar „preot” ).

Ne putem gândi şi la rădăcina *dyew- ( care în lat. a dat Juppiter ), posibil la originea rom. jupân ( „Diupaneus” ).

În această ipoteză, organizarea societăţii rurale româneşti descinde direct din cea dacică.

16 comentarii »

  1. Ar fi un fel de dublet al lui VĂTAF ( S.Paliga: vātes „prophet, seer” (a possible loan from Proto-Celtic *wātis, Gaulish ουατεις). A possible, but uncertain, cognate is Sanskrit api-vat- „to excite, awaken” ) iar etimologia Jiului ne dă și dovada existenței unei răd. pentru apă și implicit ..libația(DIEGYLIS numele unui rege caen).Asta dacă putem specula că face legătura asta precum spunea Pușcariu(?), poate chiar cu Gildava de pe Vistula sau Gilopara(?); eu îl văd ca moștenire latină, dar asta e părerea mea.
    Remarc aici și alternanța VODĂ și VĂTAȘ. Nici nu știu dacă le putem pune pe seama unei diglosii dialectale și nu ca moștenire slavă(vodă).
    Sorin Paliga avea dreptate cu acel Vetespios, doar că nu a continuat raționamentul său ca să acopere și BADE/badea. Doar el menționează că încă din antichitate erau două variante..VETESPIOS și BETESPIOS. Comunitățile pastorale l-au perpetuat pînă azi și nu cred că pînă la venirea slavilor l-ar fi pierdut.
    Curios cum se reinventează unele instituții!

    Comentariu de Ion Albu — Februarie 1, 2011 @ 1:39 pm | Răspunde

  2. Nu ştiu dacă cineva a remarcat TAUROCTOMIA de pe coiful de la Coţofeneşti !?
    http://coifuri.blogspot.com/2007/10/blog-post_9341.html

    Comentariu de Giovanni il romeno — Februarie 4, 2011 @ 10:08 pm | Răspunde

  3. Aici (http://www.scribd.com/doc/39525815/Mithra-in-Dacia) scrie că mitraismul a fost adus în Dacia de romani !? Păi dacă avem acest coif anterior cuceririi romane, nu cumva trebuie să facem alte ipoteze ?

    Comentariu de Giovanni il romeno — Februarie 4, 2011 @ 10:15 pm | Răspunde

    • … scuzaţi-mă că sunt off-topic, dar mă interesează opinia d-voastră

      Comentariu de Giovanni il romeno — Februarie 5, 2011 @ 12:19 am | Răspunde

    • În primul rând, scuzele de rigoare tuturor pentru lipsa mea de reacţie din ultima vreme. Voi încerca să răspund la comentarii … cândva.

      Indiferent de unde a pătruns cultul mithraic în Dacia, mi se pare sigur că el nu s-a înfiripat pe un teren gol ; desigur că el preia mentalităţi, concepţii religioase, ritualuri preexistente.

      Comentariu de Roderick — Februarie 7, 2011 @ 6:46 pm | Răspunde

      • Eu nu exclud nici întâietatea carpato-dunărenilor în „lansarea” acestui cult. Pe coiful de la Coţofeneşti (sec. IV î.C.), se află o reprezentare tipică a mitraismului, numai că în loc de taur, se află un… berbec. Motivul sacrificiului animal, se găseşte şi la Cavalerul Trac (Cavalerii Danubieni ?), cu „variaţiile” : dragon, mistreţ. De remarcat reprezentarea unor animale „zodiacale”.

        Comentariu de Giovanni il romeno — Februarie 8, 2011 @ 7:13 pm

  4. > De remarcat reprezentarea unor animale „zodiacale”.

    Te referi la zodiacul chinezesc? Acela are ca animale oaia (berbecul), dragonul, porcul (mistrețul).

    Comentariu de sabinus — Februarie 9, 2011 @ 7:18 pm | Răspunde

    • Fiecare vede pe cer… ce recunoaşte. Cert este că cerul este „acelaşi” pentru toţi, în toate timpurile, diferite fiind… punctele de vedere. Eu cred că cineva ne-a transmis cunoştinţele despre stele şi eventual influenţa lor asupra noastră. Astfel, şi Zodiacurile, ca şi Religiile, pleacă de la CEVA, ce se „particularizează” pe parcurs.Scuze reînnoite pentru deviaţia de la topic ! :)

      Comentariu de Giovanni il romeno — Februarie 9, 2011 @ 8:15 pm | Răspunde

      • P.S. Eu cred că DRACO este un DRAGON, ci nu un cap de LUP cu terminaţie de ŞARPE.

        Comentariu de Giovanni il romeno — Februarie 9, 2011 @ 8:20 pm

      • Nu e clar dacă într-adevăr capul dragonului era de lup.

        Cred că asocierea dintre daci şi lupi a fost supralicitată.

        Comentariu de Roderick — Februarie 16, 2011 @ 12:40 pm

  5. sunteti niste amatori

    Comentariu de mihai — Mai 7, 2011 @ 1:14 pm | Răspunde

    • Mihai, în dreapta sus e scris cu majuscule un „AVERTISMENT” ; pentru cei ca tine şi nu numai.

      Comentariu de Roderick — Mai 8, 2011 @ 4:51 pm | Răspunde

  6. IE*y[e]udh- „to fall upon, to attack, to shake”
    galezul udd(lord *i̯oudhi̯os)
    lat.iussus- commanded, ordered, having been ordered
    Putea da și un termen dacic de conducător militar, care să fie substituit de lat.iudex (ius-lege/ dico- zic). Mă întreb de ce n-am păstrat reg.jude(primar) în locul neologismului primar? Oare avem nevoie azi de un titlul care-și arogă întîietate într-o societate sau jude, om care vorbește în numele legii, după dreptate(ius, justus)? :)
    Sînt un pic ciudate derivatele urm. dar nu lipsite de sens: a judeci(vb.a elibera) și judecie(libertate), jude(om liber)

    Comentariu de sorin5780 — Decembrie 13, 2012 @ 11:50 pm | Răspunde

  7. zătór (-oáre), s. n. – Țîță întărită a scroafei. – Var. zătorci, f. pl. Sb., cr. zatore (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 470). În Banat și Olt.
    IE *g’hew- (*g’hōw-) (cred că am mai produs odată radicalul și articolul ”Zât”)
    Nu există acest sens (mamelă) la sârbi sau croați.
    Ar mai fi și jubre (erupție, spuzeală; zgârbă, bubă, zgrăbunță, pușche), care, dacă nu e maghiar, trebuie conectat cu zâmbre(bubulițe la gură).
    http://dexonline.ro/lexem/z%C3%AEmbre/204944
    „A face zâmbre” (probabil se referea la bale odată). Originalul ar putea fi *zumre, de unde avem despicarea lui [m] în [mb]. A mai fost un caz de [b] infix între m și r (articolul despre țâmbră > *k’am- woolen shirt), deci s-ar putea să avem o nouă regulă fonetică.

    zoală, zoaie (ucr.zola- cenușă), zoli, zoarcă, zorcăi, zărăsti (a se rătăci).
    zolít adj. (d. zolesc 1). Bz. Mălaĭ zolit, mălaĭ amestecat cu apă (ironic despre o mămăligă nu destul de fĭartă)

    zătun,zătulă sunt slave, dar cine știe ce concurență aveau în dacică!

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 17, 2014 @ 12:07 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: