Istoriile lui Roderick

Aprilie 15, 2014

Buhaș

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:10 pm

buháș, -i, (buhaz, bohaș, buhău), s.m. – (bot.) 1. Brad: „Bohaș o brad, tăt una vorbă e aceia; tare-i brad, tare-i bohaș, fără numai că bradu’ e mai bun, mai pestriț” (Papahagi 1925); „La munte, colibele se acoperă cu scoarță de buhaș ce se aduce din prăval (= vale, povârniș). Dacă păcurariul moare în munte, nu-l aduce în sat să-l îngroape, ci îl acoperă cu scoarță de buhaș și așa îl bagă în groapa lui gătită” (Bud 1908). Atestat în forma buhaci în zona Făgăraș, ca variantă pentru brad (Abies Alba) (Borza 1968). 2. Brad scurt, cu crengi întinse roată la pământ; jneapăn (Bilțiu 1996). „Brad pitic, împilat, jneapăn” (Precup 1926). – Sufixul (-aș) ar putea indica un diminutiv, iar cuvântul de bază ar putea fi *buhalău, ca der. din borhălău „copac sau brad mare„.” (DRAM, dexonline.ro)

Ținând cont de variantele buhaz, buhău, buhaci , sufixul -aș nu este diminutival (ca în ”armăsăraș”, ”ciobănaș”), ci adjectival (ca în ”cercetaș”, ”mărginaș”, ”fruntaș”).

Sensul de bază pare să fie de ”brad chircit”; conține probabil un radical *bug- (transformat în buh-), poate din PIE bheug-3, bheugh- ”to bow” (v.ind.  bhugná-ḥ ”îndoit”, bhogá- ”winding or curve, coil (of a serpent)”, irl. fid-bocc ”arc de lemn”, engl. bow).

O altă posibilitate este legătura dintre acest prezumtiv *bug- și bunget ”pădure foarte deasă, desiș”, cuvânt care a fost legat de alb. bunk, bungu ”stejar” (după V. Orel, cuvântul albanez este din PIE bheu- ”to be, to grow”). Sensul din română e destul de diferit, pentru că pădurea de stejar nu e niciodată deasă. Stejarul e un iubitor de lumină și nu își tolerează semenii care i-o răpesc; lasă destul loc liber în jurul lui. Codrii de stejar sunt împânziți de poieni și luminișuri. Dimpotrivă, pădurea de fag poate fi foarte întunecoasă (fagul e specie de umbră), într-atâta încât nu crește iarbă prin ea; fagii tineri pot forma desișuri greu de străbătut.

Rom. bunget ar putea reflecta deci PIE bhāgó-s ”fag”, ori chiar PIE *bheng’h/bhngh-fat, thick, dense” ( cf. v.ind.  bahú- `much, many, frequent, abundant’), cu o evoluție ”centum”.

E posibil ca și sensul de bază al lui buhaș să fi fost ”cu crengi multe, dese”. ”Buhos” și ”buhăit” se pot revendica din aceeași rădăcină *bheng’h .

 

Anunțuri

45 comentarii »

  1. Din PIE b(e)u-2, bh(e)ū̆- ”to swell, puff” (Pokorny) provin rus búchnutь, sloven buhnem , buhniti ”a se umfla”, cf. probabil rom. ”buhăi” (verb), ”buhos”.

    Pe tema asta a mai scris prolificul d. Sorin/Ioan Albu, la https://hroderic.wordpress.com/2011/08/27/daba/ (propune IE bed(h)- to swell și *būs- to swell, to stuff, care este chiar din b(e)u-2 al lui Pokorny)

    Comentariu de Roderick — Aprilie 15, 2014 @ 10:31 pm | Răspunde

  2. ”bugắt, (bughet, boghet), adv. – Destul, suficient, de ajuns: „Hori de-aieste sunt bugăte” (Calendar 1980: 54). – Et. nec. (MDA).” (DRAM, dexonline.ro)

    ”boghét, -étă adj. (d. boaghe, adică „cu fața bucălată, ca bufniței”, ca buhos, d. buhă). Mold. Cu capu gogoneț de multe pene orĭ bucălat, vorbind de găinĭ și cocoșĭ orĭ și de copiĭ: bată-l untu scurteĭ (numele vaciĭ) și oŭăle bogheteĭ și zama cucuĭeteĭ (găiniĭ cucuĭate)!” (Scriban, dexonline.ro)

    Comentariu de Roderick — Aprilie 15, 2014 @ 10:39 pm | Răspunde

  3. Dacă era fagul, s-ar fi păstrat un termen pe lângă bunget. Trebuie legat de adj.buged din acel radical *bhū- to be; to grow. Mai exact o subcategorie *bug-, *bung, pe lângă altele: *bu-ka- (bucurie) , bu-ro (alb.burre, rom.boreasă, borac- copil până în 2-3 ani), *bus (bosnat și cele cu forma *buh din slavă și dacică).

    Am dat acel exemplu albanez cu sensul „pădure deasă” din radicalul *tegu-, același caz și cu bunget
    (eng.thick http://www.etymonline.com/index.php?term=thick&allowed_in_frame=0
    alb.bung /bunk s-ar fi tradus ”tufar”
    În toate privințele, eng. thicket și rom. bunget sunt identice: BUNGÉT s. v. crâng, desiș, hățiș, piedicuță, stufăriș, tufăriș, tufiș. O pletoră de sensuri.

    Cred că pentru buhaș s-ar putea aplica *bheug- „a îndoi”. Evoluează semantic dela „îndoit” la flexibil, apoi mic și slab. (adj.bogărel)
    Influența slavei asupra lexicului nostru se remarcă și în alte părți. De exemplu „ în Munt. bogace, maĭ des bogacĭ n., pl. urĭ). Suc. Felie de mămăligă acoperită cu făină de grîŭ și coaptă. Trans. Lipie, pedea. – Și bohacĭ, pl. urĭ (Al.). ” IE *bhok- „foc, vatră” (alb.bukë ,rom.bucate)
    Pun pariu că e vorba de Moldova privind acest ”bohaci”,undeva în nord. La fel și cu bohaș, trebuie văzut unde circulă, dacă nu cumva s-a contaminat cu adj.buhos (zbârlit) cu referire la crengile sale.
    Influența slavilor se întinde și la împrumuturile turcești : http://dexonline.ro/lexem/bogaz/80080 „Azĭ în Olt buházurĭ, țărĭ depărtate pin poveștĭ”??
    M-am gândit și la posibilitatea să avem un compus similar etimologiei bradului, de „pom călător”. Mă gândesc la *bhegʷ- to run (a o zbughi).
    Făg. buhaci- brad (buhaci-fugaci :)

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 15, 2014 @ 11:38 pm | Răspunde

    • Nu poate fi exclus nici bhāgó-s ”fag”. Din ea ar proveni, după Pokorny, și slavul boz (pe care l-am împrumutat) ”Sambucus ebulus, călin”.

      Comentariu de Roderick — Aprilie 16, 2014 @ 8:30 am | Răspunde

    • bungineală – ceaţă, pâclă
      ZBĂG s. n. (Bihor) Ceață

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 18, 2014 @ 6:23 pm | Răspunde

  4. Încă o chestie; ”bungetul”=desișul se formează de obicei în urma tăieturilor.

    PIE bheg-, bheng- ”to break” (Pokorny), din care ar fi și rus buga ` flooded forest area ‘ . Dar cf. v.ind. bhaṅgá- m. `breaking, splitting, a break or breach’

    Comentariu de Roderick — Aprilie 16, 2014 @ 8:50 am | Răspunde

    • Cultural, ca tipologie de gândire și formare a cuvintelor, cred că avem mai multe în comun cu albanezii decât cu slavii. Bineînțeles că-s multe în comun și cu slavii. Înțeleg ce vrei să spui cu acel rus.buga coradical cu lat.paludis (mlaștină, pădure), dar trebuie delimitat de buhaș. Din câte știu brazii cresc la munte.
      Se poate să se formeze un desiș/hățiș și în urma tăierii, dar trebuie găsit verbul respectiv. S-ar putea ca adv.bugăt (var.boghet, -e) să păstreze o urmă din *bhag- ”to divide, to spare” BUGĂT adj., adv. v. destul, suficient.
      buhaș ar semnifica tăiat, deci scurt. O semantică aplicată cu numeroase alte rădăcini IE.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 16, 2014 @ 10:08 am | Răspunde

  5. În favoarea unui *bung= stejar ar sta un toponim. Pădurea Bunget, arie protejată în jud. Mehedinți, e pădure de stejar (Quercus robur) – http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_Bunget.
    Nu știu ce fel de pădure există în loc. Bungetu din Dâmbovița; presupun că tot stejar (dată fiind zona).

    Totuși nu e un argument suficient, trebuie analizate mai multe toponime pentru a vedea care a fost sensul de bază. Cele două de mai sus sunt în partea de sud (Oltenia-Muntenia) a României.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 16, 2014 @ 12:20 pm | Răspunde

    • Iată un toponim interesant în legătura aia: Burila Mare. Cred că a fost numele unuia dintre Asănești.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 17, 2014 @ 2:44 pm | Răspunde

  6. Arealul său: http://www.euforgen.org/fileadmin/www.euforgen.org/Documents/Maps/JPG/Abies_alba.jpg
    Nu văd ”albul”: http://www.monumentaltrees.com/en/photos-europeansilverfir/
    Abies Alba e în capul listei: http://ro.scribd.com/doc/168129606/Ghidul-plantelor-medicinale

    Hașcă e o denumire interesantă, poate are legătură cu adj.haică. Brădaică cred că circula tot prin Făgăraș pe undeva (suf. -aică), brădac (sufix -ac), brădan (brad stufos), cepi e bizar și ajungem la sinonimul BREAD, care e doar contaminat fonetic cu brad, dar avem o asociere cu sl.brez (mesteacănul, copacul alb) prin *bherg’- http://en.wiktionary.org/wiki/b%C4%93rzs

    Nu cred că trebuie să desconsiderăm posibilitatea de a avea și un termen dacic pentru ”abies alba” din radicalul respectiv. Măcar o parte din toponimele Breaza ar putea face aluzie la ”buhășet”. :)

    Nu cred foarte mult în următoarele, dar în cazul bradului pitic s-ar putea aplica: „Demiraj este cel care, în EtimAlb, pune în legătură cuvântul albanez derivat de la *bhēr(ə)ĝ, anume barth, bardhë (dintr-un proto-albanez direct *barĝ(ā)), cu numele bradului, care este bredh, rezultatul unei regularizări de la pluralul cu umlaut bredhī al vechiului singular etimologic *bradh, dintr-un proto-albanez *braĝ-. Este, bineînţeles, corespondentul cuvântului românesc de substrat brad, provenit şi el dintr-un daco-moesian *braz (din acelaşi i-ean *braĝ-), tot printr-o regularizare, de data aceasta analogică: fosta pereche sg.*braz/pl.brazi devine brad/brazi, după cad/cazi, rad/razi, ud/uzi, crud/cruzi etc.”
    http://soltdm.com/langmod/romana/etim/barza.htm

    Dacă brad e o regularizare, bread ce este? Și mesteacănul putea fi numit cumva ca în slavă. Am citit și o părere că stră-româna sau dialect tracic din Mold.ar fi influențat transformările slavei spre conseane deschise.
    Chiar și diversele toponime daco-dardanice cu tema *Berz- ar putea fi la origine, nu atât mesteacănul, cât acest brad stufos. Întinderea sa în antichitate putea fi mai mare în Balcani, spre Dardania.(Berzava).
    Apoi chiar aceste Berz ar putea fi reprodus *bârz- sau *bârz, cu o vocală neutră datorită plasării accentului pe sufix (cum se întâmplă în general).

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 21, 2014 @ 12:57 pm | Răspunde

    • Brad, bread, brădoș, brădan și altele asemenea s-ar putea identifica cu radicalul *bher- to swell, mai exact o lărgire a acestuia cu ”-d”: http://en.wiktionary.org/wiki/briedis
      Ca să ne imaginăm o regularizare brad-brazi ( *bradz-*bradzi), ar fi trebuit să avem măcar o singură formă de singular, *braz/*bradz, dar nu avem. Prin urmare, s-ar putea impune reconsiderarea a tot ce știm sau presupunem despre etimologia lui brad și a celorlalte.
      Etimologia balticului briedis îmi aduce aminte de „plotunul” nostru (alb. plotë- „full”)
      Dacă se cunoaște etimologia pentru plotun, eu n-am citit nimic despre ea până acum. Știam că plotunul era cerbul lopătar, care avea o coroană impresionantă de coarne și asta era sursa numelui (așa gândeam mai demult).
      http://ro.wikipedia.org/wiki/Cerb_lop%C4%83tar
      http://en.wiktionary.org/wiki/plats#Latvian

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 28, 2014 @ 1:42 pm | Răspunde

      • Plotunul este elanul (Alces alces); se numea Alces palmatus, are într-adevăr coarnele palmate. A existat în trecut și a avut tendința de a recoloniza natural teritoriul României, intrând prin Delta Dunării.

        Cerbul lopătar (Dama dama) este specie aclimatizată, mai ales în Banatul cu influență climatică mediteraneană (nu îi prea plac iernile grele).

        Comentariu de Roderick — Aprilie 28, 2014 @ 5:10 pm | Răspunde

      • Spunea cineva că plotun este și numele cerbului în aromână, prin urmare s-ar respinge influența slavei în ac. privință.

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 22, 2016 @ 8:51 am | Răspunde

      • plotun s.m. (zool. Mold., Bucov.) Cerb. Dicționar de regionalisme (Nicoleta Mihai)

        Confirmare că am avut și noi termenul, deși e posibil să se fi referit la elan în trecut, caz în care ar trebui să mai fi avut un termen dacic pentru cerb. Sunt totuși curios ce-i cu acel lit.briedis. Face aluzie la dimorfismul sexual între cerb și căprioară sau la dimensiunile elanului față de cerb?
        Balticii ar trebui să fie familiari cu elanul.

        Mi-am adus aminte de unde am scos chestia cu numele cerbului lopătar: un vechi documentar despre acesta la emisiunea Teleenciclopedia.
        Până unde se întindea arealul elanului dacă și messapicii aveau brénthon?

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 1, 2017 @ 5:47 am | Răspunde

    • Lith. brãzas (resin) https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_reconstructed_Dacian_words
      ”old Prussian word ‘brazdas’ which means ‘resin of pine’ ” https://answers.yahoo.com/question/index?qid=20081221100509AAr0luM
      Interesant că alb.bredh se mai traduce și ”pin”: pag.44 pe cursor (38 în carte) https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

      brezí, brezésc, vb. (reg.) 1. a păta, a murdări. 2. a înfrunta, a certa (alb. bredhi- ramble, outing; bredhu s.m. – capricorn; bredhme- leap, bound).

      dacic *breză = eng. brand (semn, beleaznă, rană), *brează = însemantă? https://en.wiktionary.org/wiki/brand#Old_English ”O legendă despre proveniența numelui de Breaza este consemnată în Marele Dicționar Geografic al României de George Ioan Lahovari. Conform acesteia, primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat semn. Din cauza semnului. ceilalți păstori au poreclit-o Breaza și de la ea își trage numele localitatea.[8] https://ro.wikipedia.org/wiki/Breaza

      brezaie https://dexonline.ro/definitie/brezaie
      breaz adj. https://dexonline.ro/definitie/breaz

      Poate am pierdut un cuvânt autohton pentru ”rășină”, ceea ce ar da veridicitate unei idei mai vechi de pe acest blog.

      alb.barxhë (black or brown goat) – ”sb. barzast „cafeniu” (cf. slov. brêzast), și pare că reprezintă o fază sl. anterioară metatezei lichidelor” https://dexonline.ro/definitie/breaz
      Am mai vorbit despre adj.breaz și l-am legat de trei radicali distincți. Unul cu sensul de ”mare (foame brează); uimitor” (*bʰerǵʰos “high, elevated”), altul legat de alb.bredh (jump, spring; run, running; wander; rom. breaz – abil, ager), bredhje (run, running)
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/berg%D1%8A
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/bergaz

      O mai fi încă unul cu sens de rășină?

      alb.bredhëz (piece, head)

      Cred că și țapul și brezaia ar putea proveni din radicali cu sensul de salt//jump.

      Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 27, 2016 @ 7:43 pm | Răspunde

      • alb.bredhëz (piece, head) pare să fie coradical cu dial. brunda (cap de cerb – „caput cervi” (cf. Isodoro, XV, 1, 49;) din top.Brundisium https://en.wikipedia.org/wiki/Brindisi#Etymology(Brindisi)
        https://dexonline.ro/definitie/br%C3%A2nz%C4%83

        Oricum, nu asta mi se pare interesant acum, ci faptul că am găsit probabil un verb dacic (carpo-costoboc?), atipic rotacizat:
        îmbrânzí, îmbrânzésc, vb. IV (reg.) 2. a aduna oi pentru stână. 2. a mulge laptele oilor pentru a face brânză.

        Nu știu cum văd alți etimologia verbului, dar eu cred că este foarte clar legat de verbul albanez mbledh (arhaic mbëledh, ënbëljedh) https://en.wiktionary.org/wiki/mbledh
        Prefixul mbe este coradical cu neol.ambele (arh.îmbe), nu are legătură cu *ambi ‘on, over’ (azi mbi). Albanezii folosesc prefixul ăsta pentru a sublinia acțiuni care se fac cu ambele mâini.

        Cine știe dacă nu cumva am găsit o explicație pentru ”brânza” noastră, deși transformările spre z în albaneză sugerează că avem un rad. *bhrendja, nu *bhreng’-.
        Cu siguranță am unele nelămuriri și asupra verbului a îmblânzi, dar sunt influențate mai mult de noua descoperire. În trecut găsisem un verb zvjerdh (a înțărca; rom.a urzi; urzeală) care îmi dăduse ideea că și acest verb, a îmblânzi, ar putea fi coradical cu mbledh. Bănuiam o forma mentis specific tracilor, deși nu-i absolut nimic original aici. Ca să domesticești un animal sălbatic, calul (tarpanul) să zicem, îl capturezi cu arcanul, îl legi..sau îi aduni laolaltă dacă e un animal de turmă.
        Depinde acum ce metodă de domesticire foloseau traco-dacii…brokeback mountain…the carrot and the stick, etc. :)

        Baladele cu flăcăul care călărește calul ”fără leac de ață-n cap” ține de alt domeniu, mai fantastic, sau poate legat de dovedirea bărbăției, a maturității în triburile getice din Muntenia și Moesia.

        Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 28, 2016 @ 11:13 am | Răspunde

      • Lith. brãzas (resin)
        ”old Prussian word ‘brazdas’ which means ‘resin of pine’

        https://hroderic.wordpress.com/2010/09/29/despre-sargetia/
        În link-ul ăsta amintești de numele mesteacănului în limbile celtice și latină. betula – *gʷetw- „răşină, materie lipicioasă”.
        Oare nu-i același lucru pentru denumirile mesteacănului (și bradului) în limbile balto-slavice (și daco-alb. pentru brad) conform acestui brazas și brazdas? Poate fi legat și de numele bradului, deși acesta nu pare să aibă aceeași întrebuințare ca mesteacănul.

        Am mai intuit chestiunea asta a rășinii în comentariul nr. 5: https://hroderic.wordpress.com/2014/04/05/berzobis-si-aizis/

        Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 30, 2016 @ 10:03 am | Răspunde

    • https://en.wiktionary.org/wiki/bren#Etymology

      Abies Alba = alb.breh și bren.

      Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 30, 2016 @ 8:06 pm | Răspunde

    • ”cepi” nu e bizar dacă considerăm rom.cep și arom.cipan(iarbă țepoasă), ar fi vorba de cetina bradului; dar ar fi fost mai rațional un derivat *cipan, *cipar (mulțime de țepi) sau *cipină (cf. cu cetină), nu pluralul său.
      Bizar este că păstrează forma dată din lat.cippus, dar nu și sensurile sale, care se confundă cu sensul moștenit prin dacicul țepi. https://en.wiktionary.org/wiki/cippus#Etymology_2

      Comentariu de Sorin5780 — August 13, 2017 @ 7:10 am | Răspunde

  7. buhă – (Rom.) „pădure deasă, întunecoasă cu arbori de diferite soiuri”
    buhac – (Rom.) „pădure deasă, desiş”;
    buhaş – (Rom.) „tufe mici”, „tufă de brad”;
    http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1063

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 27, 2014 @ 10:13 am | Răspunde

  8. IE *bheu- ”to be, to grow”
    reg. budă- 1.pădure, loc împădurit 2.loc izolat.

    Am găsit și reg.buhaș- brad bătrân.

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 18, 2014 @ 10:04 pm | Răspunde

    • În ce zonă apare acest sens al lui ”budă”?

      Dacă e să fie arhaic, ar putea să coresp. cu engl. wood, din PIE *widh-u-.

      Șăineanu propune un *bud ”trunchi”, pe care îl leagă însă de ”but” (cuv. împrumutat din turcă):

      ”bùdur m. 1. trunchiu de arbore găunos; 2. găleată de puț (obișnuit dintr’un trunchiu scobit). [Derivat dintr’un primitiv bud, trunchiu, înrudit cu but (cf. buture)].” (dexonline.ro)

      Comentariu de Roderick — Septembrie 19, 2014 @ 3:48 am | Răspunde

      • Cred că l-am găsit și-n dicționarul onomastic al lui Constantinescu, dar e și aici:
        http://www.cjarges.ro/leordeni/obj.asp?id=15635
        http://scoalabudestivl.scoli.edu.ro/Ro/budesti.htm

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 19, 2014 @ 8:14 am | Răspunde

      • Pare un cuvânt diferit de budă-colibă (care e cf. germ. Bute=engl. booth, din PIE bheu- ”to be to grow” și după Pokorny).

        Un proto-turcic *bük ”1 wood, forest 2 hill 3 meadow 4 valley between mountains” a dat tc. bük ‘thicket at the waterside’. Rădăcinii altaice bū̀k`e ” hill, mound” nu i se menționează corespondentul IE (starling.rinet.ru).
        Dacă româna a împrumutat un cuvânt înrudit din vreo limbă turcică, a păstrat c-ul (excluse deci bung, buhaș).

        Comentariu de Roderick — Septembrie 19, 2014 @ 12:47 pm | Răspunde

      • Mai este un lat. buda =rogoz.

        Comentariu de Roderick — Septembrie 19, 2014 @ 1:00 pm | Răspunde

      • Pe budur (trunchi găunos) cred că l-am discutat în legătură cu verbul lat.fodio- „to pierce, dig” (blg.boda- a împunge), iar sensul de stâncă mare cu vegetație puțină în legătură cu etimonul reg.bodiș (umflat, bulbucat); IE *bod- „swelling”.

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 19, 2014 @ 2:31 pm | Răspunde

      • budur poate fi înrudit cu bâtcă, v.

        https://hroderic.wordpress.com/2011/08/18/cucurbata-mare/

        Comentariu de Roderick — Septembrie 19, 2014 @ 2:35 pm | Răspunde

      • Ca o contrapondere pentru turc bük: http://en.wiktionary.org/wiki/bok%C3%AB

        Un derivat curat dacic: boacăn, adj. (imperfect, neplăcut; exagerat, gogonat). Se potrivea cu mentalul nostru unde ce-i mic e frumos, ce-i mare e urât, de nedorit. Asta se întâmpla în universul tradițional, creștin; azi tot ce-i mic e receptat ca o insultă adusă „civilizației”.
        bociu- „vițel”

        alb.bokë m barren (mountain side), deserted, infertile (soil); small hill. Ar putea semnifica ars și să fie coradical cu lat. focus din IE *bok(‘)- „flame”
        http://en.wiktionary.org/wiki/buk%C3%AB
        Se potrivește oare cu adv. reg.boacă (nimic) formând o familie lexicală mai extinsă dintr-un rad.IE (necunoscut pentru moment)?

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 25, 2014 @ 7:56 am | Răspunde

      • reg. bodiș ar putea avea o sursă romanică; cf. fr. bouder ”mot expr. d’orig. onomatopéique d’un rad. bod désignant quelque chose d’enflé comme l’est la lèvre du boudeur.” (http://www.cnrtl.fr/definition/bouder)

        Avem și
        ”bosúnflu (mă), a -á v. refl. (rudă cu pv. botenflat, unflat, cat. botinflat, bucălat, b. bota, mînie, care pare să vie d. lat. botus, dim. bótulus, cîrnaț, și inflatus, unflat. Forma rom. presupune un lat. bosus. Cp. și cu fr bouder, a fi bosunflat). Fam. Mă supăr, mă mîniĭ: copiiĭ se bosunflă lesne. Adj. (bosunflat). Îmbufnat, supărat. V. bosomelnic, ghimpos, posomorît, buzat.” (Scriban, dexonline.ro)

        ”bosumflá (bosúmflu, bosumflát), vb. – A se supăra, a se îmbufna, a strînge din buze. – Var. bozumfla, bosînfla, buzumfla. Prezența v. prov. boudenfla, prov. budenfi, și cat. botunflat, botinflat, indică existența unei compuneri romanice, întemeiată pe inflare (› rom. umfla) și pe *bottum (› rom. bot). Prin etimologie populară s-a făcut aproprierea de buz(e) umflate, cf. expresia a rămînea cu buzele umflate. După Moldovan 423, din tc. busul „sever, amenințător”, contaminat cu umfla.” (DER, dexonline.ro)

        În franceză mai e vb. (se) boursoufler ”a (se) umfla”.

        Comentariu de Roderick — Octombrie 5, 2014 @ 7:46 pm | Răspunde

    • pag.54 – 56: http://www.eutopiamall.com/images/MD/6302/radesti.pdf

      „O explicaţie ne oferă Dr. George Vaida — un reputat traducător, care opinează că Budina (Bogina) înseamnă îngrăditură (ţarc) pentru vaci. El pleacă de la faptul că în limba tracă bud = vacă. Rămâne pentru viitor căutarea explicaţiei pentru topicul Budina sau Bugina (groapa, dâmbul şi vârful) Budinii sau Buginii.”
      Cred că bogina (budina) amintete de reg. bugă (taur; bufniță; reg.buhai), care în vechime putea semnifica și vacă. E curios că nu apare în alte dicționare. În niciunul de fapt.

      La început se pleacă de la ipoteza denumirii loc.Bogești (Bodești) după tribul budinilor. Curios nu e faptul că protocronia încă mai face victime, ci că mă gândeam acum de ce n-ar fi budinii numiți după budă (loc împădurit)?
      A budi (a ascunde) e iar interesant. Să fie legat de reg.budă?

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 31, 2016 @ 11:36 am | Răspunde

    • http://ulmu.do.am/index/legenda_riului_botna/0-27

      Bodena pare să fie vechiul nume al acestui râu moldovenesc (Botna) cu un afluent Budei; nu e singular de-a lungul țări: Buda (râu din Buzău), alături de Budișoara. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A20772/pdf

      Nu cu mult timp în urmă citisem că entopicul acesta, budă, cu sensul de pădure și loc împădurit circula și-n centrul actualei republici Moldova. Recapitulând un pic locurile unde a fost înregistrat, am avea Năsăud, Argeș și centrul Moldovei transprutene. Și asta ar fi doar ultima fază, ultimele locuri unde mai circula la începutul secolului trecut.

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 8, 2017 @ 6:11 pm | Răspunde

  9. Cred că budeană (sovârf), numit și „busuioc de pădure”, vine tot din reg. budă.

    Sensul de „loc izolat” se potrivește cu urm:
    búdur n., pl. e (cp. cu ung. bódor, vagabond). Sud. Stîncă inaccesibilă pe care hălăduĭește capra neagră. Nord. (budúră, f., pl. ĭ). Loc depărtat și pustiŭ (coclaurĭ).
    Măcar astea ar putea surprinde o dezvoltare a verbului a budi (a ascunde) din Muntenia. Sufixul -ur ar putea fi o depreciere după altul mai vechi, -or, asemănător cu sufixul alb. -or ce formează adjective.
    Am mai spus că verbul în cauză cred că e singura moșteniră dacică a rad. *bhudhm-, *bhudhn- „earth, botom” (lat.fundus)

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 19, 2014 @ 2:08 pm | Răspunde

    • Budă-pădure poate fi legat mai simplu de sensul specific de ”construcție de lemn, în pădure, în care locuiesc tăietorii de arbori” (DEX 98), ”căsuță de pădurar” (Scriban, dar sensul acesta apare în Moldova, nu Muntenia -de unde e regionalismul budă-pădure).

      Comentariu de Roderick — Septembrie 19, 2014 @ 2:39 pm | Răspunde

      • În engleză la pădure , dar și la lemn, se spune wood. Citit pe litere, ar fi vud. Dacă v este citit b, atunc avem o mostră de cum budă de la noi a devenit wood de la englezi (wood – vudă – budă)

        Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2014 @ 11:33 pm | Răspunde

    • Cred că tema traco-dacică *bud acoperă două sau mai multe rădăcini indo-europene. Budaca este numit și „închegătoare”, iar după cum spuneam mai demult, sufixul -ac este adjectival. Prin urmare, s-ar putea să avem o traducere latină exactă a unui dacism, un vas cu destinație precisă.

      Am meníonat chestiunea asta deoarece avem și un toponim, un omonim: Vf.Budacu, satele Budacu de Sus și de Jos, Budacu Românesc, etc. http://www.budacu.com/
      Rezervația naturală Piatra corbului este rezultatul unor fenomene vulcanice, astfel că avem multe grote și fisuri, dar și o floră bogată, specială. Mai sunt și păduri dese aici, așa cum sugerează și autorul în link, aveau și sensul de pădure pentru bud.

      Budacu(l) ar fi tot o temă sufixată corespunzător. Dar ce avem oare, sensul *Pădureț (împădurit, păduros, sălbatic) sau sensul… *găureț (coradical cu lat.fodio) conform grotelor și fisurilor amintite? :)

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 20, 2015 @ 8:53 pm | Răspunde

    • Cred că verbul a budi (a ascunde) e totuși coradical cu lat.fodio și a bodicăi conform etimologiei alb.fut (thrust, enter, put, submerge, tuck, hide) a scuti , scuteală, scutar (coradical cu ir.schiath sau sl.*ščitъ?), scutaș
      https://en.wiktionary.org/wiki/%D1%89%D0%B8%D1%82#Russian
      https://en.wiktionary.org/wiki/sc%C3%ADath#Old_Irish

      Ultimele două ar putea fi dacice, (SCUTARI v. Shkodër), deși ar merge și o formă zero din tema verbului a socoti (socot), la rândul său un derivat cu sufix (probabil dacic) -ot – *socot (watch, guard; counting).
      scutár1, scutári, s.m. 1. (înv. și reg.) cioban care îndeplinea diverse sarcini în administrarea, conducerea unei stâne; baci, scutaș. 2. (înv. și reg.) stăpân. 3. (reg.) cioban care nu plătește întreținerea oilor sale la stână. 4. (reg.) persoană care supraveghează tăiatul și transportul buștenilor.

      Tot în sensul acestui „watch, guard” avem și pază/păzitor (probabil daco-slav) sau aret ( ) conform alb.ruoj sau ir.aire (der. airigh -cioban, conducător, nobil, protector).
      mbrojtës (defender, protector) ar putea sugera un entopic răutăți (zone apărate, protejate, așa cum avem sensul metaforic al lui agest(loc apărat de vânt al muntelui;
      https://en.wiktionary.org/wiki/aire#Old_Irish
      https://en.wiktionary.org/wiki/ruoj#Albanian
      arắt, a arătá v. tr. (din maĭ vechĭu arét, areată, să arete, uzitat și azĭ în Trans
      https://dexonline.ro/definitie/ar%C4%83ta

      old frech aire m ‎- appearance; semblance (rom.aier de..)

      Apropo de celtisme, s-a tălmăcit cumva hidronimul și loc.Aita? în goidelică au aita (place; loc, locuință) https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=%C3%A0ite&rdfrom=%C3%80ite

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2016 @ 7:17 am | Răspunde

      • Cred că și comarnicul era numit scut(ar) sau scuteală. Probabil înrudit cu gr.keutho (a ascude) sau autoh. cătun, de ce nu?

        alb.bun f hut (of mountain shepherds), chalet, fenced area (for cattle)
        probabil tot din *bʰod- ‎(“to pierce, dig”) *kosta- „covered, protected; which endures”
        S-ar putea chiar ca verbul „a custa” (a dura, a trăi, viețui) să nu fie complet latin. Urarea „Dumnezeu să te custe!” din Apuseni este foarte apropiată, ba chiar identică aș zice, cu urarea „Dumnezeu să te trăiască! (dureze, țină în viață)”

        trăí (-ăésc, -ít), vb. – 1. A fi în viață, a exista. – 2. A locui, a sta. – 3. A coabita, a conviețui. – 4. A avea relații strînse, a fi în concubinaj. – 5. A dura, a fi permanent, a se menține. – 6. (Înv.) A crea, a da viață. – 7. A suporta, a experimenta. – Megl. trăiés, trăiri „a suporta”. Sl. trajati „a dura” (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 419; Șeineanu, Semasiol., 191; Tiktin), cf. bg. traja „a trăi”, sb., cr., slov. trajati „a dura”. A înlocuit pe via „a trăi”, cf. aici. Bg. pare a reproduce evoluția semantică a rom. Der. din lat. trahĕre, cf. it. tirare avanti (Rohlfs, Differenzierung, 62) nu pare probabilă. Der. trai, s. n. (viață, existență; ședere); trainic, adj. (viu, care trăiește, existent; durabil, rezistent), cu suf. -nic și în parte cu semantismul sl., cf. sl. trajanŭ „durabil”; netrainic, adj. (efemer, de scurtă durată); trăinicie, s. f. (soliditate, rezistență); trăitor, adj. (viu, care trăiește, stătător, locuitor).

        Probabil înrudit cu numele tribalilor și alb. trevoj (a reuși, a prospera) și trevë (teritoriu, provincie, sat) reg.trare (vechi *traure?)
        https://en.wiktionary.org/wiki/Artois

        Mai demult am amintit și reg.huned. a se căștiga „se cășcigă/căștigă” (a se pregăti, a se aranja pt.a primi pe cineva sau a merge undeva; a se spovedi, cumineca (se pregătește în ale credinței).
        Dacă nu e coradical cu osset caesht (ochi) și dacic kaga/koga.

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2016 @ 8:03 am | Răspunde

  10. […] Albu l-a amintit (ca derivat al regionalismului budă ”pădure, loc împădurit” – la https://hroderic.wordpress.com/2014/04/15/buhas/), ocazie care mi-a inspirat postarea de față- ar putea să fie legat și el de mirosul plantei. […]

    Pingback de Oregano | Istoriile lui Roderick — Septembrie 24, 2014 @ 11:12 pm | Răspunde

  11. prezumtiv *bug- și bunget ”pădure foarte deasă, desiș”

    Cred că am mai găsit un corespondent (sensul 2): BOÁNCĂ, boance, s. f. (Reg.) 1. Copac gros și găunos. 2. Desiș de brad înalt. 3. (Bot.) Crăiță. – Et. nec.
    BOÁNCĂ, boance, s. f. 1. Copac (gros și) scorburos. ♦ Ramură. 2. (Bot.) Crăiță.
    boancă – trunchi < alb. bunk, bungu ”stejar” (după V. Orel, cuvântul albanez este din PIE bheu- ”to be, to grow”)
    https://dexonline.ro/lexem/boanc%C4%83/6298
    https://hroderic.wordpress.com/2013/01/21/buc/

    Încă ceva despre bunget. Este oare posibil să se fi folosit cu precădere în arealul central și sudic al graiului muntenesc (sau olteano-muntenesc) unde sunt, conform lingviștilor, cele mai mai multe derivate cu sufixul -ete?
    druete, juvete, asprete, și o serie lungă, lungă de -ete.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 11, 2016 @ 10:50 am | Răspunde

    • boáncă1 sf [At: REV. CRIT. III, 89 / V: (5) bon- (Pl: bonce) / Pl: ~nce / E: nct] (Reg) 1 Copac gros și găunos. 2 Buturugă. 3 Fag înalt, tăiat. 4 Desiș de brad înalt. 5 Ramură. 6 (Bot; lpl) Crăițe (Tagetes erecta).

      Nu toate aceste omonime au același etimon, asta este evident, dar mă întreb dacă primul sens nu are legătură cu verbul popular a se boncăi. Probabil că inițial aveam o interjecție sonoră, apoi sensul de a lovi/a tăia.

      Pe de altă parte pare evidentă legătura cu alb.bunk, bung și arm.bun din tentativa asta de explicație etimologică: https://en.wiktionary.org/wiki/bung#Etymology
      Să fie un radical IE *bʰun cu sensul ”a tăia”, diferit de *bʰuH- (“to grow”)? Se ridică întrebarea, oare tracii noștri foloseau cu precădere un anumit tip de ”copaciu” drept material de construcții?

      Speciile de stejar erau apreciate pentru caracteristicile lor deosebite și probabil că foloseau și geto-dacii ceea ce era la îndemână în arealul lor, la munte și podișuri.
      Bineînțeles că nu se poate evita rad. *bʰuh- (“to grow”) pentru alb.bung și rom.bunget sau boancă. Avem de altfel un coradical semantic în tufan și copaciu (discutat prin prisma a doi radicali distincți), dar trebuie văzut ce alt radical se potrivește atât pentru sensul de stejar (oricare specie) și celalte omonime.

      Uite, de exemplu pentru stejarul cu nume preromanic, oare nu cumva mitologia preistorică care-l înconjura pe acesta îi dă numele? Mă gândesc așa, stejarul era probabil copacul care stă la baza filozofiei legate de axis mundi, corect? https://en.wikipedia.org/wiki/Axis_mundi
      Adică era la fundul (prozaic spus) creației sau baza creației. Prin urmare, acest rad. irano-armeano-albanez *bun nu e același în toate instanțele observate aici?
      https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%A2%D5%B8%D6%82%D5%B6#Old_Armenian

      persanul ”bwn (bun, “base, bottom, foundation, beginning; root, source, origin; principle, basis”)”
      „Yggdrasil” din mitologia nordică era un frasin.

      Bineînțeles că bunk/bung ar putea fi doar un adjectiv descriptiv, la fel ca sinonimul său dush (coradical cu lat.fuscus): *bok (foc), conform numeroaselor cuvinte formate pe baza acestui radical în română și albaneză. Unul ar fi în expr. negru buciu, de care am mai discutat.
      PS: etimologia trebuie să țină cont și de credințele IE-enilor: http://persarazvan.blogspot.ro/2011/12/cum-putem-transforma-o-eroare.html
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Yggdrasil

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 27, 2017 @ 7:08 am | Răspunde

  12. Am găsit un foarte probabil coradical albanez:
    bugar adj.- shrivelled, whithered; porsi lesh derrit – Fi Cf.buhar. der: bugaris = shrivel, dry up, pag. 49 pe cursor https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

    buhar adj. – 1. barren land. Bsh. Cf. bugar. 2. fireplae, firegrate, chimney.
    buhas = swell, inflate…

    Interesantă alternanță h/g. Credeam că-i un accident în română sau o influență slavică. Poate nu e..
    Nu-mi dau seama încă dacă sunt doi radicali IE la mijloc. În comentariile trecute, am pus alb.vjeshtë (toamnă), vjeshk și vb. a (se) viști (a se usca; *vișci) pe seama a două rădăcini IE, una care a dat și vița (de vie),*weh₁y- ‎(“to turn, wind, bend”), alta pentru foc, *wes- (*wastus), conform cu Hestia/Vesta și tot restul.

    Cred că sunt ambele și depinde de fiecare în parte. Deci avem radicalii:
    *bheug-3, bheugh- ”to bow” (v.ind. bhugná-ḥ ”îndoit”, bhogá- ”winding or curve, coil (of a serpent)”, irl. fid-bocc ”arc de lemn”, engl. bow).

    *bʰeh₃g- ‎(“to bake, to roast”) Ancient Greek φώγω ‎(phṓgō, “roast”)

    Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 29, 2016 @ 1:07 pm | Răspunde

    • E mai mult decât posibil ca alb.vjeshtë (toamnă) și celelalte să fie coradicale cu eng.weather, vihor (sl.*u̯ēisuro- ) și ..

      *we-s: ai. Vasa H, H-Vasaka `perfume ‘, vāsayati ` filled with fragrance’, saṃvāsita-H `abhorred ‘; isl. Vas `aura refrigerans ‘ VAESA ` spirare’, NDL. waas `ripe, smell ‘, lit. vestu, Vesti `cool off, cool or breezy ‘, Vesa ` cool air, cool’, Vesus `cool, airy ‘.
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+137&root=config

      Vihor
      Se spunea într-un studiu că numai latina și lb.celtice formează cuvinte cu sufixul -or. Nimic mai fals!

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 28, 2017 @ 6:59 am | Răspunde

  13. borhălău „copac sau brad mare”

    Aici pare că avem tema *bor(h) (*bor, Borșa), cu un sufix augmentativ -alău (-al, -ă, apoi -alău < *alau?). Nu cumva avem *bhors , coradicală cu Proto-Slavicul *borъ (pin)?
    Cred că radicalul original era *bhors- sau *bhars-, *bharst- "prickle, thorn, scale", dar cu radicalii ăștia e mai bine să-i reproduci în forme cât mai scurte, de bază. Afixele care se adaugă în limbile indo-europene trebuiesc explicate separat, deci radicalul este cu siguranță *bhor, *bhar.

    Foarte probabil legate de *bhor- "to bore" și *bhorg[ʷ]- "sharp, prickly; a k. of fish with prickly fins".

    bórhă, borhe, (borhălău), s.f. – (reg.) Arbore, copac (atestat în Săcel, în var. borhălău). Inf. precizează că e termen vechi (ALRRM, 1973: 549). Cu sensul general de „lemn mare, copac uriaș”. ♦ (onom.) Borha, nume de familie în Maramureș. – Et. nec.

    M-aș fi dus și spre *bura "a crește" conform coradicalelor sale: buruiană, boreasă; alb.burrë (bărbat adult), burneshë, bir (fiu).

    bórhă, borhe, (borhălău), s.f. – (reg.) Arbore, copac (atestat în Săcel, în var. borhălău). Inf. precizează că e termen vechi (ALRRM, 1973: 549). Cu sensul general de „lemn mare, copac uriaș”. ♦ (onom.) Borha, nume de familie în Maramureș. – Et. nec.

    Am o iritare fără sens ori de câte ori văd litera [h]. De ce oare? :)
    Nu-mi dau seama uneori de unde vine! E un [g], un [c] sau o palaltală [ș] ?

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 1, 2017 @ 7:50 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: